Connect with us

ROMÂNIA

Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație din PE: România a ignorat recomandările europene pe zona de educație în contextul pandemiei

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Pandemia de COVID-19 ne-a arătat că avem nevoie o abordare comună la nivel european în ceea ce privește educația, pentru că deși există țări care au traversat cu bine problema accesului la educație, România nu a reușit acest lucru, a transmis joi europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro despre finanțarea adecvată a educației și salariul minim european.

„Mulți copii nu au mai putut avea acces la educație și la tot ce înseamnă o pregătire adecvată pentru viitorul lor. Parlamentul European, încă de la începutul pandemiei, a venit cu recomandări pentru statele membre. În recomandări se vorbea despre nevoia de a adapta școala la contextul pandemiei, de nevoia de a investi în digitalizare, de a îmbunătăți infrastructura școlară. Recomandările au fost implementate de statele membre care au reușit să gestioneze pandemia în zona educațională”, a declarat Victor Negrescu.

Deputatul european a subliniat că, din păcate, în România nu s-a întâmplat acest lucru, recomandările europene fiind ignorate. „Inclusiv când au fost discuții la nivelul Consiliului, România nu a participat activ, nu a discutat cu partenerii europeni și nu a căutat să preia din soluțiile oferite de Europa, unele soluții fiind de natură financiară. În cadrul programului Erasmus au fost mai multe proiecte care erau menite să sprijine statele membre și existau posibilități pe care noi nu le-am fructificat”, a spus el.

„Sper ca de acum încolo să reușim să facem acest lucru, atât referitor la pandemie, cât și referitor la noile proiecte europene, pentru că sunt multe evoluții în domeniul educației. Vorbim de o zonă europeană comună în zona de educație, strategii pe zona de introducere a noilor tehnologii în educație, strategii pentru combaterea abandonului școlar. Mi-aș dori, ca Vicepreședinte al Comisiei pentru Educație, să fim mai conectați la aceste discuții, la aceste oportunități și să accesăm banii europeni disponibili pe această zonă. Avem nevoie de aceste resurse europene”, a punctat eurodeputatul.

Potrivit acestuia, fiecare euro alocat în zona de educație înseamnă o investiție în viitor, dar de prea aceste sume alocate către educație sunt privite ca fiind cheltuieli: „Este o greșeală fundamentală”.

Victor Negrescu a mai explicat că Uniunea Europeană nu are competențe în zona de educație, dar Uniunea Europeană poate și face foarte multe pe această zonă, pornind de la programele europene, precum Erasmus.

„O sa avem începând cu acest nou ciclu de finanțare european 2021-2027 un program operațional dedicat educației. Avem sume consistente în PNRR de câteva miliarde de euro obținute ca urmare a solicitărilor europene. Avem resurse oferite de Europa, însă cred că Europa trebuie să meargă mai departe de atât. Așa cum a făcut-o pe sănătate în contextul pandemiei, așa trebuie să facem și pe zona de educație pentru că sunt probleme. Aceste probleme le vedem în raportul de țară. Am citit rapoartele de țară ale tuturor statelor membre pe componenta de educație. România stă alături de Bulgaria la coada clasamentului”, a mai spus acesta.

Europarlamentarul a menționat că sunt multe lucruri care trebuie făcute, iar Uniunea Europeană trebuie să monitorizeze mai mult ceea ce se întâmplă cu banii europeni, cum sunt implementate reformele, care sunt pașii gândiți. Pe toate aceste componente: de acces, de combatere a abandonului școlar, de dezvoltare a oportunităților pentru tinerii din zonele rurale sau zonele defavorizate. „Sunt multe componente unde lucrurile pot să meargă mai bine”.

El a subliniat că există în România exemple extraordinare, de oameni care s-au implicat și de multe ori aceste exemple sunt vizibile în plan european. „Trebuie să pornim de la aceste exemple excelente și să le promovăm inclusiv la nivel național. Eu am inițiat un proiect pilot în Parlamentul European axat pe zona de educație. Urmează la începutul anului viitor deja să avem apeluri în acest sens. O sa fie acordate fonduri de 60.000 de euro per școală pentru finanțarea accesului la noile tehnologii. Aceste fonduri vor fi disponibile mai ales pentru școlile din mediul rural și pentru școlile defavorizate. Trebuie să mergem acolo unde există probleme”.

Mai mult, Victor Negrescu a punctat că este esențial ca la nivelul Ministerului Educației „să dezvoltăm, să modernizăm și chiar să facem o anumite schimbări în ceea ce privește structura din interiorul Ministerului care se ocupă de gestionarea banilor”. Acesta a specificat că, inclusiv pentru perioada de finanțare 2014-2020, au fost nenumărate carențe.

„Sunt sincer îngrijorat că nu vom reuși să atragem într-o manieră adecvată aceste resurse care sunt la dispoziția României pe zona de educație. Avem multe componente. Cred că aceasta reprezintă soluția și șansa pe care România o are în anii care urmează. Trebuie ca toate aceste intervenții și programe să fie corelate între ele.  Trebuie găsite mai multe lucruri pe care le putem face în comunitățile izolate în așa fel încât copilul să ajungă la școală. Sunt multe acțiuni complementare care pot fi făcute pentru a duce la un rezultat efectiv și concret. Trebuie foarte multă tărie și foarte multă forță în a implementa aceste reforme esențiale pentru România. Un copil decuplat de școală este un copil care nu își poate atinge potențialul. Suntem printre primele locuri la nivelul abandonului școlar, iar la nivelul calității învățământului lucrurile au stagnat. Există multe lucruri care riscă să genereze efecte negative în societate și în economie”, a detaliat el.

În final, Victor Negrescu a descris că, în perspectiva anului 2025, se va crea la nivel european o zonă europeană a educației, „o Uniune Europeană a educației”. Acest lucru ne va permite câteva lucruri extrem de importante, precum o recunoaștere totală a studiilor dintr-un stat în altul.

„Vom avea o clasificare foarte clară a tot ceea ce însemnă competențe pe diferite categorii de pregătire profesională sau universitară. Cel mai probabil vom avea creat un cont individual pentru fiecare cetățean european. Din când în când UE va aloca fonduri pe acel cont pentru ca persoana respectivă să urmeze cursurile de formare pe care și le dorește. Vedem unde suntem astăzi și vedem și aceste propuneri care par îndepărtate de realitățile din România, dar noi trebuie să mergem într-acolo. Dacă nu facem pașii necesari până în 2025, o să rămânem în urmă și o sa pierdem foarte mult potențial în ceea ce privește resursa umana din România care va dori să plece”, a conchis deputatul european.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

POLITICĂ

Președintele PMP, în vizită la Sofia: Cristian Diaconescu a prezentat așteptările României cu privire la reacția NATO la amenințările de pe flancul estic

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, a efectuat marți o vizită în Bulgaria, acolo unde a avut o întrevedere cu Boyko Borisov, fostul prim-ministru al Bulgariei şi în prezent preşedintele partidului conservator GERB, și unde a participat la conferința internațională “The future of Transatlantic Relations”, organizată la Sofia.

Potrivit unei postări de pe pagina sa de Facebook, în cursul întrevederii, Diaconescu și Borisov au abordat atât teme privind cooperarea politică între PMP şi GERB cât şi o serie de subiecte privind securitatea şi stabilitatea în regiunea Mării Negre.

Capitala Bulgariei a fost marți gazda conferinței internaționale “The future of Transatlantic Relations”, organizată de Fundația Konrad Adenauer și Forumul de Securitate Sofia, cu participarea reprezentanților lumii academice din domeniile securității și apărării.

În intervenția sa din cadrul conferinței, Cristian Diaconescu a prezentat contextul politic și de securitate privind regiunea Mării Negre, precum și așteptările României în ceea ce privește reflectarea în noul concept strategic al NATO a răspunsului politic și militar al Alianței la amenințările tot mai intense generate în proximitatea estică a frontierei NATO.

 

Discuțiile purtate de fostul ministru de externe la Sofia au loc într-un context regional complicat și tensionat de intensificarea prezenței forțelor militare ale Rusiei la granița cu Ucraina, o temă aflată pe agenda unei videoconferințe extraordinare între președinții Statelor Unite și Federației Ruse.

Se crede că peste 94.000 de soldați ruși sunt masați în apropierea granițelor Ucrainei. Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat vineri că Moscova ar putea planifica o ofensivă militară pe scară largă la sfârșitul lunii ianuarie, citând rapoarte ale serviciilor de informații. Oficialii americani au ajuns la concluzii similare.

Președintele american a declarat recent că el și consilierii săi pregătesc un set cuprinzător de inițiative menite să îl descurajeze pe Putin de la o invazie. El nu a oferit mai multe detalii, dar administrația a discutat despre parteneriatul cu aliații europeni pentru a impune mai multe sancțiuni Rusiei.

Secretarul de stat american Antony Blinken l-a avertizat pe ministrul rus de externe Serghei Lavrov, la Stockholm, la reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE, că Statele Unite și aliații săi europeni vor impune “costuri și consecințe severe Rusiei dacă aceasta va întreprinde noi acțiuni agresive împotriva Ucrainei”.

De asemenea, SUA au evocat în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de la Riga, “probe” care ar arăta că Rusia ia în calcul „importante acțiuni agresive împotriva Ucrainei” şi au promis să o facă să plătească “un preţ ridicat” dacă va trece la fapte.

Pe cale de consecință, preşedintele american Joe Biden va transmite omologului său rus, Vladimir Putin, ”preocupările SUA faţă de activităţile militare ruseşti în apropiere de frontiera cu Ucraina şi va reafirma sprijinul SUA pentru suveranitatea şi integritatea teritoriala a Ucrainei” în cadrul convorbirii pe care cei doi şefi de stat o vor avea marţi în format de teleconferinţă, potrivit Casei Albe.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Finanțelor: România are a noua cea mai mică datorie publică dintre cele 27 de țări membre UE

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Datoria guvernamentală reprezenta 48,5% din PIB, la sfârşitul lunii septembrie a acestui an, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht, informează Ministerul Finanţelor.

”Conform informaţiilor comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în 7 decembrie 2021 privind valoarea estimată a PIB aferent trimestrului III 2021, la sfârşitul lunii septembrie 2021, indicatorul datorie guvernamentală reprezintă 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Conform metodologiei Uniunii Europene, ponderea datoriei guvernamentale în PIB se calculează luând în considerare suma PIB-urilor trimestriale realizate în ultimele 4 trimestre comunicate de către INS”, este precizat într-un comunicat al instituției.

Ministerul Finanțelor citează astfel cele mai recente date publicate de Eurostat, din luna octombrie, referitoare la evoluţia nivelului de îndatorare la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, la sfârşitul celui de-al doilea trimestru al anului 2021.

România s-a situat pe locul 9 între statele membre UE, cu un nivel de îndatorare de 47,5% din PIB, după Estonia (19,6% din PIB), Bulgaria (24,7% din PIB), Luxemburg (26,2% din PIB), Suedia (37,9% din PIB), Danemarca (39,7% din PIB), Republica Cehă (42,7% din PIB), Letonia (43,3% din PIB) şi Lituania (44,6% din PIB), sub media datoriei guvernamentale pentru zona euro (EA 19) (98,3% din PIB) şi sub media datoriei guvernamentale pentru UE27 (90,9% din PIB).

Informaţiile privind evoluţia datoriei publice, activitatea pe piaţa primară şi secundară a titlurilor de stat, precum şi evoluţia indicatorilor de risc utilizaţi în implementarea Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru perioada 2021- 2023, pot fi consultate pe website-ul Ministerului Finanţelor la secţiunea Datorie Publică – Statistici şi prezentări – Datorie guvernamentală.

Continue Reading

ROMÂNIA

Dan Cărbunaru a fost numit purtător de cuvânt al Guvernului României de prim-ministrul Nicolae Ciucă

Published

on

Jurnalistul Dan Cărbunaru, director-fondator al publicației CaleaEuropeană.ro, a fost numit secretar de stat în cadrul cancelariei prim-ministrului și purtător de cuvânt al Guvernului României prin decizia premierului Nicolae Ciucă, publicată în Monitorul Oficial.

Potrivit Guvernului, marţi, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a făcut următoarele numiri în cadrul aparatului de lucru al Guvernului: Marian Neacşu, Secretar General al Guvernului, cu rang de ministru, Mircea Abrudean, şef al Cancelariei Prim-ministrului  cu rang de ministru şi Cărbunaru Jean-Dănuţ, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului, purtător de cuvânt al Guvernului.

Dan Cărbunaru este jurnalist cu experiență profesională de peste 20 ani în afaceri europene, politică internă și relații transatlantice.

El a lucrat la principalele agenții de presă din România – Mediafax, Adevărul și Gândul – iar ulterior a devenit gazda emisiunii de televiziune “Calea Europeană”, un talkshow despre afaceri europene.

În 2007 a început să-și valorifice și să-și lărgească aria de expertiză prin ocuparea funcției de director al Departamentului de Comunicare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, poziție din care s-a remarcat prin organizarea în 2007 a primei Conferințe de Comunicare în domeniul afacerilor interne la nivel european, inițiativă susținută și apreciată de EUROPOL și Ambasada Marii Britanii în România.

Din 2009 și-a dedicat eforturile propriului său proiect media – CaleaEuropeană.ro, o publicație consacrată afacerilor europene, relațiilor transatlantice și rolului României în Europa și în lume. Astăzi, CaleaEuropeană.ro este cea mai mare comunitate media de afaceri europene și transatlantice din România și una dintre cele mai mari din Europa.

Corespondent la Bruxelles pentru CaleaEuropeană.ro, Dan Cărbunaru a fost acreditat pe termen lung la instituțiile UE și a relatat cele mai importante momente din ultimii 15 ani, de la aderarea României la Uniunea Europeană.

După deschiderea seriei de Dialoguri cu cetățenii lansate de Comisia Europeană în UE în anul 2017, Dan Cărbunaru a fost ales să modereze Dialogul Presedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu cetatenii romani, pe 11 mai 2017, la București, anul în care România marca zece ani de la aderarea la UE.

Ca urmare a seriei de dezbateri publice Agora – Future of Europe, organizate de CaleaEuropeană.ro, împreună cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, pentru promova dialogul cu cetățenii privind viitorul Europei, Dan Cărbunaru a fost invitat la cel mai mare eveniment european de comunicare – EuropCom Days, la Bruxelles, pentru a ține un discurs despre implicarea în dialog cu cetățenii europeni.

În 2021, Dan Cărbunaru a moderat lansarea oficială a dezbaterii naționale în România în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.

Realizările profesionale ale lui Dan Cărbunaru se bazează pe un efort academic temeinic și de anvergură. Este licențiat în drept din anul 2000, cu domeniul de cercetare “Securitatea în spațiul comunitar european” și este absolvent al Colegiului Național de Apărare și al Colegiului Național de Informații. 

În calitate de jurnalist și expert în comunicare, Dan Cărbunaru și-a dedicat activitatea dezvoltării, susținerii și construirii de rețele de cetățeni care cred în UE și în valorile transatlantice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ4 hours ago

Președintele PMP, în vizită la Sofia: Cristian Diaconescu a prezentat așteptările României cu privire la reacția NATO la amenințările de pe flancul estic

Daniel Buda5 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia pentru dezvoltare regională din PE recomandă crearea unui pact insular pentru definirea unei politici europeane, specifice și adaptate pentru insulele UE

ROMÂNIA5 hours ago

Ministerul Finanțelor: România are a noua cea mai mică datorie publică dintre cele 27 de țări membre UE

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Summitul “Nutriție pentru Dezvoltare” de la Tokyo: UE promite 2,5 miliarde de euro pentru combaterea malnutriției împreună cu țările partenere, în următorii patru ani

ENGLISH6 hours ago

Dan Cărbunaru has been appointed spokesperson of the Romanian Government by Prime Minister Nicolae Ciucă

ROMÂNIA6 hours ago

Dan Cărbunaru a fost numit purtător de cuvânt al Guvernului României de prim-ministrul Nicolae Ciucă

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Trecerea la moneda euro: Comisia Europeană a semnat un acord de parteneriat cu Croația pentru organizarea de campanii de informare și comunicare

U.E.6 hours ago

Papa Francisc compară documentul despre Crăciun al Comisiei Europene cu un “act dictatorial” și cere UE “să-și însușească idealurile părinților fondatori”

U.E.7 hours ago

Orizont Europa: Partenerii din Balcanii de Vest, Georgia și Israel s-au asociat la programul de cercetare și inovare al UE în valoare de 95,5 miliarde de euro

NATO7 hours ago

Jens Stoltenberg va fi laureat al premiului “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori” acordat de Institutul Aspen România

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE7 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ7 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending