Connect with us

ROMÂNIA

Eurostat: 38% din suprafața Uniunii Europene era acoperită de păduri în 2020. România, sub media europeană, cu o suprafață împădurită de 29%

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Pădurile reprezentatu 38% din suprafața Uniunii Europene în 2020, iar în cinci state suprafața împădurită reprezenta mai mult de jumtate din teritoriu, și anume Finlanda (66%), Suedia (63%), Slovenia (61%), Estonia (54%) şi Letonia (53%), arată datele publicate de Eurostat, citat de Agerpres.

La polul opus, țările membre UE care aveau cea mai redusă suprafață împădurită în 2020 erau Malta (sub 1%), Olanda (10%), Irlanda (11%), Danemarca (15%), Cipru (19%), Ungaria şi Belgia (ambele cu 22%), Franţa (27%) şi România (29%).Anul trecut, Uniunea Europeană avea 159 de milioane de hectare de păduri, iar suprafaţa acoperită de păduri a crescut din 1990 cu aproape 10% (145 de milioane de hectare).

În ceea ce privește România, suprafaţă împădurită a scăzut de la 7,048 milioane de hectare în 2016 la 6,929 milioane de hectare în 2020, conform estimărilor Eurostat.

În țara noastră, fondul forestier ocupa 6,592 milioane de hectare la sfârşitul anului 2019, respectiv 27,7% din suprafaţa ţării, arată datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Acesta este unul dintre motivele pentru care 1 miliard de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență ar urma să fie direcționat pentru împăduriri. 

În egală măsură, premierul Florin Cîțu a anunțat că anul acesta urmează să fie elaborată o nouă strategie forestieră naţională ambiţioasă, care va fi pusă în aplicare începând cu anul viitor

Tot la nivelul anului 2019, suprafaţa pădurilor era de 6,427 milioane hectare, speciile de răşinoase acoperind 1,915 milioane hectare (respectiv 29,8%), iar speciile de foioase 4,512 milioane hectare (respectiv 70,2%).

În 21 martie a fost celebrată Ziua Internaţională a Pădurilor. Tema propusă anul acesta de Naţiunile Unite a fost ”Reconstrucţia pădurilor: o cale spre recuperare şi bunăstare”.

Pădurile absorb peste 10% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.

Aproximativ 60% din pădurile din UE se află în proprietate privată, iar o mare parte sunt exploatații forestiere de dimensiuni mici (mai puțin de trei hectare). Peste 60% din pădurile productive din UE sunt certificate conform standardelor voluntare de gestionare durabilă a pădurilor. Sectorul forestier asigură locuri de muncă pentru cel puțin 500 000 de persoane în mod direct și 2,6 milioane de persoane în mod indirect în UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Published

on

© Calea Europeană

Ministrul de externe Bogdan Aurescu și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, au discutat marți, la București, despre viitoarea strategie a SUA pentru regiunea Mării Negre și contribuția esențială a României în această privință, consultările politice dintre șefii diplomațiilor de la București și Washington având loc în ajunul reuniunii miniștrilor de externe din NATO și în contextul aniversării a 25 de ani de Parteneriat Strategic între România și SUA.

“Când vorbim despre zona Mării Negre, aceasta este o zonă de o importanță strategică esențială pentru noi și pentru NATO”, a spus șeful diplomației americane, într-o conferință de presă ce a urmat reuniunii bilaterale, în vreme ce omologul român a prezentat evaluările și ideile României cu privire la această strategie, inclusiv într-un document scris consistent, ca o contribuție la procesul de reflecție din SUA pentru elaborarea unei Strategii cuprinzătoare privind regiunea Mării Negre.

“Am discutat despre abordarea strategică asupra securității Mării Negre și despre creșterea rezilienței în această regiune, despre consolidarea caracterului liber, sigur, prosper al Mării Negre, într-o etapă, evident, post-conflict. Și, din acest punct de vedere, am prezentat propriile noastre evaluări și idei, într-un document consistent care reprezintă, de fapt, o aducere la zi a unui document similar, pe care l-am prezentat anul trecut la Washington, care să ajute la conturarea Strategiei Statelor Unite privind regiunea Mării Negre, prin securitatea în regiunea Mării Negre”, a spus și Aurescu, amintind că aceeași temă a fost abordată și în cursul întrevederii bilaterale precedente cu Blinken, de la Departamentul de Stat, în noiembrie 2021, situația de acum fiind una diferită din moment ce Rusia a lansat războiul său împotriva Ucrainei din regiunea Mării Negre.

Secretarul de stat al SUA a afirmat că “Rusia a transformat această mare într-o zonă de război” și a asigurat că SUA nu vor fi descurajate în a-și întări prezența de la Marea Neagră până la Marea Baltică. “România este o componentă esențială pentru acest efort și pentru toate eforturile de a întări Alianța în general”, a spus el.

Nu ne lăsăm descurajaţi, vom consolida prezenţa NATO din Marea Neagră până în Marea Baltică. În acest scop, colaborăm îndeaproape şi cu NATO, pentru a consolida strategia Mării Negre. România este un contributor vital în acest context şi în demersurile mai ample de a ne asigura că avem alianţa de apărare cea mai puternică posibil”, a precizat el.

“Contribuția de 2,5% din PIB pentru apărare este un angajament ferm” din partea României, a subliniat Blinken. Regiunea Mării Negre este o componentă critică a apărării și a strategiei NATO, a insistat Antony Blinken, menționând că, în prezent, sunt dislocaţi în România 4.000 de militari americani.

Și Bogdan Aurescu a vorbit de proiectul SUA de a crea o strategie pentru regiunea Mării Negre şi a amintit despre vizita sa la Washington din noiembrie anul trecut.

“Am considerat că este foarte important să aducem şi contribuţia României şi atunci am transmis un document cuprinzător cu partea României şi despre cum această strategie a Mării Negre trebuie să arate, din punctul nostru de vedere. Era viziunea unei strategii ample, dincolo de dimensiunea de securitate clasică, una care aducea detalii legate de libertatea de navigaţie, legate de rezilienţa statelor de pe malurile Mării Negre, care trebuie să fie consolidată. Am inclus acolo şi idei privind economiile din regiunea Mării Negre şi despre consolidarea Mării Negre ca hub şi ca punct de tranzit între Europa, Caucaz şi Asia Centrală. Într-adevăr, Marea Neagră are un mare potenţial”, a arătat ministrul.

Aurescu a afirmat că după începutul războiului în Ucraina a fost luată în considerare o regândire a acestui concept.

“Ne-am gândit că este extrem de relevant să regândim, în noul context, care ar fi noii parametri ai acestei strategii SUA a Mării Negre. Nu este doar o strategie SUA, este mult mai mult de atât, merge dincolo de viziunea SUA”, a spus el, adăugând că în acest proces sunt implicate statele de pe malurile Mării Negre.

“Azi am transmis o nouă viziune înnoită a României asupra strategiei, care consolidează abordarea amplă din documentul din noiembrie”, a evidenţiat Aurescu.

Citiți și Reuniunea Liderilor de la München: Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră

La întrevederea de la Washington de anul trecut, ministrul Bogdan Aurescu e a reiterat necesitatea acordării unei atenții speciale regiunii Mării Negre, care este esențială pentru securitatea euroatlantică, și a punctat dorința – salutată de partea americană – a României de a contribui substanțial la dezvoltarea viitoarei Strategii a SUA privind securitatea la Marea Neagră.

El a subliniat atunci că, în viziunea României, această strategie trebuie să aibă în vedere o abordare multidimensională și integrată a descurajării, combinând aspectele care țin de securitatea clasică cu cele care țin de consolidarea rezilienței, cu dimensiunea economică, cea de combatere a amenințărilor hibride, de întărire a securității energetice și de soluționare a conflictelor prelungite, fiind necesară alocarea resurselor adecvate în acest scop. 

Secretarul de stat Blinken a apreciat, la acel moment, propunerea României, ca stat riveran și aliat responsabil și ferm angajat al SUA, și a fost de acord cu evaluarea părții române în ceea ce privește faptul că Marea Neagră nu poate deveni un instrument de proiectare a forței ostile și destabilizatoare.

Discuțiile politice de atunci au avut loc în condițiile în care anterior vizitei lui Aurescu la Washington, trei experți americani de calibru – Alina Polyakova, Ian Brzezinski și Jim Townsend – au fost audiați în Comisia pentru relații externe a Senatului SUA pe tema securității la Marea Neagră cu accent pe “revigorarea politicii americane față de această regiune”. Cei trei specialiști au adus argumente în favoarea importanței strategice a Mării Negre pentru Statele Unite pe care o consideră “ancora flancului sudic al NATO” și “locul în care Kremlinul testează credibilitatea Alianței Nord-Atlantice”, în timp ce nu au exclus atenția pe care China o acordă acestei regiuni. Cei trei experți au susținut creșterea prezenței militare a SUA în România, investiții în Inițiativa celor Trei Mări și echilibru între amenințarea reprezentată de Rusia și pivotarea SUA către Asia-Pacific.

La summitul NATO de la Madrid, liderii celor 30 de state membre ale NATO au recunoscut Marea Neagră ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Nicolae Ciucă anunță după întâlnirea cu James Cleverly că ”este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea” Parteneriatului Strategic dintre România și Marea Britanie

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a avut marți, la Palatul Victoria, o întâlnire cu ministrul de externe al Marii Britanii, James Cleverly, principala temă de dialog fiind derularea parteneriatului strategic dintre cele două țări, informează Agerpres.

”Am avut o întâlnire, în urmă cu scurt timp, cu ministrul de Externe al Marii Britanii. O foarte bună oportunitate, în care am analizat situaţia de securitate şi derularea parteneriatului strategic dintre România şi Marea Britanie. Este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea acestui parteneriat strategic. Sunt o serie întreagă de linii comune, prin care aducem mai multă consistenţă acestei relaţii bilaterale. Desigur, dincolo de componenta de relaţii externe, de securitate şi apărare, componenta de cyber şi cea economică şi investiţii, am avut în dezbatere şi alte aspecte care sunt foarte bine aliniate la provocările de securitate şi provocările economice pe care împreună putem să le rezolvăm”, a detaliat Ciucă la începutul ședinței de Guvern de marți.

În mesajul de felicitare adresat lui Rishi Sunak după ce acesta a devenit premier britanic, președintele Klaus Iohannis își exprima dorința de a dezvolta Parteneriatul Strategic româno-britanic.

În iunie 2003, România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au convenit stabilirea Parteneriatului Strategic, prin adoptarea documentului intitulat „Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”.

Potrivit MAE, la momentul respectiv, era vorba despre relațiile dintre un stat membru UE (UK) și unul în curs de aderare la UE (RO). Documentul stabilea cadrul general al relațiilor româno-britanice și cuprindea cele mai importante domenii și obiective de cooperare între România și Regatul Unit, reflectând angajamentul ambelor părți pentru promovarea relațiilor dintre cele două țări.

În iunie 2011, a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede determinarea celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii, cu atât mai mult cu cât ambele țări erau atunci membre UE. Colaborarea pe problematicile europene ocupa un loc central în structura domeniilor de cooperare ale Parteneriatului. 

În prezent, continuă negocierile părților vizând consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral și adaptarea sa la realitățile noului statut al Regatului Unit determinat de retragerea din UE.

O discuție în vederea modernizării acestuia datează din luna mai a acestui an, prilejuită de întâlnirea dintre secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota și James Cleverly, la acel moment ministru de stat pentru Europa și America de Nord în cadrul Ministerului de Externe al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Acum, acesta din urmă participă la reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO care ”indică importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, conform mențiunilor ministrului Bogdan Aurescu.

Continue Reading

ROMÂNIA

Mevlüt Çavuşoğlu pledează la Aspen – GMF Bucharest Forum pentru o ”pace corectă pentru Ucraina”: Sprijinim integritatea teritorială a acesteia, care include și Crimeea

Published

on

© Mevlüt Çavuşoğlu/ Facebook

Ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, a subliniat nevoia de a acționa ”și de a fi creativi pentru a asigura o pace corectă” pentru Ucraina, Turcia sprijinind ”suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia”, care cuprinde și Crimeea.

Într-o intervenție în cadrul celei de-a 11-a ediții a evenimentului Aspen – GMF Bucharest Forum 2022: A World in Flux – Towards a New European Architecture, cel mai amplu eveniment public internațional cu tematică geopolitică și geoeconomică găzduit în România în marja reuniunii miniștrilor de externe din NATO, oficialul de la Ankara a reliefat nevoia de a ”redescoperi principalii piloni ai securității europene” în contextul războiului pornit de Rusia împotriva vecinului său.

În acest context, ministrul turc de externe a evidențiat trei aspecte esențiale ale acesteia.

”În primul rând, securitatea este indivizibilă. Indiferent din ce direcție vine amenințarea, avem nevoie de un răspuns colectiv. În al doilea rând, nu putem fi selectivi când vine vorba de amenințări. Terorismul este una dintre cele două amenințări principale recunoscute în Conceptul Strategic al NATO de la summitul de la Madrid. (…) În al treilea rând, este posibil să fim flexibili fără a face concesii. Susținem cu tărie integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, incluzând Crimeea, și continuăm să acordăm sprijin material Ucrainei”, a detaliat Çavuşoğlu, amintind de o serie de măsuri adoptate de țara sa pentru a stăvili conflictul rus, precum contribuția la obținerea acordului de export al grânelor ucrainene, la care se adaugă găzduirea a două serii de discuții între Ucraina și Rusia.

”Prin punerea în aplicare strictă a Convenției de la Montreux am prevenit o nouă escaladare în Marea Neagră. Nicio navă militară nu a traversat strâmtoarea din martie. Niciun avion militar rusesc nu poate traversa Turcia noastră spre Siria. Și facem apel la toți actorii, dar în special la ruși și bieloruși, la reținere cu fiecare ocazie”, a completat ministrul turc de externe seria de acțiuni diplomatice întreprinse de Turcia. 

El a remarcat că ”mulți alți parteneri plătesc prețul” acestui război, printre ei aflându-se nu doar Ucraina, ci și Republica Moldova sau Georgia.

”Simpla condamnare nu poate rezolva problema. Prin urmare, ar trebui să acționăm și să fim creativi pentru a asigura o pace corectă, o pace corectă pentru Ucraina, în special, exact ceea ce încercăm să facem noi, Turcia. De fapt, eforturile noastre au fost aproape de a da rezultate. În primele săptămâni ale războiului, am adus doi miniștri de externe în Antalya. În luna martie, am reunit două delegații la Istanbul. Pe măsură ce pierderile umane cresc, devine tot mai dificil să se ajungă la o soluție negociată. În mod evident, există noi realități, iar aceste realități rusești nu sunt acceptabile pentru Ucraina. Așa că devine mai dificil și mai complicat, dar nu există alternativă la asta. Chiar și războiul și diplomația pot merge împreună”, s-a arătat încrezător oficialul turc, reiterând deschiderea țării sale de a facilita identificarea unei soluții în acest război.

Acesta și-a exprimat mulțumirea față de ”unitatea din cadrul Uniunii Europene și NATO”, dar a criticat Bruxelles-ul pentru că a ”ignorat consultarea cu Turcia înainte de a lansa” misiunea de formare militară privind Ucraina.

”Uniunea Europeană gândește strategic din cauza intereselor înguste ale câtorva state membre. Spun că nu avem nevoie pentru că, individual, toată lumea știe cât de mult sprijinim Ucraina. Și ar trebui să redescoperim spiritul de unitate pentru a asigura noua securitate europeană și o extensie naturală a acestei viziuni este să fim incluzivi și să revitalizăm perspectivele de extindere a Uniunii Europene. Aceasta ar trebui să se extindă din Balcani până în Georgia, incluzând Ucraina și Moldova. Iar această regiune nu poate fi completată fără țara mea, Turcia”, a reamintit Mevlüt Çavuşoğlu de dorința Ankarei de a face parte din familia europeană.

El a dat asigurări că Turcia va continua să acționeze ”în calitate de furnizor de securitate și stabilitate în mijlocul regiunilor marcate de conflicte”.

”Eșecul nu este o opțiune pentru noi, dar un pas greșit va însemna instabilitate pentru întreaga Europă”, a conchis Çavuşoğlu.

Bucureștiul este vreme de trei zile capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind în perioada 28-30 noiembrie reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la Munchen, o premieră în ambele cazuri.

Ministeriala NATO găzduită de țara noastră ”indică importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică”, conform mențiunilor ministrului Bogdan Aurescu, care a prezentat în preambulul acestei întâlniri, cu prilejul reuniunii Liderilor de Munchen, o listă de acțiuni transatlantice pentru securitatea în această regiune.

Amintim că, la finalul summitului de la Madrid, desfășurat la finalul lunii iunie, liderii celor 30 de state membre ale NATO, au adoptat noul Concept Strategic al Alianței în care regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

Facebook

NATO27 mins ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

COMUNICATE DE PRESĂ40 mins ago

New Strategy Center, în parteneriat cu Munich Security Conference, a organizat dezbaterea ”Black Sea Alert: Mapping the Challenges of the Region”. A fost subliniată nevoia unui răspuns cuprinzător și unitar

MAREA BRITANIE1 hour ago

Nicolae Ciucă anunță după întâlnirea cu James Cleverly că ”este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea” Parteneriatului Strategic dintre România și Marea Britanie

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

ROMÂNIA2 hours ago

Mevlüt Çavuşoğlu pledează la Aspen – GMF Bucharest Forum pentru o ”pace corectă pentru Ucraina”: Sprijinim integritatea teritorială a acesteia, care include și Crimeea

NATO3 hours ago

Klaus Iohannis și Antony Blinken au discutat despre pregătirea unor decizii suplimentarea pentru apărarea flancului estic, inclusiv la Marea Neagră, la summitul NATO de la Vilnius

NATO3 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

NATO4 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu Jens Stoltenberg: Sunt convins că deciziile luate în aceste zile vor demonstra unitatea aliaților și vor reflecta, încă o dată, solida relație transatlantică

ROMÂNIA5 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu ministrul croat de externe: Aderarea țărilor noastre la Schengen în acest an ar putea contribui la creșterea rezilienței UE

NATO5 hours ago

Jens Stoltenberg, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Războiul Rusiei în Ucraina face ravagii la granițele României. NATO este aici și este gata să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat

NATO27 mins ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO3 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA5 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO8 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

Team2Share

Trending