Connect with us

ROMÂNIA

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România s-a aflat printre țările UE cu cel mai ridicat nivel al deficitului guvernamental

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Deficitul guvernamental, conform datelor ajustate sezonier, s-a situat în primul trimestru din 2022 la 2,3% din PIB în zona euro şi la 2,2% din PIB în Uniunea Europeană, iar Malta, Ungaria şi România sunt ţările cu cel mai ridicat nivel, arată datele publicate joi de Eurostat.

În perioada ianuarie – martie 2022, s-au înregistrat în UE şi în zona euro scăderi ale deficitelor, comparativ cu trimestrul patru din 2021, însă acestea au rămas la un nivel ridicat faţă de perioada de dinaintea pandemiei, scrie Agerpres.

În primul trimestru din 2022, statele membre UE care nu înregistrau deficit guvernamental erau Irlanda, Luxemburg, Portugalia, Lituania şi Danemarca.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile date, cel mai ridicat deficit guvernamental în primul trimestru din 2022 s-a înregistrat în Malta (8% din PIB), Ungaria (6,9% din PIB) şi România (5,8% din PIB, faţă de 7,6% din PIB în trimestrul patru din 2021 şi 8% din PIB în primul trimestru din 2021).

În UE, veniturile guvernamentale totale s-au situat la 46,3% din PIB în primul trimestru din 2022, o scădere de la 47,5% din PIB în precedentele trei luni, în timp ce cheltuielile guvernamentale totale s-au situat la 48,5% din PIB, o reducere comparativ cu 50,8% din PIB în trimestrul precedent.

Andreea Radu este redactor CaleaEuropeană.ro. Absolventă a Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din Bucuresti, Andreea urmează un program de masterat în domeniul "Politicile egalității de șanse in context românesc și european".

ROMÂNIA

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Comisia Europeană a aprobat, marți, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o măsură adoptată de România în valoare de 1,6 miliarde EUR pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Banca urmărește să sprijine dezvoltarea economică și socială, competitivitatea, inovarea și creșterea economică în întreaga economie a României.

Măsura adoptată de România

România a notificat Comisiei planurile sale de înființare a unei bănci naționale de dezvoltare cu un capital inițial de până la 1,6 miliarde de euro (7,9 miliarde RON). Banca va fi înființată ca entitate deținută integral de stat, cu Ministerul Finanțelor drept acționar; aceasta își va desfășura activitatea sub supravegherea Băncii Naționale a României.

Ajutorul se acordă sub forma:

(i) unei injecții de capital de până la 608 milioane de euro, din care se estimează că 10 milioane EUR vor fi primite în 2024 în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență,

(ii) unui grant în valoare de 1,4 milioane de euro și

(iii) unor garanții de stat în valoare de 992 milioane de euro.

Banca va avea sarcina de a remedia disfuncționalitățile pieței și de a sprijini dezvoltarea economică și oportunitățile de investiții. Aceasta va interveni pentru a asigura accesul la finanțare în domeniile în care nu există suficientă disponibilitate pe piață, axându-se pe furnizarea de finanțare întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv microîntreprinderilor și start-up-urilor. Banca poate sprijini, de asemenea, proiecte de infrastructură care vizează îmbunătățirea productivității în economia României, întrucât aceste proiecte necesită, de regulă, o finanțare pe termen lung care este dificil de asigurat pe piață.

Banca poate, de asemenea, să recurgă la finanțarea furnizată în cadrul instrumentelor financiare ale UE, cum ar fi programul InvestEU, canalizând finanțarea respectivă către întreprinderile și proiectele eligibile. Astfel, banca va sprijini investițiile de importanță strategică pentru Uniunea Europeană.

Evaluarea Comisiei

Comisia a evaluat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite ca ajutoarele de stat să faciliteze dezvoltarea anumitor activități economice sau a anumitor regiuni economice.

Comisia a constatat că:

  • măsura facilitează dezvoltarea anumitor activități economice într-o varietate de sectoare care se confruntă cu dificultăți în obținerea unui nivel suficient de finanțare de pe piață;
  • măsura este necesară și adecvată pentru a îmbunătăți accesul la finanțare pentru întreprinderile care întâmpină dificultăți în obținerea unui nivel suficient de finanțare de pe piață. Măsura este, de asemenea, proporțională, deoarece activitățile desfășurate de bancă vor viza efectiv disfuncționalitățile pieței, iar cuantumul finanțării primite este proporțional cu atingerea obiectivelor vizate;
  • măsura dispune de suficiente garanții pentru a evita efectele negative nejustificate asupra concurenței și a schimburilor comerciale în UE. În special, activitățile de finanțare ale băncii vor face obiectul unor măsuri menite să garanteze că investitorii privați nu sunt excluși, în cazul în care aceștia sunt dispuși să ofere finanțare întreprinderilor. Mai mult, dat fiind că sfera disfuncționalităților pieței poate evolua, Comisia a aprobat activitățile băncii pentru o perioadă determinată, și anume până la sfârșitul anului 2029. Orice prelungire suplimentară va trebui să fie notificată Comisiei în vederea aprobării..

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat

Continue Reading

ROMÂNIA

Aurescu, convorbire telefonică cu ministrul de externe leton: Letonia susține ferm aderarea României la Schengen și consideră nejustificată întârzierea unei decizii

Published

on

© MAE

Șeful diplomației române Bogdan Aurescu a avut marți o “convorbire telefonică foarte bună” cu ministrul afacerilor externe al Letoniei Edgars Rinkevics, în care cei doi demnitari au abordat cooperarea privind securitatea flancului estic al NATO, deschiderea Ambasadei României la Riga și sprijinul ferm al Letoniei pentru aderarea României la Schengen.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile dintre Aurescu și Rinkevics au avut ca subiect principal procesul aderării României la spațiul Schengen. 

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a transmis aprecierea deosebită pentru sprijinul constant al Letoniei pentru aderarea României la spațiul Schengen și a prezentat detaliat demersurile recente întreprinse pe plan diplomatic în vederea realizării acestui obiectiv, în dialogul cu partea austriacă, cu președinția suedeză a Consiliului UE și cu omologii din majoritatea statelor membre.

Ministrul Edgars Rinkēvičs a reiterat susținerea fermă a Letoniei pentru aderarea României la spațiul Schengen, apreciind că nu există niciun motiv ca aceasta să mai fie întârziată nejustificat, în condițiile în care România îndeplinește toate criteriile necesare. Oficialul leton a exprimat întreaga disponibilitate de continuare a unui dialog activ cu ceilalți parteneri europeni pe acest subiect.

Totodată, cei doi oficiali au salutat relațiile bilaterale politice excelente, construite pe un dialog constant la nivel înalt, având ca reper recent vizita oficială în Letonia, la 23 noiembrie 2022, a președintelui Klaus Iohannis.

Ministrul Bogdan Aurescu a evidențiat cadrul foarte favorabil pentru aprofundarea, în continuare, a relațiilor româno-letone, inclusiv ținând cont de perspectiva deschiderii, în viitorul apropiat, a Ambasadei României la Riga. De asemenea, ministrul leton de externe a mulțumit pentru reluarea participării României, din acest an, la misiunile de poliție aeriană din statele baltice. La rândul său, ministrul Aurescu a salutat reluarea zborurilor directe regulate între capitalele celor două țări.

Cei doi miniștri au avut și un schimb de opinii privind perspectiva procesului de extindere a NATO prin aderarea Suediei și Finlandei, pe care ambele state o susțin activ, inclusiv prin demersuri diplomatice.

Ministrul Bogdan Aurescu a acceptat invitația omologului său de a efectua o vizită oficială în Letonia în acest an. 

Discuția lui Aurescu cu omologul leton a avut loc la o zi distanță după ce ministrul de externe a discutat la telefon și cu omologul lituanian, Gabrielius Landsbergis, tema prioritară fiind reconfirmarea susținerii pentru aderarea României la Schengen.

Șeful diplomației române a avut la acest început de an o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, cu ministrul afacerilor externe al Sloveniei, cu ministrul afacerilor externe al Slovaciei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

În egală măsură, Aurescu s-a întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg, căruia i-a propus un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen

Săptămâna trecută, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de externe din UE, Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu omologii săi din ItaliaBelgiaCroațiaGermaniaPolonia și Olanda.

Mai mult, ministrul român de externe i-a găzduit vinerea trecută, în România, pe omologii săi din Franța și din Olanda, alături de care a semnat o declarația comună trilaterală privind politica externă și securitatea, în care miniștrii de externe olandez și francez afirmă că așteaptă cu nerăbdare aderarea României la Schengen.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul digitalizării, Sebastian Burduja: România, printre primele țări europene care reglementează politica de ”cloud first”

Published

on

© Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării - România

Guvernul va reglementa, printr-o hotărâre, cadrul de management şi stocare a datelor în platforma de cloud guvernamental, urmând ca la nivelul anului 2026 minim 30 de instituţii să „migreze” în acest cloud, a declarat ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, în cadrul ședinței de guvern de marți, 31 ianuarie, relatează Agerpres.

„Vorbim despre platforma de cloud guvernamental, cea mai importantă investiţie pe care România o desfăşoară în domeniul transformării digitale. O investiţie de peste 560 milioane de euro fără TVA. Practic, România deschide multe drumuri, inclusiv la nivel european, reglementând prin această complexă hotărâre de guvern o serie de aspecte. Pe de o parte, cadrul de management şi stocare a datelor în platforma de cloud guvernamental, tipuri de date, ce date pot să meargă în cloud-ul privat guvernamental, ce date pot să meargă în cloud-urile comerciale publice furnizate de companii private, criteriile tehnice privind implementarea, mentenanţa, dezvoltarea cloud-ului privat guvernamental; planul pentru migrarea în cloud-ul guvernamental şi avem în orizontul anului 2026 30 de instituţii, minim, care vor fi migrate în acest cloud guvernamental”, a declarat Sebastian Burduja.

Ministrul a adăugat că va fi reglementată şi politica de ”cloud first”.

„Iarăşi, România deschide multe căi la nivel european şi este printre primele ţări care reglementează politica de cloud first. Asta înseamnă că instituţiile publice sunt obligate să recurgă la soluţii compatibile cu sistemul de cloud”, a precizat Burduja.

Strategia “Cloud-first” este o abordare a cloud computing-ului care presupune adoptarea tehnologiilor cloud pentru toate aplicațiile, platformele și infrastructurile noi. Este o strategie care prioritizează serviciile de cloud computing în detrimentul sistemelor IT tradiționale.

Potrivit ministrului digitalizării, vor fi stabilite şi normele care asigură transparența accesării și utilizării guvernamentale a datelor cetățenilor.

„Practic, am asigurat prin această hotărâre de Guvern, pe de o parte, implementarea cu succes şi la timp a proiectului de cloud guvernamental în termenele stabilite de PNRR, eficientizarea costurilor prin acest proiect, pentru că una este să cumperi la nivel centralizat toate aceste sisteme şi să protejezi datele românilor într-un singur loc şi alta este să fie fragmentate între instituţii, agenţii, ministere, şi nu în ultimul rând, accesul la date şi faptul că, practic, prin tehnologie noi asigurăm o transparenţă deplină. Când datele românilor vor fi accesate, românii vor fi notificaţi, iar jurnalizarea accesului înseamnă că nimeni nu le va putea accesa datele şi să nu lase o urmă. Practic, românii vor şti de câte ori statul le va accesa datele şi vor fi notificaţi în acest sens în timp real”, a mai declarat Sebastian Burduja.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA40 mins ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

ROMÂNIA1 hour ago

Aurescu, convorbire telefonică cu ministrul de externe leton: Letonia susține ferm aderarea României la Schengen și consideră nejustificată întârzierea unei decizii

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Qatargate: Comisia pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European a votat pentru ridicarea imunității a doi eurodeputați

ENGLISH2 hours ago

Vasile Blaga considers that the result of the Austrian elections is more likely to hinder than help Romania in its efforts to join Schengen: Diplomatic efforts must continue

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul digitalizării, Sebastian Burduja: România, printre primele țări europene care reglementează politica de ”cloud first”

INTERNAȚIONAL3 hours ago

FMI ajustează pozitiv previziunile privind creșterea economică globală în 2023

U.E.3 hours ago

UE speră semneze un acord de liber schimb cu Mercosur până în iulie, înaintea următorul summit cu America Latină

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Boris Johnson afirmă că “Putin a pavat calea Ucrainei către NATO”: De dragul stabilității și al păcii, trebuie să începem acum procesul de a aduce Ucraina în NATO

JAPONIA5 hours ago

NATO va continua să-și consolideze parteneriatul cu Japonia, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, evidențiază Jens Stoltenberg

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Va livra Occidentul avioane Ucrainei? Emmanuel Macron și Mark Rutte afirmă că “nimic nu este exclus” și că “nu există tabu”

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO1 week ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending