Președintele Parlamentului European și președinții grupurilor politice din Parlamentul European  au avut marți negocieri cu președintele Consiliului European, Charles Michel, înaintea summitului european extraordinar care începe joi și în care liderii statelor membre vor căuta să ajungă un acord, deși pozițiile lor sunt încă divergente.

Un anunț în acest sens a fost făcut de vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, Siegfried Mureșan, cel care a reprezentat grupul PPE la reuniune, în numele lui Manfred Weber.

”Vom susține numai un buget care să permită Uniunii Europene să finanțeze corespunzător fermierii, să avem suficiente fonduri pentru autostrăzi, pentru căi ferate, pentru infrastructura de la sate și pentru a finanța noile priorități ale Uniunii Europene: digitalizare, cercetare, inovare, protecția mediului și, mai ales, siguranța cetățeanului. Parlamentul European va respinge orice variantă de buget multianual al Uniunii Europene care nu poate îndeplini așteptările oamenilor”, a anunțat, ulterior întâlnirii, Siegfried Mureșan.

Statele membre ale Uniunii Europene se află în faza unor negocieri complicate și complexe privind viitorul buget pe termen lung, iar baza de tratative de la care liderii europeni vor porni joi discuțiile este reprezentată documentul revizuit de negociere conținând principalele elemente ale bugetului multianual – Negotiating-box – propus vineri de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

Imediat după apariția acestei variante de buget, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a transmis că propunerea de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 prezentată de către Charles Michel, președintele Consiliului European, este ”nesatisfăcătoare”, fiind apropiată de varianta propusă de către președinția finlandeză a Consiliului Uniunii Europene.

De altfel, Parlamentul European a avertizat săptămâna trecută că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Grupul Partidului Popular European din Parlamentul European, cea mai mare facțiune politică din legislativul european, solicită înființarea unei adunări parlamentare între Parlamentul Marii Britanii și Parlamentul European, a anunțat vicepreședintele grupului PPE, Siegfried Mureșan.

În calitate de vicepreședinte al grupului PPE, Mureșan l-a reprezentat joi, pentru prima dată, pe Manfred Weber, președintele Grupului PPE, la ședința Conferinței Președinților, care reunește pe președintele Parlamentului European și pe lideri de grupuri parlamentare și care ia cele mai importante decizii politice în Parlamentul European.

Principalele decizii luate vizează organizarea unei dezbateri privind viitorul Cadru Financiar Multianual, săptămâna viitoare, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, pregătirea poziției Parlamentului European pentru negocierile relației viitoare cu Maria Britanie și comemorarea celor 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.

”Săptămâna viitoare vom avea o dezbatere în plenul Parlamentului European despre bugetul Uniunii Europene pe următorii șapte ani cu președintele Consiliului European. Parlamentul European apără prioritățile României și vom spune foarte clar că nu vom da undă verde bugetui decât dacă cererile Parlamentului sunt avute în vedere. Am pregătit poziția Parlamentului European pentru negocierile relației viitoare cu Maria Britanie. Eu am cerut, în numele Grupului PPE, crearea unei adunări parlamentare între Parlamentul Marii Britanii și Parlamentul European pentru a avea relații cât mai strânse în viitor. Am decis să organizăm în luna mai o comemorare solemnă a celor 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Va fi o celebrare a celor 75 de ani de pace între tările membre ale Uniunii Europene”, a scris Mureșan, pe pagina sa de Facebook.

Partidul Național Liberal și-a sporit influența în Parlamentul European după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Liderul delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, alături de vicepreședintele grupului PPE, Siegfried Mureșan, au reușit, în urma negocierilor pentru redistribuirea posturilor rămase vacante după Brexit, care au avut loc miercuri la Bruxelles, să obțină locuri suplimentare pentru delegația PNL în comisiile și delegațiile Parlamentului European.

Astfel, delegația eurodeputaților români din grupul popularilor europeni a obținut un loc de membru plin și un loc de membru supleant în Comisia ENVI (Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară), comisie cheie în cadrul Pactului Ecologic European, prin care Comisia Europeană își propune ca Europa să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050, ”un membru plin în Comisia de Industrie, Cercetare și Energie, un membru supleant în Comisia pentru drepturile omului, un membru plin în Delegația cu India, un membru supleant în Delegația cu Serbia, un membru supleant în Delegația cu America Latină.”

Plecarea europarlamentarilor britanici ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie a determinat o schimbare a configurației Parlamentului European, care a devenit mai suplu, numărul membrilor săi scăzând cu 73 de locuri.

Astfel, după retragerea Regatului Unit din UE, Parlamentul European s-a restrâns de la 751 la 705, lăsând loc pentru posibile noi state membre.

Doar 27 din cele 73 de locuri vacantate în urma Brexitului au fost redistribuite, restul de 46 fiind rezervate pentru noile state membre care vor adera la Uniunea Europeană.

Cel mai mare câștigător al acestui ”divorț”, care a avut loc după aproape jumătate de secol, este Grupul Partidului Popular European (PPE).

Conservatorii britanici s-au desprins de PPE în urmă cu zece ani, în mai 2009, pentru a înființa un grup separat, și anume Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), alături de formațiunea cehă ODS și Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia.

Prin urmare, dreapta pro-europeană nu a pierdut niciun loc. Din contră, aceasta a recuperat cinci locuri în urma redistribuirii, ajungând la 187 de mandate, reconfirmându-și astfel poziția de formațiune indispensabilă pentru formarea unei majorități.

Cu 14 membri, delegația română din grupul PPE este a treia cea mai mare delegație națională, după Germania și Polonia, din cel mai mare grup politic din Parlamentul European.