Deputatul european Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a fost numit co-raportor al Parlamentului European pe raportul legislativ privind Facilitatea de Redresare și Reziliență a Uniunii Europene (UE) în valoare de 560 de miliarde de euro, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Eurodeputatul Siegfried Mureșan este al doilea român care va fi co-raportor al Parlamentului European pentru acest instrument, după ce eurodeputatul Dragoș Pîslaru (Renew Europe) a fost numit în această calitate la finalul săptămânii trecute.

De altfel, Parlamentul European va avea 3 raportori pe proiectul legislativ al acestui instrument, alături de cei doi europarlamentari români urmând a fi co-raportor și un europarlamentar de la Grupul Socialiștilor Europeni.

“Facilitatea de Redresare și Reziliență este cel mai important pilon al Pachetului de Redresare și este, totodată, cel mai mare instrument de finanțare pe care l-a avut vreodată Uniunea Europeană. Vom aloca fondurile din acest instrument pentru a sprijini statele membre să își finanțeze propriile obiective de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre ale UE. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să devenim mai productivi și mai competitivii. Este un instrument foarte important pentru România care va permite punerea în aplicare a Planului de Investiții și Relansare Economică prezentat de Guvernul României săptămâna trecută. Planul Guvernului României este în deplin acord cu prevederile acestei facilități europene. Ea va finanța o mare parte din obiectivele planului de relansare. De aceea, obiectivul meu ca raportor este să mă asigur că facilitatea va aduce investiții acolo unde România și românii au cea mai mare nevoie: în infrastructura de transport, în școli, în spitale, în digitalizarea economiei, în extinderea rețelei energetice, în combaterea schimbărilor climatice. Voi lucra îndeaproape cu Guvernul României, dar și cu ceilalți colegi din Parlamentul European, pentru a ne asigura că Planul de Investiții al României și Facilitatea de Redresare a UE sunt perfect compatibile, iar banii vor fi investiți cât mai repede în obiectivele prioritare ale țării noastre”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan.

Facilitatea de Redresare și Reziliență este primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare de 750 de miliarde de euro anunțat la sfârșitul lunii mai de Comisia Europeană.

Acest instrument va sprijini statele membre cu fonduri europene nerambursabile (310 miliarde de euro) și credite în condiții avantajoase (250 de miliarde de euro) pentru a finanța propriile planuri naționale de redresare economică.

Din cele peste 30 de miliarde de euro care îi vor reveni României în pachetul total de redresare de 750 de miliarde de euro, până la 25 de miliarde de euro vor fi alocate prin intermediul Facilității de Redresare.

Diversificarea resurselor proprii ale Uniunii Europene este o măsură necesară fiindcă va oferi Uniunii Europene mai multe mijloace de a trece peste această criză, dar și de a gestiona noile priorități europene, importante pentru oameni, precum combaterea schimbărilor climatice, inovarea și digitalizarea, a declarat Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, membru al Comisiei pentru Bugete, în cadrul unui interviu acordat în execlusivitate pentru CaleaEuropeană.ro privind acțiunile și măsurile UE pentru combaterea efectelor pandemiei de coronavirus.

Vorbind despre opțiunile pe care le-ar putea avea în vedere Comisia Europeană în vedere pentru acoperirea datoriei rezultate în urma împrumuturilor de pe piață cu scopul finanțării cheltuielilor menite să redreseze economiile afectate de criza provocată de pandemia de coronavirus, europarlamentarul român a subliniat că ”orice creștere de buget a Uniunii Europene împovărează mai mult țările bogate și duce la beneficii mai mari pentru țările mai puțin dezvoltate”.

În acest context, Siegfried Mureșan a explicat că ”resursele proprii nu sunt motive de îngrijorare pentru România”. ”Aceste resurse proprii vor fi create tocmai pentru acest pachet de redresare care aduce beneficii clare României și este clar că, prin introducerea de noi resurse proprii, țara noastră și țările mai puțin dezvoltate vor beneficia mai mult decât vor plăti, în timp ce țările mai dezvoltate vor plăti mai mult decât vor beneficia”, a completat Mureșan.

În ceea ce privește fondurile de până la 33 de miliarde de euro, de care ar urma să beneficieze România în cadrul planului de relansare economică de 750 de miliarde de euro, propus de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European a precizat că ”în mare parte, acestea vor fi fonduri nerambursabile, dar și credite în condiții avantajoase (…) suplimentare față de fondurile structurale și de coeziune pe care România urmează să le primească în viitorul buget multianual al UE” pentru perioada 2021-2027.

Din punctul său de vedere, lucrurile trebuie privite în ansamblu. Astfel, dacă banii din bugetul clasic vor putea fi utilizați pe construcția de autostrăzi, modernizarea căilor ferate și reabilitarea drumurilor, atunci cele 33 de miliarde de euro vor putea fi folosite în domenii precum digitalizarea, modernizarea transportului în comun, pentru achiziționarea de autobuze elecrice, pentru metrouri ușoare sau dezvoltarea unei rețele de stații de încărcare a autoturismelor electrice.

CaleaEuropeană.ro: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus în plenul Parlamentului European, un buget multianual pentru perioada 2021 – 2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru redresare economică de 750 de miliarde de euro. Din acest plan, format din 500 de miliarde de euro granturi și 250 de miliarde de euro împrumuturi, României ar urma să îi revină până la 33 de miliarde de euro. Pentru ce vor fi folosite fondurile din acest pachet de redresare economică?

Siegfried Mureșan: Cele 33 de miliarde de euro vor fi, în mare parte, fonduri nerambursabile, dar și credite în condiții avantajoase. Sunt fonduri noi, suplimentare față de fondurile structurale și de coeziune pe care România oricum urmează să le primească în viitorul Buget Multianual al UE 2021- 2027.

Acum, noi, Parlamentul European, împreună cu guvernele statelor membre lucrăm pentru a decide în ce domenii, pe ce proiecte și în ce condiții se vor aloca aceste fonduri.

Trebuie să investim banii în proiecte foarte importante pentru România, nu doar pentru revigorarea economică. Fondurile vor trebui folosite pentru investiții în infrastructură, în construirea de autostrăzi și linii de cale ferată, pentru proiecte de energie regenerabilă, pentru îmbunătățirea sistemelor publice, în școli, în spitale. Pe lângă acestea, IMM-urile și restul companiilor vor avea posibilitatea să folosească fondurile pentru a depăși dificultățile economice din această perioadă.

CaleaEuropeană.ro: Care sunt domeniile către care ar trebui direcționate aceste fonduri?

Siegfried Mureșan: Putem să folosim aceste fonduri pentru investiții pe care nu le vom putea face din fondurile europene pe care România le va primi din viitorul buget clasic al Uniunii Europene pentru următorii 7 ani, 2021 – 2027.

Trebuie să vedem în ce direcție vor merge banii din bugetul clasic, în ce condiții și ce va putea fi finanțat din acest buget. Dacă vom putea utiliza fondurile din bugetul clasic pe construcția de autostrăzi, modernizarea căilor ferate și reabilitarea drumurilor, atunci cele 33 de miliarde de euro le vom putea folosi în alte domenii: pentru digitalizare, pentru modernizarea transportului în comun, pentru autobuze electrice, metrouri ușoare sau dezvoltarea unei rețele de stații de încărcare a autoturismelor electrice, spre exemplu. Lucrurile trebuie văzute în ansamblu.

De altfel, Comisia Europeană a anunțat deja odată cu prezentarea planului de relansare că accentul va fi pus pe noile priorități ale Uniunii Europene, adică vor avea o șansă mai bună de a fi finanțate proiecte care au componentă digitală, de protecția mediului, de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, de îmbunătățire a eficientei energetice.

CaleaEuropeană.ro: Potrivit previziunilor economice de primăvară, publicate de Comisia Europeană la începutul lunii mai, economia României va înregistra o scădere semnificativă, de 6% în 2020, după mai mulți ani de creștere robustă, în timp ce deficitul guvernamental este preconizat să ajungă până la 9,2% din PIB în acest an. De asemenea, potrivit raportului privind inflația, publicat de Banca Națională a României la începutul lunii iunie, în care cuvântul ”incertitudine” apare de 58 de ori, ”în pofida unei reveniri a activității economice începând din al doilea semestru, gradualitatea preconizată a acesteia va face ca pe ansamblul anului dinamica medie a PIB real să înregistreze o valoare negativă semnificativă, apropiată de cele înregistrate la apogeul crizei economice din 2008-2009.” În acest context, fondurile europene ar putea reprezenta o gură de oxigen pentru economia românească. Cum ar trebui să arate propunerea de utilizare a acestor fonduri, care ar trebui să fie mecanismele administrative prin care Guvernul poate absorbi acești bani puși la dispoziție de Uniunea Europeană?

Siegfried Mureșan: În primul rând, trebuie să ne asigurăm că fondurile pot fi atrase cât mai rapid și mai simplu. Uniunea Europeană a adoptat anul acesta deja mai multe măsuri de flexibilizare a utilizării fondurilor europene astfel încât ele să fie transferate mai ușor de statele membre către domeniile unde este cea mai mare nevoie. De asemenea, am crescut cofinanțarea europeană tocmai pentru a oferi țărilor membre posibilitatea de folosi mai ușor fondurile UE pentru combaterea pandemiei de coronavirus.

În paralel, Guvernul României lucrează și a luat deja măsuri la nivel național pentru  simplificarea utilizării fondurilor europene, astfel încât banii să ajungă cât mai repede la beneficiari.

De asemenea, trebuie să ne asigurăm că banii sunt cheltuiți în domeniile în care este cea mai mare nevoie. Obiectivele acestor fonduri trebuie să fie adaptate pentru fiecare țară în parte.

CaleaEuropeană.ro: Prim-ministrul României, Ludovic Orban, a anunțat un program de susținere a marilor companii printr-un fond de investiții de 300 de milioane de euro, capitalizat din resurse bugetare sau fonduri europene. Care ar trebui să fie criteriile de eligibilitate? Cum ar trebui să arate structura de management a acestui fond pentru un control mai riguros al modului în care sunt utilizați banii?

Siegfried Mureșan: Una dintre măsurile importante de redresare economică după pandemie este mobilizarea de investiții în mediul privat, atât pentru sprijinirea IMM-urilor, dar și pentru sprijinirea marilor companii. Fiindcă, dacă o companie mare intră în blocaj, vor fi afectate locurile de muncă a mii de oameni care lucrează la acea companie și vor fi afectate alte zeci sau sute de IMM-uri care depind de buna funcționare a unei companii mai mari, deci alte locuri de muncă puse în pericol.

De aceea, Guvernul României s-a gândit la acest fond de investiții ce poate fi susținut atât prin fonduri de la bugetul de stat, cât și prin fonduri europene. Funcționarea lui va fi una complexă, dar, totodată, cât se poate de transparentă, urmând modele de succes deja în Uniunea Europeană, precum modelul polonez.

CaleaEuropeană.ro: Comisia Europeană a anunțat că intenționează să impună noi taxe marilor companii care beneficiază de piața unică a UE. Această taxă, sugerată și de liderul Grupului PPE, Manfred Weber, în urma prezentării în Parlamentul European, de către președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a planului de relansare economică, va reprezenta mai puțin de 0,2% din cifra de afaceri a respectivelor companii. Ce alte opțiuni ar putea avea Comisia Europeană în vedere pentru acoperirea datoriei rezultate în urma împrumuturilor de pe piață în vederea finanțării cheltuielilor menite să redreseze economiile afectate de criza provocată de pandemia de coronavirus?

Siegfried Mureșan: Diversificarea resurselor proprii ale Uniunii Europene este o măsură necesară fiindcă va oferi Uniunii mai multe mijloace de a trece peste această criză, dar și de a gestiona noile priorități europene, importante pentru oameni, precum combaterea schimbărilor climatice, inovarea și digitalizarea.

Atât România, cât și Parlamentul European susțin de principiu introducerea de resurse proprii la Bugetul UE, dar este important ca aceste resurse să nu afecteze veniturile publice încasate la nivel național. La fel de important este să evităm generarea unui impact disproporționat asupra unora dintre țările membre ale Uniunii Europene.

Una dintre propunerile de diversificare a resurselor proprii este, spre exemplu, o taxă suplimentară pe plastic. Este o măsură bună care crește resursele Uniunii Europene și contribuie, totodată, la protejarea mediului.

Alte propuneri de resurse proprii înaintate de Comisia Europeană sunt introducerea unei „taxe digitale” pentru marile companii din industria digitală, taxarea suplimentară a importurilor din afara UE care sunt intensive din punct de vedere energetic și un procent din veniturile obținute prin comercializarea cotelor de emisii, inclusiv în sectorul aviatic și maritim. Comisia încă nu a venit cu detalii privitor la modul de aplicare a acestor măsuri.

Resursele proprii nu sunt motive de îngrijorare pentru România. Vă explic de ce. Orice creștere de buget a Uniunii Europene împovărează mai mult țările bogate și duce la beneficii mai mari pentru țările mai puțin dezvoltate.

Aceste resurse proprii vor fi create tocmai pentru acest pachet de redresare care aduce beneficii clare României și este clar că, prin introducerea de noi resurse proprii, țara noastră și țările mai puțin dezvoltate vor beneficia mai mult decât vor plăti, în timp ce țările mai dezvoltate vor plăti mai mult decât vor beneficia.

Referitor la taxarea marilor companii, nu există încă o propunere concretă în acest sens. Se vehiculează fie un procent din cifra de afaceri, fie o sumă forfetară. Însă este lesne de înțeles că un mare producător de automobile din Germania, ca Volkswagen, cu o cifră de afaceri de aproximativ 80 de miliarde de euro de euro, sau un producător auto din Franța, ca Peugeot, cu o cifră de afaceri de aproape 60 de miliarde de euro, vor plăti mult mai mult decât producătorul de automobile Dacia din România, cu o cifră de afaceri de aproximativ 5 miliarde de euro.

La fel, un gigant petrolier din Europa, precum compania olandeză Shell, cu o cifră de afaceri de aproape 400 de miliarde de euro, va plăti mai mult decât OMV Petrom, care are o cifră de afaceri de aproape 4 miliarde de euro.

Este clar că o astfel de „taxă pe mari companii” ne va afecta mult mai puțin decât țările mai bogate fiindcă țările bogate au companii mult mai mari decât sunt marile companii din România. 

CaleaEuropeană.ro: Propunerea Comisiei Europene de 1.850 de miliarde de euro va trebui sprijinită politic de Parlamentul European și de statele membre. La finalul lunii mai, într-un mesaj care pare că era îndreptat către grupul statelor ”frugale”, președintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut apel la țările membre să acționeze constructiv pentru obținerea unui compromis în interesul UE, reamintindu-le astfel liderilor europeni responsabilitatea pe care o au. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, stat care va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, de la Croația, la 1 iulie, s-a arătat sceptică cu privire la șansele obținerii unui consens la summitul Consiliului European din 18-19 iunie și a atenționat că este nevoie ca până în toamnă aceste discuții să fie finalizate pentru a lăsa timp suficient Parlamentului European pentru a vota acest pachet. Cum va arăta acest compromis? Va reuși Germania, prin experiența adunată de-a lungul timpului, să obțină un consens la nivelul statelor membre?

Siegfried Mureșan: Comisia Europeană a făcut o propunere pentru Planul de redresare a Uniunii Europene după criza generată de COVID-19 și o propunere ajustată privind viitorul Buget Multianual al Uniunii Europene. Pe aceste propuneri, vor exista, desigur, modificări din partea Parlamentului European și din partea guvernelor statelor membre.

Noi, Parlamentul European, lucrăm acum pe aceste documente și urmează să venim cu amendamente, să îmbunătățim propunerile Comisiei. Există în Parlament o largă majoritate formată din grupurile proeuropene care susțin de principiu proiectele Comisiei fiindcă ele corespund cererilor pe care Parlamentul le-a adoptat cu largă majoritate în rezoluția sa de luna trecută.

În ceea ce privește statele membre așa-numite „frugale” – Danemarca, Suedia, Olanda și Austria – ele vor un buget cât mai mic al Uniunii Europene. În același timp, se așteaptă ca Uniunea Europeană să facă mai multe lucruri. Iar aici avem o contradicție. Nu te poți aștepta ca UE să facă mai mult, dacă nu îi pui la dispoziție și resursele necesare pentru a face asta.

De aceea, eu cred că pachetul cu măsuri de redresare va intra în vigoare într-o formă apropiată de propunerea Comisiei Europene. Iar pentru a obține sprijinul celor patru țări asupra acestor măsuri de redresare, consider că va trebui să ne asigurăm că banii merg în domenii importante și pentru aceste țări. Mă refer la investiții în digitalizare, protecția mediului, eficiența energetică, reducerea emisiilor de carbon, lucruri pe care aceste țări le așteaptă și care sunt foarte importante și pentru România.

De asemenea, condiționalitățile cu care vor veni noile fonduri vor conta pentru aceste state, de exemplu respectarea statului de drept. Eu am fost mereu pentru condiționarea fondurilor europene de respectarea justiției și a statului de drept și, cu siguranță, vom vorbi despre astfel de condiționalități și în acest caz.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE responsabil pentru bugete, a atenționat că popularii europeni sunt pregătiți să facă uz de ”arma nucleară” și să voteze împotriva bugetului multianual al UE dacă nu vor fi respectate simultan patru condiții: ”finanțare corespunzătoare pentru prioritățile tradiționale, suficiente fonduri pentru noile priorități, în concordană cu angajamentele asumate, rezerve și ajutor consisten ca urmare a crizei COVID-19”.

”Cel mai important instrument de politică a UE este bugetul. Pentru ca UE să poată face ceea ce așteaptă cetățenii, trebuie să alocăm bugetul în domeniile în care oamenii se așteaptă. Președintele grupului PPE și cu mine am trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene și celui al Consiliului European în care am spus că vom vota bugetul UE pe termen lung dacă sunt respectate simultan 4 condiții: 1. finanțate corespunzător prioritățile tradiționale (PAC și Politica de coeziune), 2. suficiente fonduri pt noile prioritățile în concordanță cu angajamentele asumate de instituțiile europene (Green deal, apărare, siguranta cetățeanului, digitalizare), 3. avem suficiente rezerve în bugetul UE și sigur vor apărea crize în următorii șapte ani, 4. ajutor consistent ca urmare a crizei COVID-19: pentru întreprinderi și componenta medicale. A vota împotriva bugetului UE este o armă nucleară. Parlamentul European este dispus să folosească aceast instrument important pe care îl avem dacă solicitările noastre nu sunt incluse în bugetul UE pe următorii ani”, a transmis eurodeputatul român într-o intervenția în cadrul evenimentului intitulat ”Sprijinul UE pentru cetățeni și economic și combaterea știrilor false”, organizat de Biroul Parlamentului European în România.

Din punctul acestuia de vedere, este nevoie de un buget de urgență de un an de zile, în cazul în care, la 1 ianuarie 2021, nu va fi intrat în vigoare Cadrul Financiar Multianual pentru perioadă 2021-2027.

”Cel mai bun scenariu este cel în care adoptăm repede bugetul pentru următorii 7 ani. Parlamentul European este pregătit de 2 ani de zile să finalizeze acest dosar. Dacă nu vom reuși să adoptăm rapid bugetul pentru următorii șapte ani, avem nevoie de un buget de urgență de un an de zile, pentru că cel mai rău pentru beneficiari este incertitudinea. Parlamentul European a cerut un plan de contingență: un buget de urgență de un an de zile, bazat pe bugetul multianual din 2014-2020 cu câteva ajustări”, a explicat Siegfried Mureșan, care a criticat guvernele ”care își doresc” să aloce mai puțin la bugetul UE.

Vicepreședintele Grupului PPE a făcut trimitere și la importanța investițiilor în sănătate.

”Riscăm să intrăm în recesiune ca urmare a perioadei de carantină. Spitalele riscau să nu facă față numărului mare de îmbolnăviri. Când discutăm despre fonduri europene, despre ajutoare în viitor, cea mai bună modalitate pentru a cheltui aceste fonduri europene sunt investițiile în sănătate. Dacă reușim să creștem capacitățile în spitale, vom putea avea grijă de toți bolnavii, nu va mai fi nevoie să intrăm în carantină dacă va exista o accelerare a virusului în următoarele luni fiindcă spitalele vor putea face față. Este un lucru foarte bun și pentru economie pentru că, dacă va fi nevoie să intrăm din nou în carantină la toamnă, costurile pentru bugetele europene și naționale vor fi din nou foarte mari”, a detaliat Mureșan.

De altfel, acesta este inițiatorul propunerii privind crearea unui Fond European de Solidaritate împotriva coronavirusului de 50 de miliarde de euro în viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene pentru investiții în sistemul medical din Europa.

Fondrul European de Solidaritate împotriva coronavirusului va avea doi piloni:

1. Primul pilon va fi un fond de solidaritate în valoare de 20 de miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, obiectivul fiind acela de a compensa o parte din cheltuielile făcute de țările europene pentru combaterea pandemiei de COVID-19, mai ales cheltuielile cu sistemele medicale și de urgență. Banii ar urma să fie accesibili în primii doi ani ai bugetului multianual.

2. Al doilea pilon va fi o schemă de împrumut în valoare de 30 de miliarde de euro, cu condiții avantajoase, împrumuturile fiind garantate de bugetul UE. Comisia Europeană va împrumuta acești bani de pe piețele internaționale, apoi va împrumuta mai departe țările membre ale UE pentru a face investiții în sistemul medical și de sănătate, dar și în mecanisme eficiente de gestionare a unor crize similare.

De asemenea, Siegfried Mureșan a amintit de eforturile întreprinse de Uniunea Europeană în această perioadă pentru a gestiona criza COVID-19 și a veni în sprijinul cetățenilor, în pofida faptului că UE nu are prerogative extinse în domeniul sănătății, acestea fiind, mai curând, apanajul guvernelor statelor membre.

”3.1 miliarde de euro din rezerva UE de 4.1 miliarde de euro au fost alocate deja pentru combaterea crizei COVID-10. Deși UE nu avea multe prerogative în domeniul sănătății, s-au făcut multe. Măsurile s-au luat repede și toate cele trei grupuri din Parlamentul European au jucat un rol constructiv. S-a văzut mai multă unitate și acesta este un lucru bun”, a menționat acesta, amintind, totodată de exemplele concrete de sprijin pentru români: 350 de milioane de euro pentru plata șomajului tehnic, 120 de milioane de euro pentru plata unor sporuri pentru personalul medical aflat în prima linie a luptei împotriva noului coronavirus.

Biroul Parlamentului European în România a organizat marți, 19 mai, o dezbatere online privind sprijinul Uniunii Europene acordat cetățenilor europeni și importanța măsurilor luate la nivel european pentru depășirea consecințelor economice și sociale ale pandemiei de COVID-19.

La webinar au participat trei eurodeputați români – Siegfried Mureșan (Grupul Partidului Popular European), Carmen Avram (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) și Dacian Cioloș (Renew Europe).

Evenimentul intitulat “Sprijinul UE pentru cetățeni și economic și combaterea știrilor false” a fost transmis LIVE, de la ora 10:30, pe pagina de facebook a Biroului Parlamentului European în România, pe pagina de facebook Calea Europeană și pe www.caleaeuropeana.ro. Evenimentul face parte din campania #EuropeniîmpotrivaCOVID19.