Social-democrații europeni au susținut joi o rezoluție parlamentară prin care au solicitat o acțiune mai puternică a Uniunii Europene pentru a face față consecințelor sociale și economice ale războiului din Ucraina, informează comunicatul oficial. 

Deputații europeni S&D au reușit să facă presiuni pentru ca măsuri importante să fie incluse în această rezoluție, cum ar fi un capitol privind un pachet de reziliență socială cu inițiative concrete pentru statele membre. Aceste inițiative ar trebui să ofere sprijin specific pentru cele mai vulnerabile părți ale populației sale până în vara anului 2022.

Aceste măsuri vizează consolidarea sistemelor de asistență socială și de protecție socială din UE, inclusiv continuarea și refinanțarea SURE și un mecanism de salvare socială cu un sprijin public sporit pentru instrumentele existente.

Rezoluția solicită, de asemenea, un embargo total asupra petrolului și gazelor din Rusia, ca singura modalitate de a face ca sancțiunile să fie eficiente; o prelungire a clauzei generale de salvare a Pactului de stabilitate și de creștere; consolidarea investițiilor în măsuri de climă socială și luarea în considerare de către statele membre a suspendării temporare a schemelor naționale de indexare a chiriilor, precum și crearea de noi instrumente financiare, „deoarece cele disponibile nu sunt suficiente pentru a face față consecințelor războiului”.

„Noi, cei din Grupul S&D, am fost dezamăgiți după dezbaterea în plen cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deoarece au fost abordate în principal dimensiunea externă și aspectele de securitate ale războiului, neglijând impactul asupra vieții cetățenilor europeni. Acesta este motivul pentru care am solicitat o dezbatere în plen și am insistat pentru această rezoluție”, a transmis  președinta Grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia Perez.

Ea a subliniat că reziliența socială ar trebui să fie introdusă ca o prioritate, cu măsuri de consolidare a sistemelor de asistență socială și de protecție socială din UE, inclusiv prin continuarea și refinanțarea SURE și a unui mecanism de salvare socială.

„Ceea ce propune Comisia nu este suficient. Salut faptul că Parlamentul a votat pentru o finanțare suplimentară pentru Garanția europeană pentru copii, pentru a sprijini, de asemenea, copiii ucraineni și pentru a ajuta la primirea și integrarea în muncă a refugiaților. Vorbim despre bani noi, nu despre realocarea fondurilor existente. Pentru a discuta toate acestea, Parlamentul European solicită organizarea unui summit social. Trebuie să ne actualizăm strategia pentru a o adapta la situația extraordinară cu care ne confruntăm, cu inflația în creștere și consecințele sale sociale”, a conchis Iratxe Garcia Perez. 

Eurodeputatul Corina Crețu îndeamnă România să profite de șansele istorice puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru a recupera decalajele de dezvoltare.

”La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, putem constata că țara noastră a primit 40 de miliarde euro fonduri europene. Nu există județ sau domeniu de activitate care să nu fi beneficiat de aceste fonduri. Decalajele istorice rămân însă semnificative, ca și problemele sărăciei, agravate de situația extraordinar de dificilă pe care o traversam. În calitate de comisar european pentru politică regională, am fazat proiecte pentru care Romania trebuia să returneze fonduri, am aprobat plata creditelor pentru investiții deja create (<<proiecte retrospective>>) și am încurajat realizarea de proiecte mari, cum sunt spitalele regionale sau autostrăzile care să lege regiunile istorice ale țării. Acum, suntem într-un moment care poate fi catalogat istoric pentru România din punct de vedere al șanselor privind fondurile europene. România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă”, a detaliat Crețu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Aceasta a amintit că România a încheiat prima perioadă de programare (2007-2014) cu o rată de absorbție a fondurilor europene de 91%.

”E vital ca România să încheie perioada de programare 2014-2020 cu o rata de absorbție cât mai mare, să demareze realizarea proiectelor prin PNRR și să încheie cât mai rapid Acordurile și Programele Operaționale pentru perioada 2021-2027”, a fost apelul lansat de eurodeputat.

Corina Crețu deplânge faptul că ”Romania înregistrează întârzieri majore în negocierea programelor operaționale pentru 2021-2027, deși banii puteau fi folosiți din 1 iunie 2021. Multe țări implementează deja în paralel proiectele din acest buget și au atras deja bani europeni, atât din PNRR cât și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027”.

”În opinia mea, Guvernul este îndreptățit să discute cu experții Comisiei Europene consecințele crizei COVID și ale războiului, explozia prețurilor și rata inflației, să ia în considerare toate resursele financiare avute la dispoziție – inclusiv Fondul Social European, resursele din PNRR, din Programul Operațional pentru Sănătate și cele opt Programe regionale 2021-2027  pentru ca romanii să poată face față vremurilor de criză care vor urma, gândindu-se în primul rând la cei mai vulnerabili: copii, pensionari, cei care trăiesc cu venitul minim pe economie, pacienți, cei bolnavi de cancer sau alte boli cronice. Aceasta perioada ne învață nu numai lecțiile bunătății și ale omeniei, dar și să prețuim mai mult pacea și viața”, a subliniat europarlamentarul.

Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 are la bază proiectul prezentat la data 2 mai 2018 în fața Parlamentului European, când Corina Crețu era comisar european.

”Convingerea mea este că Produsul Intern Brut pe cap de locuitor trebuie să se mențină ca bază de calcul pentru că va asigura reducerea decalajelor dintre state și regiuni, devenite și mai puternice ca urmare a efectelor acestei crize. Vă reamintesc că, potrivit acestui mod de calcul, Romania are un buget cu 8% mai mare față de perioada 2014-2020”, a punctat eurodeputatul.

Corina Crețu a reamintit că, ”în timpul mandatului meu de comisar european pentru politica regională, am aprobat toate proiectele depuse de Guvernele României, am preluat toate creditele pe care Romania le avea în acea perioada pe fonduri europene, m-am zbătut pentru realizarea cât mai rapidă a spitalelor regionale de la Iași, Cluj și Craiova, s-au realizat în ultimii ani modernizări de spitale, achiziționarea de ambulanțe noi în toate județele țării, ca echipamente medicale performante. Din păcate, încă există fonduri europene nefolosite, care așteaptă să fie accesate de către Romania pentru îmbunătățirea sănătatii oamenilor”, a conchis eurodeputatul.