Raportul legislativ privind Mecanismul European de Reziliență și Redresare – coordonat de europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL / PPE) din poziția de coraportor – a fost adoptat aseară cu largă majoritate de Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European. Raportul a primit 84 de voturi „pentru”, 11 voturi „împotrivă” și 4 abțineri, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
 
Mecanismul de Reziliență și Redresare are o alocare de 672,5 miliarde de euro și este primul și cel mai important pilon al Planului de Redresare al Uniunii Europene în valoare de 750 de miliarde de euro.
 
Prin votul pe acest raport, Parlamentul European aprobă alocările din mecanism pentru statele membre la nivelul negociat în Consiliul European din luna iulie, inclusiv cele 30,5 miliarde de euro obținute de președintele Klaus Iohannis pentru România.
 
„Parlamentul European a aprobat prin acest vot alocările de fonduri negociate de Consiliul European pentru fiecare țară, atât sumele, cât și criteriile. Astfel, la negocierile finale ale Parlamentului European cu Consiliul Uniunii Europene pe raportul legislativ nu se vor mai lua în discuție alocările pe țară. Deși grupurile de stânga din Parlamentul European au dorit renegocierea criteriilor într-un mod care ar fi dezavantajat România, ne-am opus cu succes. Criteriile rămân aceleași, iar suma pe care președintele Klaus Iohannis a obținut-o pentru România din acest mecanism este susținută de Parlamentul European. La fel este susținută și suma obținută pentru România din bugetul clasic, multianual, al Uniunii Europene. Putem spune acum cu certitudine că cele 79,9 miliarde de euro vor reveni României”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după votul din comisiile de specialitate ale Parlamentului European.

Citiți și Comisiile Parlamentului European au aprobat mandatul de negociere al lui Dragoș Pîslaru cu statele membre pentru mecanismul de 672,5 miliarde de euro de salvare a economiei UE

În plus, în urma negocierilor pe care le-a desfășurat în ultimele 3 luni, Siegfried Mureșan a inclus în proiectul de raport legislativ mai multe prevederi care vor ajuta România să atragă mai ușor aceste fonduri europene în vederea realizării priorităților naționale de redresare economică.
 
Una dintre cele mai importante prevederi o reprezintă creșterea duratei Mecanismului de Reziliență și Redresare de la trei ani, cât a fost agreat de Consiliu, la 4 ani.
 
„Prin această prevedere, vrem să acordăm țărilor membre un an în plus, până la finalul anului 2024, pentru a atrage fondurile din acest mecanism. Mai mult, România și celelalte state membre vor putea deconta prin acest mecanism inclusiv cheltuieli realizate pentru combaterea pandemiei de COVID-19 în perioada februarie – decembrie 2020, adică înainte de intrarea în vigoare a mecanismului”, a mai spus Siegfried Mureșan.
 
Raportul legislativ include și propunerea de creștere a prefinanțării – adică a avansului pe care țările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism – la 20% din suma totală nerambursabilă, față de 10% cât a fost propus inițial.
 
„Este vital ca acest avans să fie cât mai mare astfel încât să punem la dispoziția țărilor europene, care se confruntă cu lipsă de fonduri, cât mai repede resurse suficiente pentru începerea investițiilor din planurile naționale de redresare. Cu cât vor ajunge mai multe fonduri europene mai repede în țările membre, cu atât oamenii vor simți mai mult și mai repede beneficiile acestui ajutor pentru depășirea crizei”, a mai spus eurodeputatul român.
 
După votul de luni, cei trei coraportori, Siegfried Mureșan de la Grupul PPE, Dragoș Pîslaru de la Grupul RENEW și Eider Gardiazabal Rubial de la Grupul Socialiștilor, vor primi săptămâna aceasta mandatul din partea plenului Parlamentului European pentru a începe negocierile finale pe raportul legislativ cu reprezentanții Consiliului Uniunii Europene. Obiectivul este ca Parlamentul European și Consiliul să ajungă la un acord cât mai rapid, în următoarele săptămâni, astfel încât mecanismul să poată intra în vigoare fără întârziere, la 1 ianuarie 2021.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL/PPE) a anunțat luni un acord politic în Parlamentul European asupra Mecanismului de Reziliență și Redresare, prin care România ar urma să beneficieze de o finanțare europeană de peste 30 de miliarde de euro în următorii patru ani, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Am ajuns la un acord politic în Parlamentul European asupra raportului legislativ al Mecanismului de Reziliență și Redresare. Raportul legislativ este susținut de cele patru mari grupuri politice proeuropene din Parlamentul European: Grupul PPE, Grupul Socialiștilor, Renew și Verzii. Mecanismul de Reziliență și Redresare este cel mai important pilon al Planului de Redresare al Uniunii Europene. Mecanismul va gestiona 672,5 miliarde de euro din cele 750 de miliarde de euro alocate Planului de Redresare. Prin acest mecanism, România va primi peste 30 de miliarde de euro în următorii 4 ani”, a scris pe site-ul său Siegfried Mureșan, care este coraportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Reziliență și Redresare alături de Dragoș Pîslaru (Grupul RENEW) și Eider Gardiazabal Rubial (Grupul Socialiștilor).

Potrivit sursei citate, Parlamentul European susține alocările de fonduri negociate de Consiliul European pentru fiecare țară, atât sumele cât și criteriile, în ciuda faptului că “grupurile de stânga din Parlamentul European au dorit renegocierea criteriilor într-un mod care ar fi dezavantajat România”.

În actualele condiții, “putem spune astăzi cu certitudine că cele 79,9 miliarde de euro vor reveni României”, subliniază Mureșan.

Ce elemente mai conține acordul politic obținut în Parlamentul European:

• creșterea duratei Mecanismului de Reziliență și Redresare de la trei ani, cât a fost agreat de Consiliu, la patru ani. În acest fel, România va nemeficia de un an în plus, până la finalul anului 2024, pentru a atrage fondurile din acest mecanism. Mai mult, România și celelalte state membre vor putea deconta prin acest mecanism inclusiv cheltuieli realizate pentru combaterea pandemiei de COVID-19 în perioada februarie – decembrie 2020, adică înainte de intrarea în vigoare a mecanismului.
• creșterea prefinanțării – adică a avansului pe care țările europene îl vor primi din fondurile nerambursabile cuprinse în acest mecanism – la 20% din suma totală nerambursabilă, față de 10% cât a fost propus inițial.
• evitarea adoptării unei unei liste de proiecte neeligibile, în condițiile în care, spre exemplu, alte grupuri politice doreau, spre exemplu, interzicerea explicită de a finanța investiții din combustibili fosili, inclusiv gaz.
• fiecare stat va putea transfera în mod voluntar un procent de până la 5% din fondurile sale structurale și de coeziune către Mecanismul de Reziliență și Redresare. Pentru România acest lucru înseamnă că va putea transfera până la 1,3 miliarde de euro din fondurile de coeziune spre proiecte finanțate prin mecanism.
• fondurile din acest mecanism VOR FI alocate către șase direcții: tranziția spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică (includem aici sectorul privat, IMM-urile, industria, infrastructura), întărirea capacității administrative (de exemplu reformarea și extinderea capacității instituțiilor publice) și politicile pentru tineri.

Acordul politic se bucură de susținere din partea celor patru mari grupuri politice din Parlamentul European – PPE, Socialiștii, Renew și Verzii – ceea ce înseamnă o susținere din partea a peste 70% din totalul membrilor Parlamentului European.

În continuare, raportul urmează să fie votat lunea viitoare în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare. Joi, 12 noiembrie, va fi votat în plenul Parlamentului European mandatul cu care coraportorii vor merge la negocierile finale cu Consiliul Uniunii Europene.

Imediat după 12 noiembrie vom începe negocierile finale cu Consiliul cu obiectivul de a ajunge la un acord final în câteva săptămâni, astfel încât mecanismul să poată intra în vigoare fără întârziere, la 1 ianuarie 2021, iar banii să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei, mai precizează Siegfried Mureșan.

Raportul privind Planul de investiții al Pactului Ecologic European (Pactul Verde), coordonat de europarlamentarul Siegfried Mureșan în calitate de coraportor, a fost adoptat astăzi în ședința comună a Comisiei pentru bugete și a Comisiei pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Raportul a primit 68 de voturi „pentru”, 16 voturi „împotrivă” și 13 abțineri.
 
În raport, Parlamentul European cere o finanțare adecvată a Pactului Verde, care să contribuie la reducerea decalajelor dintre țările din estul și vestul Europei în tranziția spre o economie neutră din punct de vedere al emisiilor.
 
„Prin redactarea acestui raport, obiectivul meu a fost să obținem o finanțare adecvată a Pactului Verde prin care să sprijinim țările europene care au cea mai mare nevoie de finanțare, cum este și cazul României, să treacă la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după adoptarea raportului.
 
„Succesul Pactului Ecologic European va depinde de finanțarea lui. De aceea, prin acest raport, noi, Parlamentul European, ne arătăm susținerea totală față de acest pact solicitând o finanțare adecvată și prioritizarea finanțării către țările, regiunile și domeniile unde este cea mai mare nevoie. Pactul Ecologic European trebuie să reducă decalajele dintre țările membre și să crească convergența europeană, nu să ducă la un decalaj și mai mare între statele Uniunii Europene. Pentru asta, avem nevoie de un plan de investiții realist, iar banii să meargă exact acolo unde este nevoie de ei”, a mai spus Siegfried Mureșan.
 
Pactul Ecologic European, prezentat de Comisia Europeană la sfârșitului anului 2019, își propune ca obiectiv principal atingerea neutralității din punct de vedere al emisiilor de carbon în Uniunea Europeană până în anul 2050. Pentru a atinge acest obiectiv, Comisia Europeană a propus un plan de finanțare în valoare de 1.000 de miliarde de euro pentru următorii 10 ani.
 
În raportul coordonat de Siegfried Mureșan și adoptat aseară în comisiile de specialitate, Parlamentul European își exprimă poziția oficială cu privire la obiectivele generale ale planului de investiții.
 
Concret, Parlamentul European cere ca planul de investiții al Pactului Ecologic European să contribuie la reducerea decalajelor între țările și regiunile din estul și vestul Europei în tranziția spre o economie verde.
 
Raportul prevede ca finanțarea Pactului Ecologic European să contribuie la o dezvoltare sustenabilă a Uniunii Europene, iar tranziția spre o economie verde să se facă în paralel cu creșterea competitivității și crearea de noi locuri de muncă în Europa.
 
De asemenea, raportul Parlamentului cere ca Fondul Tranziției Juste, unul dintre pilonii planului de investiții, să sprijine cu prioritate regiunile cele mai dependente de combustibilii fosili și care vor avea nevoie de resurse mari pentru tranziția spre o economie verde. În România, regiunile care vor avea nevoie cel mai mult de finanțare sunt cele care cuprind județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.
 
„Vreau să transmit asigurări hunedorenilor, oltenilor, gălățenilor și tuturor locuitorilor din regiunile intensive în carbon din România că vor avea sprijinul Parlamentului European și al tuturor instituțiilor europene în tranziția spre o economie verde. Vom aloca suficiente fonduri europene pentru ca Pactul Ecologic European să contribuie atât la o tranziție spre o economie verde, cât și la creșterea nivelului de trai al oamenilor din aceste regiuni”.
 
După votul din Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare, raportul urmează să fie adoptat formal de plenul Parlamentului European până la finalul anului 2020.