România se situează spre coada clasamentului țărilor europene cu cei mai fericiți oameni, arată datele publicate de Eurostat. La polul opus, cei mai fericiți cetățeni europeni sunt belgienii.

În 2018, peste 62% dintre persoanele cu vârsta de peste 16 ani au declarat că sunt fericite tot timpul, 14% dintre locuitorii statelor UE au spus că sunt fericiți de cele mai multe ori, 48% au afirmat că au fost fericiți în ultimele patru săptămâni, în vreme ce 11% au declarat că au fost rareori sau deloc fericiți.

Belgia, Olanda, Austria și Finlanda au cei mai fericiți cetățeni: aproximativ 76% dintre cetățenii din fiecare stat au menționat că sunt fericiți tot timpul sau în cea mai mare parte a timpului în ultimele patru săptămâni.

Clasamentul este completat de Luxemburg (74%), Spania, (72%) și Danemarca (70%).

La polul opus, în Letonia, doar 3 din 10 persoane s-au simțit fericite tot timpul sau în majoritate timpului, în ultima lună. În Bulgaria, s-au declarat fericiți 35% din oameni, în Croația 42%, iar în Lituania 45%.

România se numără și ea printre statele aflate în partea inferioară a clasamentului, cu un procent de 46% de oameni fericiți, la fel ca Grecia.

Comparativ cu situația din 2013, ponderea persoanelor fericite din Uniunea Europeană a crescut cu două puncte procentuale, respectiv de la 60% la 62%.

Fericirea nu este singura variabilă care influențează percepția asupra bunăstării.

Unul dintre cele mai importate aspecte ale bunăstării este satisfacția cetățeanului asupra vieții, în general.

În 2018, satisfacţia asupra vieţii în rândul rezidenţilor UE cu vârsta peste 16 ani a fost de 7.3, în creştere faţă de 7.0 în 2013, arată datele publicate de Eurostat.

Statele cu cei mai mulți cetățeni mulțumiți cu viața lor au fost Austria, Finlanda, dar și Norvegia sau Elveția, cu un scor aproape/ ușor mai mare de 8.0.

Bulgaria a înregistrat cel mai mic scor la acest capitol, cu un scord de 5.4, fiind singurul stat cu un rating mai mic de 6.0. Acesteia i se alătură țări precum Croația, Grecia, Lituania, Ungaria, Letonia și Portugalia.

Astfel, există un pattern geografic, deoarece statele din nordul și centrul Uniunii au cetățeni care sunt mai mulțumiți cu viața lor, comparativ cu europenii din statele aflate în est și sud.

Tinerii tind să fie mai mulțumiți de calitatea vieții lor

Dincolo de diferențele între state, există puncte distinctive și între categoriile de vârstă. Factorii socio-demografici precum vârsta, venitul sau nivelul de educație au o influență semnificativă asupra condițiilor de viață și așteptărilor pe care și le crează oamenii, satisfacția asupra vieții fiind astfel influențată.

Satisfația față de viață scade odată cu înaintarea în vârstă. Prin urmare, numărul persoanelor nemulțumite de calitatea vieții crește, iar ponderea persoanelor extrem de satisfăcute de viața lor scade odată cu înaintarea în vârstă.

În 2018, rata europeană a celui mai mic grup cu vârsta între 16-24 de ani a fost de 7.8. 11% dintre respondenții din acest grup au declarat că au nivel scăzut de satisfacție asupra vieții, 34% dintre ei declarându-se mulțumiți.

La polul opus, satisfacția în rândul cetățenilor europeni cu vârsta peste 75 de ani a fost de 6.9, cu 30% dintre aceștia declarând că sunt nemulțumiți de calitatea vieții, în vreme ce doar 19% au spus că sunt mulțumiți.

Satisfacția față de viață și venitul

Există o legătură între cuantumul veniturilor și satisfacția generală asupra vieții.

Astfel, satisfacția asupra vieții în rândul cetățenilor europeni aflați în prima cvintilă de venit (cei mai prost plătiți 20% dintre salariați) a înregistrat în rating de 6.6, categorie urmată de cei din cea de-a doua cvintilă de venit, cu un scor de 7.1.

Categoriile din cea de-a treia și a patra cvintilă de venit au înregistrat un rating de 7.3, respectiv 7.6 în ceea ce privește mulțumirea față de calitatea vieții. Topul este întregit de cei din ultima cvintilă de venit (cei mai bine plătiți 20% dintre salariați), care a înregistrat un scor de 7.8.

Austria și Finlanda au cele mai ridicate scoruri la acest capitol, cu un rating de 8.4, respectiv 8.5 în rândul cetățenilor aflați în a cincea cvintilă de venit. La polul opus, se află Bulgaria, cu o scor de 6.6 în rândul bulgarilor aflați în cea de-a cincea cvintilă de venit.

Satisfacția profesională

Un alt aspect estențial îl reprezintă jobul, având în vedere că angajații petrec cea mai mare parte a timpului la locul de muncă. Dacă oamenii sunt mulțumiți de jobul pe care îl au, se pot dezvolta,  își pot obiectivele personale, percepția asupra propriei bunăstări este pozitiv influențată.

În 2018, 7.2 din 10 cetățeni europeni erau mulțumiți de locul de muncă.

Pozițiile fruntașe la această categorie sunt ocupate de Finlanda și Norvegia, cu un scor de 8.1 fiecare, urmate de Austria, unde 8 din 10 austrieci erau mulțumiți de jobul lor.

La polul opus se situau Grecia și Bulgaria, cu un scor de 6.0.