Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE): Criza din Qatar sau cum pot hackerii patrioți și știrile false să destabilizeze o întreagă regiune

Published

on

Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Yemen, Libia şi Egipt au rupt relaţiile lor diplomatice cu Qatarul şi au decis să-şi închidă spaţiul aerian și fontierele terestre, motivând că statul Qatar oferă sprijin militanţilor islamici şi ar avea legături cu Iranul. Influenţa tot mai mare a canalului de televiziune Al Jazeera este şi ea sursă de tensiuni. În condițiile în care statul Qatar găzduiește Comandamentul Central al SUA și este unul dintre principalii producători şi exportatori de petrol din cadrul OPEC, mizele depășesc granițele regionale. 

Într-o analiză intitulată ”Criza din Qatar sau cum pot hackerii patrioți și știrile false să destabilizeze o întreagă regiune”, europarlamentarul Ramona Mănescu subliniază că într-o zonă în în care existau deja tensiuni, ”mai multă instabilitate este ultimul lucru de care oamenii au nevoie”.

Hackerii ruși s-ar afla la originea unui atac informatic împotriva agenției oficiale de presă a Qatarului survenit la sfârșitul lunii mai, acesta fiind motivul reaprinderii tensiunilor în regiune. Autoritățile qatareze au afirmat că au fost victimele unor ”hackeri” care au publicat pe site-ul agenției declarații false atribuite emirului, șeicului Tamim ben Hamad Al-Thani. Potrivit unor anchetatori americani citați de CNN, Moscova se află în spatele acestei piratări, scopul fiind să provoace divizări între SUA și aliații lor. Anchetatori ai FBI ajută Qatarul să afle originea acestui presupus atac de piraterie împotriva agenției de presă QNA de acum două săptămâni.

Dacă acest lucru va fi confirmat ”putem spune cu toții că este pentru prima dată în istorie când un atac cibernetic, combinat cu știri false, creează o adevărată criză regională”, consideră europarlamentarul. 

Acum este nevoie ”în loc de acțiuni pripite, pentru calm, diplomație și viziune” și ”este timpul ca în comunitatea internațională să se recunoască urgența criminalizării războiului cibernetic, a terorismului cibernetic și a criminalității cibernetice, astfel încât să poată fi urmărite penal”, conchide eurodeputatul PPE.

Foto: Wilfried Martens Centre for European Studies/Facebook

Analiza realizată de europarlamentarul Ramona Mănescu: 

”În ultimele zile, lumea întreagă a asistat cu uimire cum o întreagă regiune – 14 țări din Egipt pana insulele Maldive, a ajuns, peste noapte, în pragul războiului.

Printr-o mișcare complet neașteptată, între 5 și 6 iunie, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Yemen, Egipt, Maldive și Bahrein au anunțat că rup legăturile diplomatice cu Qatarul, impunând interdicții comerciale și de călătorie. Guvernul interimar din Liban, aflat în Libia de Est și este unul dintre cele trei guverne rivale ale Libiei a întrerupt și aceasta legăturile cu Qatarul. Toate țările implicate au cerut propriilor cetățeni să părăsească statul Qatar.

Trei state din Golf (Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Bahrein) au dat termen două săptămâni vizitatorilor și rezidenților din Qatar să părăsească țările respective. Ministerele de externe din Bahrein și Egipt au dat termen 48 de ore diplomaților din Qatar să părăsească țările respective. Acest lucru a creat unele situații dramatice, când familii mixte au trebuit să se separe din cauza interdicțiilor de călătorie sau a ordinelor de a părăsi țara.

Alte măsuri luate au fost excluderea Qatarului din coaliția armată, condusă de Arabia Saudită care derulează operațiuni în Yemen, închiderea biroului local al rețelei media Al Jazeera din Arabia Saudită, interzicerea accesului navelor qatareze sau a navelor aflate în proprietatea companiilor și a persoanelor din Qatar în porturile saudite și ale UAE, închiderea frontierei terestre dintre Arabia Saudită și Qatar, restricții bancare și restricționarea spațiului aerian pentru Qatar Airways deasupra Arabiei Saudite. Această ultimă măsură, luată peste noapte, a generat haos în întreaga regiune, cu implicații globale și incertitudini mari privind viitorul Convenției de la Chicago și al Acordului de Tranzit care asigură libertatea de tranzit pentru toată lumea.

Ca un detaliu, trebuie să spun că Hamad Saif al-Shamsi, Procurorul General al Emiratelor Arabe Unite, a anunțat pe 7 iunie că publicarea unor mesaje de simpatie față de Qatar, prin intermediul mass-media, al rețelelor de socializare sau a oricărei tip de comunicare publică scrisă, vizuală sau verbală este considerată ilegală în conformitate cu Codul penal federal al UAE și cu Legea federală privind combaterea criminalității în domeniul tehnologiei informației. Cei care sunt găsiți vinovați de astfel de infracțiuni sunt pasibili de închisoare de la 3 la 15 ani, cu amendă de până la 500.000 Dirhami (136.00$) sau ambele.

Toate acestea arată ca și cum întreaga regiune s-ar pregăti de război deoarece, în termeni diplomatici, nu a mai rămas mare lucru de făcut pentru a arata mai multă agresiune decât ceea ce s-a făcut și s-a spus deja.

Într-o regiune cu probleme, înconjurată de câteva conflicte în desfășurare (Libia, Siria, Irak și Yemen) precum și de unele dintre cele mai sărace și mai instabile țări (Eritreea, Sudanul sau Somalia), a crea și mai multă instabilitate este ultimul lucru de care oamenii au nevoie.

Ce a pornit toată această furtună diplomatică?

Dacă cineva se uită la imaginea generală din zona Golfului, așa cum era ea până acum câteva zile, poate observa existența unor tensiuni mai vechi între Arabia Saudită și vecinul său mai mic – Qatar. Aceste tensiuni datează din 2014, când Arabia Saudită, UAE și Bahrein și-au rechemat temporar ambasadorii din Qatar din cauza sprijinului acordat de aceasta din urmă pentru Frăția Musulmană.

Dar nu este vorba doar de Frăția Musulmană. Este vorba de asemenea despre Arabia Saudită care încearcă să-și impună politica în cadrul CCG, despre Qatar care încearcă să exercite regional și global o influentă mult mai mare decât ar lăsa-o să se înțeleagă dimensiunea populației și teritoriului său, precum și despre conflictul regional dintre Iran și Arabia Saudită pentru controlul celui mai mare depozit de gaze naturale din lume ce este împărțit între Qatar și Iran.

Cu toate acestea, niciuna dintre aceste tensiuni nu a lăsat să se întrevadă ceea ce se întâmplă acum.

Totul a început pe 24 mai, la doar trei zile după vizita președintelui Trump la Riyadh, cu un atac informatic asupra Agenției de Știri de Stat din Qatar, continuat cu inserarea unor știri false în portalul de știri, pe teme regionale sensibile și atribuite Emirului tarii, Șeicul Tamim bin Hamad Al-Thani. Ulterior s-a constatat că și contul oficial de Twitter al Agenției a fost compromis, cont prin care s-au transmis alte poziții false, despre rechemarea ambasadorilor statului Qatar din mai multe țări din regiune.

Printre declarațiile inserate în fluxul de știri și atribuite Emirului sunt cele despre conflictul palestiniano-israelian, relațiile cu Iranul și Hamas. Au existat, de asemenea, remarci negative despre relația Qatarului cu noua administrație a președintelui american Donald Trump (aceasta în ciuda declarațiilor președintelui Trump în Riyadh, cu doar trei zile înainte, care spuneau că “Statul Qatar, care găzduiește Comandamentul Central al SUA, este un partener strategic crucial”).

În ciuda declarației Biroului de Comunicare al Guvernului, care a spus că “site-ul web al Agenției de știri din Qatar a fost compromis de o entitate necunoscută” și “o declarație falsă atribuită Alteței Sale a fost publicată”, știrile false în discuție au fost preluate și date mai departe de agențiile din regiune.

Cu adevărat interesante sunt concluziile preliminare ale unei anchete a FBI asupra atacului cibernetic, inițiată la cererea autorităților qatareze. Informațiile culese arată că hackeri ruși se află în spatele intruziunii. Ministrul de externe al Qatarului, Șeicul Mohammed Bin Abdulrahman al-Thani, a declarat pentru CNN că FBI-ul a confirmat atacul informatic și inserarea de știri false.

Dacă această declarație va fi confirmată de raportul final, putem spune cu toții că este pentru prima dată în istorie când un atac cibernetic, combinat cu știri false, creează o adevărată criză regională.

Ceea ce este la fel de interesant este legătura dintre unii hackeri ruși și publicarea unor știri false extrem de elaborate, prin intermediul unei Agenții de Știri de Stat. Nu există nici un fel de cerere de răscumpărare, nici un furt de date, nici măcar un anunț de tipul “acest site a fost spart de …”. De fapt este dificil, dacă nu chiar imposibil să credem că un grup de hackeri (indiferent de naționalitatea lor sau de nivelul de patriotism) ar realiza un astfel de atac altfel decât la cererea și îndrumarea unui actor statal. În acest caz, vorbim de Rusia.

În investigațiile poliției, criteriul de bază este „urmărește banii”. În geopolitică echivalentul îl reprezintă “cui prodest”.

Cine ar beneficia de pe urma unui GCC fragmentat și a unei alianțe cu SUA slăbită?

Siria? Regimul lui Bashar al-Assad nu are sub nicio formă capacitatea de a derula un astfel de atac.

Iran? Iranul profită acum de efectele Acordului Nuclear care este o certitudine preferabilă unei situații conflictuale cu Arabia Saudită și a majorității țărilor arabe.

Există un singur actor statal, prezent în regiune, capabil să organizeze o astfel de acțiune, și care ar beneficia de roadele unui GCC fragmentat, a unor State Unite slăbite în regiune și a unei incertitudini crescute pe piața resurselor de petrol și gaze. Acest actor statal este Rusia!

Nici un analist lucid nu poate accepta teoria conform căreia toate aceste probleme se datorează strict numeroaselor acuzații la adresa Qatarului, conform cărora acesta este un sponsor major al unor organizații teroriste.

Aceste acuzații nu sunt noi, ele circulă de ani de zile și chiar dacă acum este momentul să le clarificăm, ele nu justifică uriașa criză regională la care asistăm.

Nu trebuie să uităm că există acuzații similare, chiar mai grave, precum raportul guvernului britanic, încă nepublicat, despre finanțarea terorismului în Regatul Unit, și care arată înspre Arabia Saudită. Despre legăturile deja dovedite dintre Iran si Hamas sau Hezbollah nici nu mai are rost să amintim!

Dacă toate acestea se referă la tăierea legăturilor cu terorismul și finanțarea acestuia, nu există un moment mai bun. Comunitatea internațională nu a fost niciodată mai hotărâtă să abordeze această problemă în așa fel încât răul să fie tăiat de la rădăcină. Dar destabilizarea unei întregi regiuni nu rezolvă problemele, doar aduce unele noi.

Cred că, în loc de acțiuni pripite, este timpul pentru calm, diplomație și viziune.

Viitorul țărilor din Golf este împreună, cooperând ca o alianță puternică și reprezentând un partener de încredere atât pentru SUA, cât și pentru UE. Toată lumea are nevoie de o alianță puternică a țărilor arabe din zona Golfului, de la cetățenii din regiune până la țările din vecinătate.

De asemenea, este timpul ca ONU să intervină și să abordeze problema actorilor de stat acuzați de sponsorizarea terorismului. Acest lucru nu se poate limita la o singură țară și trebuie să acopere toate acuzațiile care plutesc în jurul acestui subiect.

În cele din urmă, dar poate cel mai important, este timpul ca în comunitatea internațională să se recunoască urgența criminalizării războiului cibernetic, a terorismului cibernetic și a criminalității cibernetice, astfel încât să poată fi urmărite penal de o manieră credibilă. Țările care blochează încă acest proces trebuie să înțeleagă ca nimeni și nimic nu este în afara pericolului atunci când vorbim despre amenințările cibernetice și orice agresor poate deveni victima la rândul său.”

 

 

.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) reiterează importanța implementării unui Spațiu European al Educației (SEE) până în 2025. Astfel, în Parlamentul European, Dan Motreanu a votat recent un raport în acest sens, prin care a solicitat măsuri importante pentru un acces mai facil la educație de calitate și echitabil.

„În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă pentru cetățenii europeni. Conținutul programelor și organizarea sistemelor de învățământ reprezintă o competență națională și trebuie să rămână așa. Pe de altă parte, noile provocări – digitalizarea, tranziția climatică, demografice, de securitate – necesită mobilizarea instrumentelor europene și a politicilor de sprijin în cadrul Spațiului european al educației (SEE)”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Printre solicitări eurodeputatul Dan Motreanu  se numără următoarele:

  • sprijinirea competențelor lingvistice la toate nivelurile, astfel încât toți elevii să aibă cunoștințe suficiente în cel puțin alte două limbi oficiale ale UE până la sfârșitul învățământului gimnazial;
  • SEE să reprezinte un reper în recunoașterea diplomelor și calificărilor în întreaga UE și extinderea recunoașterii reciproce automate a diplomelor și a perioadelor de studiu în străinătate;
  • digitalizarea și conectarea tuturor universităților prin crearea unei platforme universitare europene online;
  • schimb de informații și de bune practici prin intermediul platformei SEE ca portal public interactiv multilingv;
  • stabilirea de priorități, obiective, termene pentru acțiuni și rezultate intermediare clare pentru SEE și finanțare dedicată SEE în cadrul financiar multianual viitor.

Potrivit europarlamentarului liberal, în următorii 7 ani, Romania dispune de o finanțare europeană masivă pentru a dezvolta sistemul educațional.

  • 3,97 miliarde euro vor fi disponibile în Programul Operațional Educație si Ocupare (POEO). Bazat pe documentul programatic România Educată, POEO finanțează, printre altele:îmbunătățirea participării copiilor la educație antre-preșcolară si preșcolară, prevenirea părăsirii timpurii a școlii si creșterea accesului si a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională, creșterea calității ofertei de educație și formare profesională pentru a asigurarea echitații sistemului și o mai bună adaptare la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic, valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii.

De asemenea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România are la dispoziție 3.605,97 miliarde euro dedicate educației, mai informează deputatul european.

3.605,97 miliarde euro vor fi disponibile prin Planul național de redresare și reziliență (PNRR), unde se vor finanța o serie de reforme și investiții, precum:

    • dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate.
    • construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe.
    • înființarea, echiparea și operaționalizarea a 412 servicii complementare pentru grupurile defavorizate.
    • reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii.
    • sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar.
    • programul de formare la locul de muncă pentru personalul didactic.
    • asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ.
    • școala online – dezvoltarea platformei de evaluare și realizarea de conținut.
    • digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului.

 

Continue Reading

Alin Mituța

Eurodeputatul Alin Mituța: Pentru România, slăbirea Uniunii Europene sau dezintegrarea ei ar fi o catastrofă. Fără UE am fi „un Belarus subdezvoltat economic”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Liderii populiști și anti-UE din Europa s-au adunat din nou, la Varșovia, pentru a discuta despre cum își unesc forțele pentru a-și promova obiectivele: mai puțină Uniune, mai puțină democrație, negarea ordinii de drept europene, reîntoarcerea la epoca statelor națiune suverane, care a creat atâtea războaie, a transmis europarlamentarul Alin Mituța (USR, Renew Europe).

„Partea bună este că nu au reușit nici de data aceasta să se înțeleagă – e mereu mai greu să cooperezi pentru a construi ceva decât să urli și să contești în mod populist și uneori irațional. Partea proastă este că vor continua, iar până la alegerile europene din 2024 au șanse serioase să reușească coagularea și să încerce cu mai multă forță să destabilizeze Uniunea”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Mai mult, Alin Mituța a subliniat că Europa și România sunt bântuite de o amenințare pe care nu ar trebui să o mai ignorăm, iar pentru țara noastră, slăbirea Uniunii Europene sau dezintegrarea ei ar fi o catastrofă. 

„Mare parte din multele lucruri bune pe care le-am reușit în ultimii ani sunt datorate UE. Fără Uniune am fi un Belarus subdezvoltat economic, izolat politic în propria mizerie. Trebuie să începem să luăm serios în seamă această amenințare și să o oprim până nu e prea târziu. Trebuie să combatem agenții acestei agende în România, care sunt tot mai vocali anti-europeni și chiar susținători ai unui Ro-exit. Să-i combatem cu argumentele pentru care știm că României îi e mai bine în UE, dar pe care nu le și verbalizăm pentru că le luăm ca pe un dat”, a punctat acesta.

În finalul mesajului său, eurodeputatul a menționat că va urma o bătălie serioasă în următorii ani între pro-europeni și anti-europeni în care va trebui să „strângem rândurile toți cei care credem în Europa și în România europeană”.

Liderii partidelor naționaliste europene au promis sâmbătă că își vor alinia voturile privind suveranitatea și imigrația în Parlamentul European, dar nu au reușit să creeze o alianță formală în cadrul unei conferințe la Varșovia. 

Premierul ungar Viktor Orban, liderul extremei drepte franceze Marine Le Pen și gazda, Jaroslaw Kaczynski, șeful partidului populist de dreapta Lege și Justiție (PiS), aflat la putere în Polonia, s-au numărat printre liderii prezenți la discuții.

Într-o declarație comună, aceștia au respins noțiunea de „o Europă guvernată de o elită autoproclamată” și au afirmat că „doar instituțiile suverane ale statelor au o legitimitate democratică deplină”.

„Participanții au discutat, de asemenea, despre o cooperare mai strânsă a partidelor lor respective în Parlamentul European”, se arată în declarație.

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Concentrarea excesivă a SUA asupra regiunii Indo-Pacific poate duce la creșterea gradului de agresivitate a Federației Ruse

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Concentrarea excesivă a SUA asupra regiunii Indo-Pacific poate duce la creșterea gradului de agresivitate a Federației Ruse, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu pentru caleaeuropeană, pe tema avertismentelor Rusiei față de apropierea reciprocă dintre Ucraina, Georgia și NATO, apelul NATO la dezescaladare sau comasările de trupe de la granița cu Ucraina. 

„Senzația pe care mi-au dat-o întâlnirile de la Washington este că acum o lună, în perspectivă americană, Rusia era o zonă de interes secundar, iar interesul strategic al SUA se concentra în mod prioritar și excesiv, aș îndrăzni să spun, asupra Chinei. Urmărindu-l pe Antony Blinken, în direct la CNN, cu declarațiile sale privind situația de la granița de este a Ucrainei, dar urmărind și reacțiile secretarului general al NATO, am impresia că masările inițiale de trupe ale Federației Ruse la granița de est au făcut ca interesul SUA în această zonă a lumii să se schimbe, să crească și să devină sănătos. Pentru că a mai existat o perioadă în istoria recentă a Europei, când, pentru destul de multă vreme în timpul administrației Obama, SUA s-au concentrat excesiv asupra Chinei și Pacificului, iar rezultatul a fost creșterea gradului de agresivitate a Federației Ruse. În al doilea mandat, Obama a revenit și atunci lucrurile s-au mai calmat. Eu cred că așa riscă să se întâmple și astăzi. Dovadă este reacția de repliere a Moscovei în contextul în care SUA și toți aliații săi au reacționat”, a explicat Vlad Nistor. 

Începând cu 1 noiembrie 2021, în calitate de membru al Subcomisiei pentru Securitate și Apărare (SEDE) din Parlamentul European, eurodeputatul Vlad Nistor a întreprins o vizită oficială în Statele Unite ale Americii. Cu acest prilej, Vlad Nistor a observat că Republica Chineză este o „obsesie” atât la Departamentul de Stat, cât și la Pentagon, gigantul asiatic fiind principalul contestatar al Statelor Unite pe scena internațională.

În context, Vlad Nistor a subliniat că „pericolul din Rusia nu a murit, ceea ce e adevărat și asupra faptului că consecințele neglijării Rusiei,  văzute în primul mandat al lui Obama, pot avea consecințe nefaste în perioada următoare”. „Oricum ar fi, obsesia chineză este esențială și la Pentagon și la Departamentul de Stat”, a reiterat eurodeputatul român.

Secretarul de stat al SUA i-a transmis omologului său rus, în cadrul întrevederii avute în marja reuniunii anuale a OSCE de la Stockholm, că „Statele Unite și aliații noștri sunt pregătiți” să acționeze dacă „Moscova recurge la calea escaladării militare.” Blinken a transmis totodată Moscovei să caute o cale diplomatică pentru depăşirea acestei crize, prin punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk.

De altfel, oficialul american i-a reconfirmat ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, angajamentul SUA față de „independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a subliniat că punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk este cea mai bună cale de urmat.”

Washington a evocat miercuri „probe” care ar arăta că Rusia ia în calcul „importante acțiuni agresive împotriva Ucrainei” şi au promis că Moscova va plăti „un preţ ridicat” dacă va trece la fapte.

Într-o notă similară, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a prezidat reuniunea miniștrilor de externe din cadrul Alianței, desfășurată la Riga, a reiterat că „orice agresiune rusă împotriva Ucrainei va avea consecințe politice și economice grave.”

Relaţiile între Rusia şi Ucraina au escaladat de câteva săptămâni, Moscova fiind acuzată de către Kiev şi Occident de comasarea de trupe la frontiera cu Ucraina în vederea atacării ţării vecine.

Rusia neagă orice planuri belicoase şi acuză în schimb că Ucraina constituie o „ameninţare” pentru ea, dar şi NATO pentru că doreşte să se extindă până la frontiera sa.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.34 mins ago

Constelația Galilelo se dezvoltă. UE a lansat doi noi sateliți pentru a-și consolida poziția în furnizarea de servicii de navigație și poziționare

Dan Motreanu59 mins ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică

U.E.1 hour ago

Noul guvern german va avea în premieră un număr egal de femei și bărbați. Femeile vor ocupa posturi-cheie, precum cel de Interne sau al Apărării

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a aprobat decizia de a aloca Irlandei 920,4 milioane de euro din Rezerva de ajustare la Brexit, din care România va primi aproape 40 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ajutoare de stat: Comisia Europeană adoptă Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt

ROMÂNIA2 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români se declară în favoarea principiilor digitale promovate de către Uniunea Europeană

U.E.3 hours ago

Raport oficial: Cu bugete record în domeniul militar în 2020, statele UE au eșuat să colaboreze în domeniul apărării europene

euro bani moneda
U.E.3 hours ago

Bancnotele euro își ”reînnoiesc aspectul”. BCE dorește să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro până în 2024, în colaborare cu cetățenii europeni

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană adoptă Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc

NATO3 hours ago

Mircea Geoană, despre mobilizarea de forțe militare ruse la granița cu Ucraina: Există elemente care ne fac să credem că este ceva serios

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE5 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending