Europarlamentarul PPE, Gheorghe Falcă atrage un semnal de alarmă cu privire la modificarea legislației pentru restaurarea naturii, într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Eurodeputatul subliniază că întreg grupul PPE din Parlamentul European „îi cere vicepreședintelui Comisiei Europene, socialistul Frans Timmermans, să retragă propunerea de lege pentru restaurarea naturii, după ce Comisia pentru pescuit a Parlamentului a respins legislația planificată pentru vot în această săptămână. Comisia pentru Agricultură a Parlamentului a votat marți, 23 mai împotriva aceleiași legi”.

Gheorghe Falcă transmite în mod clar: „Două comisii parlamentare au votat acum pentru respingerea propunerii de refacere a naturii. Acesta este un semnal de alarmă și arată că Parlamentul nu dorește să accepte o propunere care doar crește costurile și insecuritatea pentru fermieri, pescari și consumatori. Susținem biodiversitatea, dar această propunere nu este adecvată scopului și ar trebui retrasă în urma voturilor decisive din două comisii parlamentare”.

Europarlamentarul a mai spus: „Vrem să protejăm și să refacem natura, dar trebuie să lucrăm efectiv în realitate, astfel încât obiectivele să fie fezabile și toate părțile interesate să le poată atinge”.

Referindu-se la reglementările legate de refacerea naturii, Falcă subliniază: „În prezent, există până la 23 de reglementări legate de refacerea naturii și mai mult de 40 de texte care țin cont de comunicări, strategii și reglementări. Încă un text suplimentar nu va aduce nicio valoare adăugată. Comisia Europeană ar fi trebuit să facă alte sugestii care să creeze coerență cu legislația existentă. Vrem să ajutăm statele membre să restabilească ecosistemele, asigurând în același timp locuri de muncă, în special în sectoare precum sectorul agriculturii sau pescuitului din UE, care s-a dovedit a fi strategic, asigurând securitatea alimentară în Europa în timpul Brexit-ului, a pandemiei de COVID și a războiului din Ucraina. Sectorul pescuitului european este mai durabil decât sectorul pescuitului în majoritatea țărilor terțe”.

În cazul în care legislația nu va fi retrasă, aceasta va fi votată în iunie de către comisia de mediu, care este comisia principală pentru propunere. „Socialiștii europeni vor să sărăcească și să împovăreze cetățeanul european în numele protejării mediului. Grupul PPE este angajat în aceste eforturi care vizează reducerea emisiilor de carbon, dar nu cu orice preț, nu putem distruge locuri de muncă și industrii”.

Europarlamentarul Cristian Bușoi, vicepreședinte al Partidului Național Liberal responsabil pentru domeniul sănătății, a avut joi o întrevedere de lucru cu reprezentanții sindicatelor Sanitas pentru a genera soluții privind deblocarea posturilor din sistemul de sănătate.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Bușoi a descris întâlnirea drept “foarte bună”, însă a atenționat că sunt necesare “soluții rapide”.

“Voi acționa în cadrul PNL și în Coaliție pentru deblocarea posturilor din sistemul de Sănătate, aplicarea Legii 153/2017 privind salariile, sporurile și gărzile, asigurarea tichetelor de vacanță și a indemnizației de masă. Angajații din spitalele aflate în subordinea Ministerului Transporturilor au nevoie de certitudinea că își vor păstra locurile de muncă”, a spus el.

Bușoi a pledat și pentru soluții legate de creșterea veniturilor, respectând în același timp “angajamentele din PNRR și constrângerile bugetare”.

“Trebuie să se găsească soluții în următoarea Lege unică a salarizării pentru creșterea veniturilor și, mai ales, pentru rezolvarea inechităților și discrepanțelor din sistem. Dialogul trebuie să continue, soluțiile să fie implementate rapid și mișcările de protest să fie evitate”, a conchis Cristian Bușoi, care este și raportor al Parlamentului European pentru programul de sănătate al UE și responsabil al Parlamentului European pentru relația cu Agenția Europeană pentru Medicamente.

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, i-a reconfirmat președintelui Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, aflat în vizită în România, deschiderea totală a țării noastre de ”a se implica activ alături de companiile germane în procesul de reconstrucție a Ucrainei”.

”Întâlnirea de azi cu președintele Republicii Federale Germania, domnul Frank-Walter Steinmeier, a fost un bun prilej pentru a reconfirma sprijinul total al partenerilor noștri pentru aderarea țării noastre la Schengen”, a precizat oficialul român într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a remarcat că delegația importantă de oameni de afaceri care l-a însoțit de președintele Germaniei demonstrează ”interesul companiilor germane pentru a-și crește prezența în România, dar și pentru a aduce investiții noi”.

”Germania este cel mai important partener comercial al României și al doilea investitor în economia românească, iar din această perspectivă avem o șansă extraordinară pentru a aduce și mai mulți bani în economia românească și a face mai multe locuri de muncă, a mai spus Ciolacu.

Conform unor estimări ale Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană, schimburile comerciale dintre cele două țări s-au menținut pe o linie ascendentă, ajungând în 2022 la 37,5 miliarde de euro, înregistrând astfel o creștere cu 13,9% față de anul 2021.

Astfel, importurile din România au însumat 17,5 miliarde de euro (+19,6%), în timp ce exporturile Germaniei către România au atins suma de 20 miliarde de euro (+9,2%).

Cât privește reconstrucția Ucrainei, ultimul raport întocmit de Guvernul de la Kiev, Grupul Băncii Mondiale, Comisia Europeană și Națiunile Unite relevă consturi de 411 miliarde de dolari (383 de miliarde de euro).

Cele mai mari nevoi estimate sunt în domeniul transporturilor (22 %), al locuințelor (17 %), al energiei (11 %), al protecției sociale și al mijloacelor de subzistență (10 %), al gestionării riscurilor de explozie (9 %) și al agriculturii (7 %).