Pandemia de COVID-19 ne-a arătat că avem nevoie o abordare comună la nivel european în ceea ce privește educația, pentru că deși există țări care au traversat cu bine problema accesului la educație, România nu a reușit acest lucru, a transmis joi europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro despre finanțarea adecvată a educației și salariul minim european.

„Mulți copii nu au mai putut avea acces la educație și la tot ce înseamnă o pregătire adecvată pentru viitorul lor. Parlamentul European, încă de la începutul pandemiei, a venit cu recomandări pentru statele membre. În recomandări se vorbea despre nevoia de a adapta școala la contextul pandemiei, de nevoia de a investi în digitalizare, de a îmbunătăți infrastructura școlară. Recomandările au fost implementate de statele membre care au reușit să gestioneze pandemia în zona educațională”, a declarat Victor Negrescu.

Deputatul european a subliniat că, din păcate, în România nu s-a întâmplat acest lucru, recomandările europene fiind ignorate. „Inclusiv când au fost discuții la nivelul Consiliului, România nu a participat activ, nu a discutat cu partenerii europeni și nu a căutat să preia din soluțiile oferite de Europa, unele soluții fiind de natură financiară. În cadrul programului Erasmus au fost mai multe proiecte care erau menite să sprijine statele membre și existau posibilități pe care noi nu le-am fructificat”, a spus el.

„Sper ca de acum încolo să reușim să facem acest lucru, atât referitor la pandemie, cât și referitor la noile proiecte europene, pentru că sunt multe evoluții în domeniul educației. Vorbim de o zonă europeană comună în zona de educație, strategii pe zona de introducere a noilor tehnologii în educație, strategii pentru combaterea abandonului școlar. Mi-aș dori, ca Vicepreședinte al Comisiei pentru Educație, să fim mai conectați la aceste discuții, la aceste oportunități și să accesăm banii europeni disponibili pe această zonă. Avem nevoie de aceste resurse europene”, a punctat eurodeputatul.

Potrivit acestuia, fiecare euro alocat în zona de educație înseamnă o investiție în viitor, dar de prea aceste sume alocate către educație sunt privite ca fiind cheltuieli: „Este o greșeală fundamentală”.

Victor Negrescu a mai explicat că Uniunea Europeană nu are competențe în zona de educație, dar Uniunea Europeană poate și face foarte multe pe această zonă, pornind de la programele europene, precum Erasmus.

„O sa avem începând cu acest nou ciclu de finanțare european 2021-2027 un program operațional dedicat educației. Avem sume consistente în PNRR de câteva miliarde de euro obținute ca urmare a solicitărilor europene. Avem resurse oferite de Europa, însă cred că Europa trebuie să meargă mai departe de atât. Așa cum a făcut-o pe sănătate în contextul pandemiei, așa trebuie să facem și pe zona de educație pentru că sunt probleme. Aceste probleme le vedem în raportul de țară. Am citit rapoartele de țară ale tuturor statelor membre pe componenta de educație. România stă alături de Bulgaria la coada clasamentului”, a mai spus acesta.

Europarlamentarul a menționat că sunt multe lucruri care trebuie făcute, iar Uniunea Europeană trebuie să monitorizeze mai mult ceea ce se întâmplă cu banii europeni, cum sunt implementate reformele, care sunt pașii gândiți. Pe toate aceste componente: de acces, de combatere a abandonului școlar, de dezvoltare a oportunităților pentru tinerii din zonele rurale sau zonele defavorizate. „Sunt multe componente unde lucrurile pot să meargă mai bine”.

El a subliniat că există în România exemple extraordinare, de oameni care s-au implicat și de multe ori aceste exemple sunt vizibile în plan european. „Trebuie să pornim de la aceste exemple excelente și să le promovăm inclusiv la nivel național. Eu am inițiat un proiect pilot în Parlamentul European axat pe zona de educație. Urmează la începutul anului viitor deja să avem apeluri în acest sens. O sa fie acordate fonduri de 60.000 de euro per școală pentru finanțarea accesului la noile tehnologii. Aceste fonduri vor fi disponibile mai ales pentru școlile din mediul rural și pentru școlile defavorizate. Trebuie să mergem acolo unde există probleme”.

Mai mult, Victor Negrescu a punctat că este esențial ca la nivelul Ministerului Educației „să dezvoltăm, să modernizăm și chiar să facem o anumite schimbări în ceea ce privește structura din interiorul Ministerului care se ocupă de gestionarea banilor”. Acesta a specificat că, inclusiv pentru perioada de finanțare 2014-2020, au fost nenumărate carențe.

„Sunt sincer îngrijorat că nu vom reuși să atragem într-o manieră adecvată aceste resurse care sunt la dispoziția României pe zona de educație. Avem multe componente. Cred că aceasta reprezintă soluția și șansa pe care România o are în anii care urmează. Trebuie ca toate aceste intervenții și programe să fie corelate între ele.  Trebuie găsite mai multe lucruri pe care le putem face în comunitățile izolate în așa fel încât copilul să ajungă la școală. Sunt multe acțiuni complementare care pot fi făcute pentru a duce la un rezultat efectiv și concret. Trebuie foarte multă tărie și foarte multă forță în a implementa aceste reforme esențiale pentru România. Un copil decuplat de școală este un copil care nu își poate atinge potențialul. Suntem printre primele locuri la nivelul abandonului școlar, iar la nivelul calității învățământului lucrurile au stagnat. Există multe lucruri care riscă să genereze efecte negative în societate și în economie”, a detaliat el.

În final, Victor Negrescu a descris că, în perspectiva anului 2025, se va crea la nivel european o zonă europeană a educației, „o Uniune Europeană a educației”. Acest lucru ne va permite câteva lucruri extrem de importante, precum o recunoaștere totală a studiilor dintr-un stat în altul.

„Vom avea o clasificare foarte clară a tot ceea ce însemnă competențe pe diferite categorii de pregătire profesională sau universitară. Cel mai probabil vom avea creat un cont individual pentru fiecare cetățean european. Din când în când UE va aloca fonduri pe acel cont pentru ca persoana respectivă să urmeze cursurile de formare pe care și le dorește. Vedem unde suntem astăzi și vedem și aceste propuneri care par îndepărtate de realitățile din România, dar noi trebuie să mergem într-acolo. Dacă nu facem pașii necesari până în 2025, o să rămânem în urmă și o sa pierdem foarte mult potențial în ceea ce privește resursa umana din România care va dori să plece”, a conchis deputatul european.