Connect with us

U.E.

Eurostat: Belgia, Olanda și Austria au cei mai fericiți cetățeni din Uniunea Europeană. În România, mai puțin de jumătate dintre locuitori se declară fericiți

Published

on

România se situează spre coada clasamentului țărilor europene cu cei mai fericiți oameni, arată datele publicate de Eurostat. La polul opus, cei mai fericiți cetățeni europeni sunt belgienii.

În 2018, peste 62% dintre persoanele cu vârsta de peste 16 ani au declarat că sunt fericite tot timpul, 14% dintre locuitorii statelor UE au spus că sunt fericiți de cele mai multe ori, 48% au afirmat că au fost fericiți în ultimele patru săptămâni, în vreme ce 11% au declarat că au fost rareori sau deloc fericiți.

Belgia, Olanda, Austria și Finlanda au cei mai fericiți cetățeni: aproximativ 76% dintre cetățenii din fiecare stat au menționat că sunt fericiți tot timpul sau în cea mai mare parte a timpului în ultimele patru săptămâni.

Clasamentul este completat de Luxemburg (74%), Spania, (72%) și Danemarca (70%).

La polul opus, în Letonia, doar 3 din 10 persoane s-au simțit fericite tot timpul sau în majoritate timpului, în ultima lună. În Bulgaria, s-au declarat fericiți 35% din oameni, în Croația 42%, iar în Lituania 45%.

România se numără și ea printre statele aflate în partea inferioară a clasamentului, cu un procent de 46% de oameni fericiți, la fel ca Grecia.

Comparativ cu situația din 2013, ponderea persoanelor fericite din Uniunea Europeană a crescut cu două puncte procentuale, respectiv de la 60% la 62%.

Fericirea nu este singura variabilă care influențează percepția asupra bunăstării.

Unul dintre cele mai importate aspecte ale bunăstării este satisfacția cetățeanului asupra vieții, în general.

În 2018, satisfacţia asupra vieţii în rândul rezidenţilor UE cu vârsta peste 16 ani a fost de 7.3, în creştere faţă de 7.0 în 2013, arată datele publicate de Eurostat.

Statele cu cei mai mulți cetățeni mulțumiți cu viața lor au fost Austria, Finlanda, dar și Norvegia sau Elveția, cu un scor aproape/ ușor mai mare de 8.0.

Bulgaria a înregistrat cel mai mic scor la acest capitol, cu un scord de 5.4, fiind singurul stat cu un rating mai mic de 6.0. Acesteia i se alătură țări precum Croația, Grecia, Lituania, Ungaria, Letonia și Portugalia.

Astfel, există un pattern geografic, deoarece statele din nordul și centrul Uniunii au cetățeni care sunt mai mulțumiți cu viața lor, comparativ cu europenii din statele aflate în est și sud.

Tinerii tind să fie mai mulțumiți de calitatea vieții lor

Dincolo de diferențele între state, există puncte distinctive și între categoriile de vârstă. Factorii socio-demografici precum vârsta, venitul sau nivelul de educație au o influență semnificativă asupra condițiilor de viață și așteptărilor pe care și le crează oamenii, satisfacția asupra vieții fiind astfel influențată.

Satisfația față de viață scade odată cu înaintarea în vârstă. Prin urmare, numărul persoanelor nemulțumite de calitatea vieții crește, iar ponderea persoanelor extrem de satisfăcute de viața lor scade odată cu înaintarea în vârstă.

În 2018, rata europeană a celui mai mic grup cu vârsta între 16-24 de ani a fost de 7.8. 11% dintre respondenții din acest grup au declarat că au nivel scăzut de satisfacție asupra vieții, 34% dintre ei declarându-se mulțumiți.

La polul opus, satisfacția în rândul cetățenilor europeni cu vârsta peste 75 de ani a fost de 6.9, cu 30% dintre aceștia declarând că sunt nemulțumiți de calitatea vieții, în vreme ce doar 19% au spus că sunt mulțumiți.

Satisfacția față de viață și venitul

Există o legătură între cuantumul veniturilor și satisfacția generală asupra vieții.

Astfel, satisfacția asupra vieții în rândul cetățenilor europeni aflați în prima cvintilă de venit (cei mai prost plătiți 20% dintre salariați) a înregistrat în rating de 6.6, categorie urmată de cei din cea de-a doua cvintilă de venit, cu un scor de 7.1.

Categoriile din cea de-a treia și a patra cvintilă de venit au înregistrat un rating de 7.3, respectiv 7.6 în ceea ce privește mulțumirea față de calitatea vieții. Topul este întregit de cei din ultima cvintilă de venit (cei mai bine plătiți 20% dintre salariați), care a înregistrat un scor de 7.8.

Austria și Finlanda au cele mai ridicate scoruri la acest capitol, cu un rating de 8.4, respectiv 8.5 în rândul cetățenilor aflați în a cincea cvintilă de venit. La polul opus, se află Bulgaria, cu o scor de 6.6 în rândul bulgarilor aflați în cea de-a cincea cvintilă de venit.

Satisfacția profesională

Un alt aspect estențial îl reprezintă jobul, având în vedere că angajații petrec cea mai mare parte a timpului la locul de muncă. Dacă oamenii sunt mulțumiți de jobul pe care îl au, se pot dezvolta,  își pot obiectivele personale, percepția asupra propriei bunăstări este pozitiv influențată.

În 2018, 7.2 din 10 cetățeni europeni erau mulțumiți de locul de muncă.

Pozițiile fruntașe la această categorie sunt ocupate de Finlanda și Norvegia, cu un scor de 8.1 fiecare, urmate de Austria, unde 8 din 10 austrieci erau mulțumiți de jobul lor.

La polul opus se situau Grecia și Bulgaria, cu un scor de 6.0.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

FONDURI EUROPENE

MFE: România a lansat în consultare publică Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană pentru absorbția fondurilor UE în perioada 2021-2027

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Pentru prima dată de când beneficiază de fonduri europene România a lansat în consultare publică Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale pentru viitoarea perioadă de programare la termenul asumat, informează Ministerul Fondurilor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

 Ministerul Fondurilor Europene a publicat vineri, 31 iulie, proiecte ale Acordului de Parteneriat și ale Programelor Operaționale prin care România va atrage fondurile europene alocate pentru viitoarea perioadă de programare, 2021-2027.

“Este pentru prima oară când România are șansa de a putea absorbi finanțările europene încă din primul an al viitorului exercițiu financiar, adică din 2021. Am promis și din nou am făcut: am lansat în consultare publică toate proiectele Programelor Operaționale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual. Ministerul Fondurilor Europene acordă o atenție sporită principiului parteneriatului în procesul de elaborare a documentelor programatice în urma căruia va rezulta forma finală a acestor documente ce vor defini România viitorului”, a declarat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș.

România urmează să beneficieze de fonduri în valoare de 79,9 miliarde de euro, conform acordului încheiat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE în urma negocierilor maraton începute la 17 iulie și încheiate la 21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis. Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale pentru perioada 2021-2027 au fost consolidate în urma unui proces intens de consultare inter-instituțională, negocieri informale cu Comisia Europeană, precum și pe baza unei valoroase contribuții din partea partenerilor socio-economici relevanți. 

Documentele în consultare publică până la data de 21 august 2020 pot fi consultate la:

Comentariile, observațiile sau propunerile pe marginea documentelor pot fi transmise la adresa de e-mail parteneriat.programare@fonduri-ue.ro.

Totodată, având în vedere consolidarea cadrului partenerial pentru programarea 2021-2027, Ministerul Fondurilor Europene face publice principiile, valorile și noțiunile de conduită privind parteneriatul, conform Codului național de conduită privind parteneriatul pentru fondurile europene aferente Politicii de Coeziune.

Atât organizarea cadrului partenerial 2021-2027, cât și consultarea publică pe marginea documentelor programatice sunt menite să asigure înglobarea opiniilor necesare din partea celor mai relevanți actori, cu experiență în diferite domenii economice, astfel încât noile documente programatice să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor și ale economiei.

Simplificarea mecanismelor de accesare a fondurilor europene, transparența, echitatea și relevanța investițiilor pentru  dezvoltarea socio-economică a țării reprezintă obiective de bază în actuala etapă de programare a fondurilor europene 2021-2027.

Toate documentele de programare aferente viitorului exercițiu financiar multianual sunt publicate pe site-ul MFE la următorul link: http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/.

Continue Reading

U.E.

Franța pune presiuni pentru introducerea unor sancțiuni legate de nerespectarea statului de drept în cadrul bugetului UE

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

Franța susține că va face presiuni pentru introducerea unor sancțiuni legate de nerespectarea statului de drept în cadrul noului fond de recuperare de 750 de miliarde de euro asupra căruia liderii UE au convenit ca parte a unui pachet mai larg care conține și bugetul pe termen lung 2021-2027 în valoare de 1.074 de miliarde de euro.

Într-un interviu acordat Financial Times duminică, secretarul francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, a declarat că ajutorul pentru redresare trebuie să fie condiționat.

“Nu este posibil să explicăm cetățenilor francezi, polonezi, maghiari și europeni că putem avea solidaritate financiară în Europa fără să ne îngrijoreze respectarea regulilor de bază ale democrației, libertății mass-media și a drepturilor”, a spus el, citat de EU Observer.

Noul instrument de suspendare a fondurilor UE în cazul statelor membre care vor înregistra derive de la valorile democratice nu a fost diluat, a declarat săptămâna trecută un oficial senior din echipa preşedinţiei Germaniei a Consiliului UE.

“Munca la mecanismul de protejare a statului de drept va continua pe baza propunerii care este discutată din 2018”, a declarat sursa pentru dpa, contrazicând afirmaţiile Ungariei şi Poloniei că respectivul mecanism ar fi fost lăsat fără mijloace de acţiune în timpul negocierilor privind viitorul buget pe termen lung al UE.

Acordul fără precedent la care au ajuns cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană privind planul de 1.824 de miliarde de euro cuprinde, în premieră, un regim de condiționalitate privind statul de drept în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii. Liderii europeni au depășit dificultățile în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept.

Interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în conformitate cu principiile generale incluse în tratatele Uniunii, în special valorile articolului 2 din TUE. Consiliul European subliniază importanța protecției intereselor financiare ale Uniunii. Consiliul European subliniază importanța respectării statului de drept. Pe baza acestui context, un regim de condiționalitate va fi introdus pentru a proteja bugetul și Next Generation EU“, se arată în concluziile adoptate.

Conform documentului agreat, pașii procedurali se vor desfășura după cum urmează: Comisia Europeană va propune măsuri în cazul încălcării statului de drept, iar Consiliul UE le va adopta prin vot cu majoritate calificată, însemnând 55% dintre statele membre ale UE care reprezintă 65% din populația UE.

De asemenea, textul, disponibil la paginile 15-16 din documentul de concluzii, prevede că o astfel de problemă va fi discutată și în Consiliul European, acolo unde este nevoie de unanimitatea statelor membre.

Liderii statelor membre invită, de asemenea, Comisia Europeană să prezinte noi măsuri pentru protejarea bugetului UE și instrumentului Next Generation EU împotriva fraudei și deficiențelor.

“Aceasta va include măsuri pentru a asigura colectarea și comparabilitatea informațiilor privind beneficiarii finali ai finanțării UE în scopul controlului și auditului, care vor fi incluse în actele de bază relevante. Combaterea fraudei necesită o implicare puternică a Curții de Conturi Europene, OLAF, Eurojust, Europol și, după caz, EPPO, precum și a autorităților competente ale statelor membre”, se arată în document.

Vorbind într-o conferință comună de presă, prim-miniștrii Poloniei și Ungariei, statele care s-au opus unor condiționări stricte și împotriva cărora instituțiile UE au activat deja articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări grave ale valorilor europene, au spus că în acordul propus nu există nicio legătură directă între statul de drept și fonduri.

Continue Reading

U.E.

Procurorul-șef european Laura Codruţa Kövesi, interviu pentru The Guardian: “Legea este egală pentru toată lumea”

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Procurorul-șef al UE Laura Codruţa Kövesi se aşteaptă ca Parchetul European (EPPO) să primească peste 3.000 de cazuri. Fostul procuror-şef al DNA a declarat într-un interviu pentru The Guardian că EPPO va efectua mai multe investigaţii şi mai multe urmăriri penale, şi va exercita o apărare mai puternică a intereselor financiare ale UE, în contextul în care cinci state se opun proiectului.

“Reperul nostru pentru succes va fi încrederea cetăţenilor în instituţia noastră”, a declarat Laura Codruţa Kövesi pentru The Guardian, preluat de Ştirile Pro TV.  

Fosta şefă a DNA a arătat în interviu şi motivul pentru care s-a luptat să crească bugetul instituţiei EPPO, propus la 37,7 milioane de euro, anume faptul că Parchetul European va primi aproximativ 3.000 de dosare din întreaga Uniune Europeană, scrie Adevărul.

De altfel, Consiliul UE a numit la 27 iulie procurorii din cadrul Parchetului European, condus de Laura Codruţa Kövesi şi în care România va fi reprezentată şi de Cătălin-Laurenţiu Borcoman.

Oficialii UE susţin că fondurile, deja majorate o dată, sunt suficiente pentru anul de lansare şi speră că organizaţia va fi gata să își înceapă activitatea – aşa cum era planificat – undeva în 2020.

Aşteptările cu privire la activitatea EPPO şi cu privire la Laura Codruţa Kövesi sunt mari, a mai relatat The Guardian referindu-se la faptul că familiile jurnaliştilor de investigaţie ucişi, Daphne Caruana Galizia şi Ján Kuciak, au scris Consiliului de miniştri al UE pentru a o susţine pe Kövesi, descriind-o drept “cea mai distinsă candidată pentru acest post”.

“Sunt aceeaşi persoană care am fost şi până acum, aşa că voi face tot posibilul … şi nu voi fi singură în asta”, a completat ea.

Întrebată dacă va ezita să trimită în judecată un lider UE suspectat de fraude cu fonduri UE, Kövesi a răspuns: “Bineînţeles că vom acţiona … EPPO va fi parchetul independent şi va trebui să demonstrăm că legea este egală pentru toată lumea”.

Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane EUR). În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre.

În 2019, Laura Codruţa Kövesi a fost numită de către Consiliu și Parlamentul European prima procuroare-șefă europeană.

În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

Se preconizează că EPPO își va începe activitatea la sfârșitul anului 2020. Va avea sediul la Luxemburg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending