Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) reiterează rolul crucial al strategiei globale a Uniunii Europene privind vaccinurile împotriva COVID-19: „Strategia globală a UE privind vaccinările împotriva COVID-19 asigură o distribuție echitabilă, bazându-se pe principiul solidarității”, susține deputatul.

Prezent la prima sesiune plenară a Parlamentului European din acest an, în cadrul căreia are loc o dezbatere prioritară cu privire la strategia globală a UE privind vaccinările împotriva COVID-19, Daniel Buda explică obiectivele strategiei de vaccinare la nivelul statelor membre.

„Uniunea Europeană joacă un rol de lider în facilitarea accesului egal la vaccinuri în întreaga lume”, a mai adăugat acesta.

Eurodeputatul a explicat în mesajul său care sunt obiectivele principale urmărite de UE prin strategia de vaccinare:

1. Să asigure calitatea, siguranța și eficacitatea vaccinurilor.
2. Să garanteze accesul în timp util la vaccinuri, pentru statele membre și pentru populația lor, și să fie vârful de lance al solidarității la nivel mondial.
3. Să asigure, pentru toți cetățenii UE, un acces echitabil și cât mai rapid posibil la vaccinuri cu prețuri decente.
4. Să se asigure că țările UE au făcut toate pregătirile pentru introducerea unor vaccinuri sigure și eficace, pentru acoperirea nevoilor în materie de transport și distribuție și pentru identificarea grupurilor prioritare care ar trebui să aibă acces mai întâi la vaccinuri.

Vaccinarea împotriva COVID-19 a început peste tot în Uniunea Europeană pe 27 decembrie 2020, după ce Comisia Europeană și Agenția Europeană pentru Medicamente a autorizat primul vaccin, Olanda fiind singura țară din UE care a întârziat campania de vaccinare anti-COVID, primul vaccin fiind administrat pe data de 6 ianuarie 2021.

Citiți și: Analiză | Vaccinarea anti-COVID în Europa: Cum se desfășoară procesul de imunizare în România și în țările UE. Cine sunt imunizați primii în statele europene

Până în prezent, Uniunea Europeană a acordat o autorizație de introducere pe piață pentru două vaccinuri împotriva COVID-19 (Pfizer-BioNTech, autorizat la 21 decembrie 2020 și Moderna, autorizat la 6 ianuarie 2021). Uniunea Europeană utilizează toate mecanismele de flexibilitate existente pentru a accelera aprobarea altor vaccinuri potențiale destinate utilizării în UE. Vaccinurile împotriva COVID-19 vor fi autorizate doar dacă dovezile științifice demonstrează că beneficiile lor sunt mai mari decât orice riscuri. Până acum, Comisia Europeană a stabilit acorduri cu șase producători de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru aproximativ două milioane de doze, după cum urmează: CureVac (405 milioane), AstraZeneca (400 de milioane), Johnson&Johnson (400 de milioane), Sanofi-GSK (300 de milioane), Pfizer-BioNTech (300 de milioane) şi Moderna (160 de milioane). De asemenea, executivul european se află în discuții avansate și cu companiile Novavax și Valneva.

Politica de vaccinare este o competență a autorităților naționale, însă Comisia Europeană sprijină statele membre ale UE să își coordoneze politicile și programele în domeniu. Chiar dacă programele naționale de vaccinare sunt planificate, organizate și desfășurate în mod diferit în statele membre, toate țările Uniunii Europene se confruntă cu mai multe provocări comune, precum scăderea ratelor de vaccinare, deficitele de aprovizionare și reticența față de vaccinare.

Eurodeputatul Daniel Buda transmite că familia popularilor europeni din Parlamentul European este cea care solicită crearea unei adevărate Uniuni Europene a Sănătății.

„Acum, în 2021, în viitoarea perioadă post-pandemică, Uniunea Europeană are o ocazie unică de a face mai multe lucruri în materie de sănătate și trebuie să i se acorde competențele necesare pentru a face acest lucru. Grupul PPE solicită astfel crearea unei adevărate uniuni a sănătății”, a scris deputatul european pe contul de Facebook în urma Conferinței PPE „Către o Uniune Europeană a Sănătății”.

Sănătatea nu mai este doar o problemă națională

„Pandemia a arătat clar că sănătatea nu este doar o problemă națională, ci este una care depășește orice granițe. Prin sprijinirea cercetării și inovării, Europa a făcut o diferență tangibilă în viața oamenilor. Toate eforturile depuse în lupta împotriva COVID-19, se pot depune și în ceea ce privește alte boli precum Alzheimer și cancer. Este nevoie de o adevărată uniune a sănătății pentru a diagnostica mai bine și a adapta tratamentul pacienților cu boli grave”, a mai transmis Daniel Buda.

De asemenea, în cadrul Conferinței PPE a participat și Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare și cercetare.

„UE și-a asumat un rol foarte important de la începutul crizei. Noi de ani de zile investim în cercetare și inovare. Aceste investiții sunt investiții strategice. Nu este suficient să avem doar investiții, ne trebuie și instrumente flexibile. Prin Banca Europeană de Investiții, am putut să ajutăm cu instrumente flexibile în aceste momente cruciale când au nevoie de ajutor. Coordonarea cu statele membre trebuie promovată. În aprilie, în doar 20 de zile, am creionat un plan de acțiune împotriva coronavirusului. Am hotărât să avem o platformă prin care să schimbăm informații rapid. Am sprijinit start-up-urile și IMM-urile în această criză. Grație programului Orizont Europa, unde avem o creștere a bugetului cu 30% avem oportunități mai mare în ceea ce privește sprijinirea finanțării. Ne dorim să creăm o sinergie prin care să avem sisteme mai bune pe viitor astfel încât să fim liberi în cercetare și inovare”, a transmis aceasta.

Reaminitm că de-a lungul anilor, Grupulul Popularilor Europeni a militat pentru înființarea mai multor programe de sănătate și au avut mereu inițiative care au pus accentul pe protejarea sănătății europenilor. Au inițiat demersul de a înființa în Parlamentul European o Comisie specială pentru combaterea cancerului, sau au inițiat o platformă dedicată combaterii cancerului, #EUcanBeatCancer. Tot popularii europeni au refuzat tăierile masive pentru programul de sănătate al UE și au reușit să recupereze miliarde de euro destinate viitorului program de sănătate al UE ce va ajuta milioanele de europeni să aibă parte de un sistem de sănătate la standarde cu adevărat europene indiferent dacă provin din Estul sau Vestul Europei.