Connect with us

U.E.

Eurostat: România, unul dintre statele membre ale UE cu cea mai mică pondere la contractele de muncă temporare

Published

on

© European Union, 2015

Ponderea contractelor de muncă temporară în Uniunea Europeană era de 13,6% din totalul contractelor de muncă în trimestrul al doilea al acestui an, statele membre cu cea mai mică pondere a contractelor de muncă temporară fiind România şi Lituania, ambele cu 1,5%, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat.

Cea mai mare pondere a angajaților cu contract temporar în Spania, cea mai mică în România și Lituania

Mai mult de unul din patru angajați din Spania (26,4%) și mai mult de unul din cinci în Polonia (22,2%), Portugalia (21,0%) și Olanda (20,5%) au avut un contract temporar de muncă în al doilea trimestru din 2019.

Angajații temporari au reprezentat mai puțin de 2% din toți angajații din România și Lituania (ambii 1,5%). Ponderi scăzute au fost înregistrate și în Letonia (3,1%), Estonia (3,4%), Bulgaria (4,1%) și Regatul Unit (5,1%).

Cele mai multe contracte temporare de muncă, înregistrate în rândul tinerilor

În ultimii 17 ani, angajările temporare în UE au fluctuat între 12,6% din totalul angajaților în primul trimestru 2003 până la 13,6% în al doilea trimestru al anului 2019, atingând un vârf în trimestrul IV din 2006 (14,7%).

În trimestrul II din 2019, 26 de milioane de angajați cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani au avut un contract de muncă temporar în UE, reprezentând 13,6% din totalul angajaților. Angajarea temporară a fost mai frecventă în rândul femeilor (14,2%) decât al bărbaților (13,2%). Dintre aceștia, aproape 8 milioane de tineri sau aproape jumătate (42,8%) dintre angajații cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani erau angajați în cadrul unui contract temporar, comparativ cu 11,6% dintre angajații cu vârsta cuprinsă între 25 și 54 de ani și 6,5% dintre aceștia cu vârste de 55 până la 64 de ani.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

de Siegfried Mureșan

România  a primit o alocare financiară de aproape 80 de miliarde de euro pentru următorii ani, conform acordului la care au ajuns acum două săptămâni șefii de state și de guverne ai Uniunii Europene.

Din cele 80 de miliarde de euro, aproximativ 46 de miliarde de euro vor proveni din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027 în valoare de 1.074 de miliarde de euro.

Restul de 33 de miliarde de euro provin din Pachetul de Redresare Economică de 750 de miliarde de euro, aprobat de Consiliul European cu scopul de a sprijini relansarea economică a țărilor membre după criza generată de pandemia de COVID-19. Primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare este Facilitatea de Reziliență și Redresare în valoare de 672,5 miliarde de euro. Acest instrument va fi principala sursă de finanțare al Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie. Eu sunt coraportor al Parlamentului European din partea Grupului PPE pe proiectul legislativ al acestei facilități.

Diferența dintre Bugetul Multianual al UE și Facilitatea de Reziliență

Bugetul Multianual va finanța în România în special acele priorități deja existente înainte de criza COVID-19 și care vor rămâne importante și după criza COVID-19. Va finanța în continuare politica de coeziune, adică investițiile în infrastructura de transport, în autostrăzi, în extinderea rețelei de gaze și canalizare în fiecare localitate, dar și agricultura și dezvoltarea rurală. Va finanța, însă, și noile priorități ale Uniunii Europene, precum tranziția la o economie verde, digitalizarea și inovarea.

Fără precedent în istoria Uniunii Europene este cel de-al doilea instrument: Pachetul de Redresare Economică în valoare totală de 750 de miliarde de euro, dintre care 390 de miliarde de euro sunt fonduri europene nerambursabile și 360 de miliarde de euro sunt credite în condiții avantajoase.

Din acest fond, României îi vor reveni aproximativ 33 de miliarde de euro, dintre care 17 miliarde de euro vor fi fonduri europene nerambursabile, iar 16 miliarde de euro vor fi credite.

Primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare este Facilitatea de Reziliență și Redresare care are un buget de 672,5 miliarde de euro, dintre care 312,5 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 360 de miliarde de euro sunt credite.

Prioritatea verii: proiectul legislativ al facilității care va decide unde merg banii

În ceea ce privește acest nou instrument, cel mai important lucru pe care trebuie să-l decidem până la finalul anului este, în mod concret, către ce domenii să investim banii.

Fiind coraportor al Parlamentului European pe această facilitate, lucrez în prezent alături de ceilalți doi coraportori exact la proiectul legislativ care ne va spune în ce direcție vor merge concret acești bani și în ce condiții. Este principala prioritate a mea în aceste săptămâni fiindcă obiectivul nostru este să prezentăm proiectul legislativ în Parlament până la finalul lunii august astfel încât să începem negocierile cu Consiliul UE și să adoptăm forma finală a legii până la finalul anului.

Scopul facilității: modernizarea statelor membre

În linii mari, rolul acestei facilități este de a sprijini statele membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive.

Vor exista 6 piloni ai facilității: agenda digitală, tranziția către o economie verde, competitivitatea economică, coeziunea socială, întărirea capacității administrative și politicile pentru tineret.

Este foarte important ca, pe lângă obiectivele generale ale acestui instrument, fiecare stat membru să aibă posibilitatea să facă investiții specifice în funcție de provocările economice și sociale cu care se confruntă.

Un instrument care va uni toate planurile naționale de relansare economică

Redresarea economică și modernizarea Uniunii Europene sunt obiective care pot fi îndeplinite cu cel mai mare succes la nivel european doar dacă există compatibilitate între toate planurile naționale de relansare economică.

De aceea, prin munca legislativă din următoarele luni, ne vom asigura că toate planurile naționale de investiții care vor fi finanțate din această facilitate sunt compatibile între ele și aduc plus-valoare, atât în țările respective, cât și la nivel european.

Facilitatea de Reziliență și Redresare: principalul instrument de finanțare a Planului de Investiții și Relansare al României

În urma acordului din Consiliul European, Facilitatea de Reziliență și Redresare devine principalul instrument de finanțare al Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.

Planul de relansare al României este în deplin acord cu prevederile și obiectivele generale ale acestei facilități europene. Mai departe, voi lucra îndeaproape cu Guvernul României, dar și cu ceilalți colegi din Parlamentul European, pentru a ne asigura că Planul de Investiții al României este perfect compatibil cu fiecare capitol din Facilitatea de Redresare a UE, iar banii vor fi investiți cât mai repede în domeniile prioritare ale țării noastre.

Obiectivul este ca fondurile din cadrul acestui instrument să ne ajute să depășim mai repede criza economică din prezent, prin investiții orientate spre viitor.

Ca raportor al Parlamentului European, mă voi asigura că Facilitatea va aduce investiții în școlile din România, în spitale, în digitalizarea economiei românești, în extinderea rețelei energetice, în combaterea schimbărilor climatice. Adică în toate domeniile importante pentru modernizarea României.


Nota redacției: Siegfried Mureșan este membru al Parlamentului European din 2014, iar în legislatura 2014-2019 a devenit primul român negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul anual al Uniunii Europene (2017). Din 2015 și până în 2019 a fost purtător de cuvânt al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică europeană. A fost reales în Parlamentul European în urma alegerilor din 26 mai 2019 și ocupă funcția de vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, cel mai mare grup politic din legislativul european. De asemenea, în 2019 a fost ales vicepreședinte al Partidului Popular European.

În actualul mandat, Siegfried Mureșan ocupă și poziția de președinte al Delegației Parlamentului European pentru relația cu Republica Moldova, iar recent a fost desemnat co-raportor al Parlamentului European pentru Facilitatea de Redresare și Reziliență din cadrul instrumentului Next Generation EU.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

MFE: România a lansat în consultare publică Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană pentru absorbția fondurilor UE în perioada 2021-2027

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Pentru prima dată de când beneficiază de fonduri europene România a lansat în consultare publică Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale pentru viitoarea perioadă de programare la termenul asumat, informează Ministerul Fondurilor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

 Ministerul Fondurilor Europene a publicat vineri, 31 iulie, proiecte ale Acordului de Parteneriat și ale Programelor Operaționale prin care România va atrage fondurile europene alocate pentru viitoarea perioadă de programare, 2021-2027.

“Este pentru prima oară când România are șansa de a putea absorbi finanțările europene încă din primul an al viitorului exercițiu financiar, adică din 2021. Am promis și din nou am făcut: am lansat în consultare publică toate proiectele Programelor Operaționale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual. Ministerul Fondurilor Europene acordă o atenție sporită principiului parteneriatului în procesul de elaborare a documentelor programatice în urma căruia va rezulta forma finală a acestor documente ce vor defini România viitorului”, a declarat ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș.

România urmează să beneficieze de fonduri în valoare de 79,9 miliarde de euro, conform acordului încheiat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE în urma negocierilor maraton începute la 17 iulie și încheiate la 21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis. Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale pentru perioada 2021-2027 au fost consolidate în urma unui proces intens de consultare inter-instituțională, negocieri informale cu Comisia Europeană, precum și pe baza unei valoroase contribuții din partea partenerilor socio-economici relevanți. 

Documentele în consultare publică până la data de 21 august 2020 pot fi consultate la:

Comentariile, observațiile sau propunerile pe marginea documentelor pot fi transmise la adresa de e-mail parteneriat.programare@fonduri-ue.ro.

Totodată, având în vedere consolidarea cadrului partenerial pentru programarea 2021-2027, Ministerul Fondurilor Europene face publice principiile, valorile și noțiunile de conduită privind parteneriatul, conform Codului național de conduită privind parteneriatul pentru fondurile europene aferente Politicii de Coeziune.

Atât organizarea cadrului partenerial 2021-2027, cât și consultarea publică pe marginea documentelor programatice sunt menite să asigure înglobarea opiniilor necesare din partea celor mai relevanți actori, cu experiență în diferite domenii economice, astfel încât noile documente programatice să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor și ale economiei.

Simplificarea mecanismelor de accesare a fondurilor europene, transparența, echitatea și relevanța investițiilor pentru  dezvoltarea socio-economică a țării reprezintă obiective de bază în actuala etapă de programare a fondurilor europene 2021-2027.

Toate documentele de programare aferente viitorului exercițiu financiar multianual sunt publicate pe site-ul MFE la următorul link: http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/.

Continue Reading

U.E.

Franța pune presiuni pentru introducerea unor sancțiuni legate de nerespectarea statului de drept în cadrul bugetului UE

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

Franța susține că va face presiuni pentru introducerea unor sancțiuni legate de nerespectarea statului de drept în cadrul noului fond de recuperare de 750 de miliarde de euro asupra căruia liderii UE au convenit ca parte a unui pachet mai larg care conține și bugetul pe termen lung 2021-2027 în valoare de 1.074 de miliarde de euro.

Într-un interviu acordat Financial Times duminică, secretarul francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, a declarat că ajutorul pentru redresare trebuie să fie condiționat.

“Nu este posibil să explicăm cetățenilor francezi, polonezi, maghiari și europeni că putem avea solidaritate financiară în Europa fără să ne îngrijoreze respectarea regulilor de bază ale democrației, libertății mass-media și a drepturilor”, a spus el, citat de EU Observer.

Noul instrument de suspendare a fondurilor UE în cazul statelor membre care vor înregistra derive de la valorile democratice nu a fost diluat, a declarat săptămâna trecută un oficial senior din echipa preşedinţiei Germaniei a Consiliului UE.

“Munca la mecanismul de protejare a statului de drept va continua pe baza propunerii care este discutată din 2018”, a declarat sursa pentru dpa, contrazicând afirmaţiile Ungariei şi Poloniei că respectivul mecanism ar fi fost lăsat fără mijloace de acţiune în timpul negocierilor privind viitorul buget pe termen lung al UE.

Acordul fără precedent la care au ajuns cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană privind planul de 1.824 de miliarde de euro cuprinde, în premieră, un regim de condiționalitate privind statul de drept în scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii. Liderii europeni au depășit dificultățile în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept.

Interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în conformitate cu principiile generale incluse în tratatele Uniunii, în special valorile articolului 2 din TUE. Consiliul European subliniază importanța protecției intereselor financiare ale Uniunii. Consiliul European subliniază importanța respectării statului de drept. Pe baza acestui context, un regim de condiționalitate va fi introdus pentru a proteja bugetul și Next Generation EU“, se arată în concluziile adoptate.

Conform documentului agreat, pașii procedurali se vor desfășura după cum urmează: Comisia Europeană va propune măsuri în cazul încălcării statului de drept, iar Consiliul UE le va adopta prin vot cu majoritate calificată, însemnând 55% dintre statele membre ale UE care reprezintă 65% din populația UE.

De asemenea, textul, disponibil la paginile 15-16 din documentul de concluzii, prevede că o astfel de problemă va fi discutată și în Consiliul European, acolo unde este nevoie de unanimitatea statelor membre.

Liderii statelor membre invită, de asemenea, Comisia Europeană să prezinte noi măsuri pentru protejarea bugetului UE și instrumentului Next Generation EU împotriva fraudei și deficiențelor.

“Aceasta va include măsuri pentru a asigura colectarea și comparabilitatea informațiilor privind beneficiarii finali ai finanțării UE în scopul controlului și auditului, care vor fi incluse în actele de bază relevante. Combaterea fraudei necesită o implicare puternică a Curții de Conturi Europene, OLAF, Eurojust, Europol și, după caz, EPPO, precum și a autorităților competente ale statelor membre”, se arată în document.

Vorbind într-o conferință comună de presă, prim-miniștrii Poloniei și Ungariei, statele care s-au opus unor condiționări stricte și împotriva cărora instituțiile UE au activat deja articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări grave ale valorilor europene, au spus că în acordul propus nu există nicio legătură directă între statul de drept și fonduri.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending