Connect with us

ROMÂNIA

Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație din PE: România a ignorat recomandările europene pe zona de educație în contextul pandemiei

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Pandemia de COVID-19 ne-a arătat că avem nevoie o abordare comună la nivel european în ceea ce privește educația, pentru că deși există țări care au traversat cu bine problema accesului la educație, România nu a reușit acest lucru, a transmis joi europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro despre finanțarea adecvată a educației și salariul minim european.

„Mulți copii nu au mai putut avea acces la educație și la tot ce înseamnă o pregătire adecvată pentru viitorul lor. Parlamentul European, încă de la începutul pandemiei, a venit cu recomandări pentru statele membre. În recomandări se vorbea despre nevoia de a adapta școala la contextul pandemiei, de nevoia de a investi în digitalizare, de a îmbunătăți infrastructura școlară. Recomandările au fost implementate de statele membre care au reușit să gestioneze pandemia în zona educațională”, a declarat Victor Negrescu.

Deputatul european a subliniat că, din păcate, în România nu s-a întâmplat acest lucru, recomandările europene fiind ignorate. „Inclusiv când au fost discuții la nivelul Consiliului, România nu a participat activ, nu a discutat cu partenerii europeni și nu a căutat să preia din soluțiile oferite de Europa, unele soluții fiind de natură financiară. În cadrul programului Erasmus au fost mai multe proiecte care erau menite să sprijine statele membre și existau posibilități pe care noi nu le-am fructificat”, a spus el.

„Sper ca de acum încolo să reușim să facem acest lucru, atât referitor la pandemie, cât și referitor la noile proiecte europene, pentru că sunt multe evoluții în domeniul educației. Vorbim de o zonă europeană comună în zona de educație, strategii pe zona de introducere a noilor tehnologii în educație, strategii pentru combaterea abandonului școlar. Mi-aș dori, ca Vicepreședinte al Comisiei pentru Educație, să fim mai conectați la aceste discuții, la aceste oportunități și să accesăm banii europeni disponibili pe această zonă. Avem nevoie de aceste resurse europene”, a punctat eurodeputatul.

Potrivit acestuia, fiecare euro alocat în zona de educație înseamnă o investiție în viitor, dar de prea aceste sume alocate către educație sunt privite ca fiind cheltuieli: „Este o greșeală fundamentală”.

Victor Negrescu a mai explicat că Uniunea Europeană nu are competențe în zona de educație, dar Uniunea Europeană poate și face foarte multe pe această zonă, pornind de la programele europene, precum Erasmus.

„O sa avem începând cu acest nou ciclu de finanțare european 2021-2027 un program operațional dedicat educației. Avem sume consistente în PNRR de câteva miliarde de euro obținute ca urmare a solicitărilor europene. Avem resurse oferite de Europa, însă cred că Europa trebuie să meargă mai departe de atât. Așa cum a făcut-o pe sănătate în contextul pandemiei, așa trebuie să facem și pe zona de educație pentru că sunt probleme. Aceste probleme le vedem în raportul de țară. Am citit rapoartele de țară ale tuturor statelor membre pe componenta de educație. România stă alături de Bulgaria la coada clasamentului”, a mai spus acesta.

Europarlamentarul a menționat că sunt multe lucruri care trebuie făcute, iar Uniunea Europeană trebuie să monitorizeze mai mult ceea ce se întâmplă cu banii europeni, cum sunt implementate reformele, care sunt pașii gândiți. Pe toate aceste componente: de acces, de combatere a abandonului școlar, de dezvoltare a oportunităților pentru tinerii din zonele rurale sau zonele defavorizate. „Sunt multe componente unde lucrurile pot să meargă mai bine”.

El a subliniat că există în România exemple extraordinare, de oameni care s-au implicat și de multe ori aceste exemple sunt vizibile în plan european. „Trebuie să pornim de la aceste exemple excelente și să le promovăm inclusiv la nivel național. Eu am inițiat un proiect pilot în Parlamentul European axat pe zona de educație. Urmează la începutul anului viitor deja să avem apeluri în acest sens. O sa fie acordate fonduri de 60.000 de euro per școală pentru finanțarea accesului la noile tehnologii. Aceste fonduri vor fi disponibile mai ales pentru școlile din mediul rural și pentru școlile defavorizate. Trebuie să mergem acolo unde există probleme”.

Mai mult, Victor Negrescu a punctat că este esențial ca la nivelul Ministerului Educației „să dezvoltăm, să modernizăm și chiar să facem o anumite schimbări în ceea ce privește structura din interiorul Ministerului care se ocupă de gestionarea banilor”. Acesta a specificat că, inclusiv pentru perioada de finanțare 2014-2020, au fost nenumărate carențe.

„Sunt sincer îngrijorat că nu vom reuși să atragem într-o manieră adecvată aceste resurse care sunt la dispoziția României pe zona de educație. Avem multe componente. Cred că aceasta reprezintă soluția și șansa pe care România o are în anii care urmează. Trebuie ca toate aceste intervenții și programe să fie corelate între ele.  Trebuie găsite mai multe lucruri pe care le putem face în comunitățile izolate în așa fel încât copilul să ajungă la școală. Sunt multe acțiuni complementare care pot fi făcute pentru a duce la un rezultat efectiv și concret. Trebuie foarte multă tărie și foarte multă forță în a implementa aceste reforme esențiale pentru România. Un copil decuplat de școală este un copil care nu își poate atinge potențialul. Suntem printre primele locuri la nivelul abandonului școlar, iar la nivelul calității învățământului lucrurile au stagnat. Există multe lucruri care riscă să genereze efecte negative în societate și în economie”, a detaliat el.

În final, Victor Negrescu a descris că, în perspectiva anului 2025, se va crea la nivel european o zonă europeană a educației, „o Uniune Europeană a educației”. Acest lucru ne va permite câteva lucruri extrem de importante, precum o recunoaștere totală a studiilor dintr-un stat în altul.

„Vom avea o clasificare foarte clară a tot ceea ce însemnă competențe pe diferite categorii de pregătire profesională sau universitară. Cel mai probabil vom avea creat un cont individual pentru fiecare cetățean european. Din când în când UE va aloca fonduri pe acel cont pentru ca persoana respectivă să urmeze cursurile de formare pe care și le dorește. Vedem unde suntem astăzi și vedem și aceste propuneri care par îndepărtate de realitățile din România, dar noi trebuie să mergem într-acolo. Dacă nu facem pașii necesari până în 2025, o să rămânem în urmă și o sa pierdem foarte mult potențial în ceea ce privește resursa umana din România care va dori să plece”, a conchis deputatul european.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

ROMÂNIA

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

Published

on

© Guvernul României

Guvernul a aprobat, miercuri, 10 august, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut în valoare de 600 milioane de euro şi a Acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă în valoare de 24 milioane de euro dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care reprezintă prima finanţare programatică pentru politici de dezvoltare pentru creştere verde şi incluzivă, a anunțat purtătorul de cuvânt Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de guvern.

Ambele aferente primei finanțări programatice pentru politici de dezvoltare pentru creștere verde și incluzivă cele două acorduri au fost semnate la Bucureşti la 19 iulie anul curent, în baza aprobării lor anterioare la nivelul Guvernului și președintelui României, finanțările urmând să asigură implementarea unor acțiuni asociate reformelor urmărite în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și pentru gestionarea crizei umanitare generată de agresiunea militară rusă din Ucraina.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, finanțările sunt grupate pe doi piloni și anume, consolidarea incluziunii și administrării fiscale, incluzând acțiuni care implică răspunzi la criza umanitară în domenii precum sănătate, educație, asistență socială, locuire, ocupare, reforma pensiilor, eficientizarea cheltuielilor și reforma fiscală.

Totodată, vor asigura finanțarea susținerii decarbonizării și rezilienței climatice, incluzând o serie de acțiuni legate de domenii precum energie regenerabilă, creșterea eficienței energetice a clădirilor și păduri.

De asemenea, printr-un memorandum s-a luat decizia de introducere a schemei de ajutor de minimis care sprijină dezvoltarea durabilă a întreprinderilor care activează în industria producătoare și a recuperării materialelor, pentru a crește astfel competitivitatea produselor realizate în România.

Continue Reading

ROMÂNIA

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă le-a cerut, miercuri, miniștrilor din guvernul său să continue colaborarea și coordonarea cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene. 

„Este foarte important ca în continuare, prin colaborarea și coordonarea cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, să asigurăm un grad cât mai mare de absorbție. Deja sunt aprobate o serie întreagă de programe și avem obligația să ne coordonăm cu toți responsabilii în domeniu, astfel încât să putem să folosim cât mai eficient acești bani, pe de-o parte”, a afirmat șeful Guvernului. 

Citiți și MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

De asemenea, Nicolae Ciucă a făcut referire și la monitorizarea investițiilor din bugetul de stat pentru ca guvernanții să se asigure că echilibrul economic și financiar este menținut. 

„Pe de altă parte, este important să continuăm să asigurăm atenția cuvenită investițiilor din bugetul propriu. Să nu uităm că ne-am asumat asigurarea unui buget consistent, a celui mai consistent buget de investiții din bugetul de stat și fiecare minister are obligația și responsabilitatea să monitorizeze și să se asigure că investițiile se derulează, fiind singura soluție în actualul context prin care putem să asigurăm echilibrul economic și financiar și, desigur, protejarea locurilor de muncă, fiind cât se poate de evident, din cifrele pe care le avem până în acest moment, că măsurile pe care le-am luat s-au dovedit a fi eficiente, în sensul în care putem să constatăm că am avut atât o creștere economică, cât și creștere la bugetul de stat, rectificarea fiind una pozitivă”, a mai afirmat premierul României.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă susține că până în acest moment nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie. 

„În ultimele zile, pe fondul evenimentelor din Ucraina, din zona centralei nucleare de la Zaporojie, au existat o serie întreagă de date și informații referitoare la pericolul pe care îl poate reprezenta un eveniment la această centrală. Până în acest moment, vreau să asigur și să dau, de asemenea, garanții cetățenilor că nu avem date care să justifice niciun fel de îngrijorare. Monitorizăm permanent toate datele legate de mediu și suntem în permanentă legătură cu autoritățile europene de specialitate, precum și cu partenerii noștri din Ucraina. De asemenea, pot să spun că instituțiile statului au luat măsuri și sunt pregătite permanent să informeze în timp util și avem luate toate măsurile pentru protejarea populației”, a precizat prim-ministrul înaintea ședinței de Guvern de azi. 

De asemenea, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, „condamnă ferm acțiunile militare ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”.

Consiliul de Securitate al ONU va discuta despre bombardamentele vizând centrala nucleară ucraineană din regiunea Zaporojie în estul ţării, informează miercuri DPA și Agerpres

Rusia a solicitat marţi o întâlnire a celui mai puternic organism al ONU pentru joi după-amiază la New York.

Consiliul de 15 membri va fi informat de Rafael Grossi, director general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), cu privire la situaţia de la centrala electrică Zaporojie.

Centrala nucleară din oraşul Energodar în regiunea Zaporojie a fost bombardată în mod repetat în weekend şi a suferit unele pagube, dar infrastructura critică este considerată a fi intactă.

Liderii europeni s-au arătat îngrijorați de ultimele evenimente ce au avut loc în apropierea centralei nucleare. 

Cu prilejul unei discuții telefonice cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, președintele Consiliului European, Charles Michel, a descris situația ca fiind ”alarmantă”.

La rândul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a punctat că ”orice atac asupra unei centrale nucleare este un act sinucigaș”, astfel că a solicitat ca inspectorii internaționali să aibă acces la centrala nucleară de la Zaporojie pentru a efectua verificări imparțiale, mesaj dublat și de directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).

Citiți și: Președintele Consiliului European, îngrijorat cu privire la starea centralei nucleare Zaporizhzhia, cea mai mare din Europa

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.10 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA10 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA11 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.12 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA13 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA13 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA14 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE15 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA15 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA11 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending