Connect with us

COMISIA EUROPEANA

EXCLUSIV Surse europene: Rovana Plumb este prima opțiune a Guvernului pentru poziția de comisar european. România dorește portofoliul pentru mediu în Comisia von der Leyen

Published

on

Europarlamentarii Rovana Plumb și Dan Nica sunt propunerile înaintate de premierul Viorica Dăncilă către președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyene, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro, precizând că Rovana Plumb este prima opțiune a Guvernului.

Sursele citate au precizat că portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi. 

Cel mai probabil, portofoliul pe care Rovana Plumb îl va urmări va fi cel de mediu. Politica privind mediul va avea o importanță din ce în ce mai mare în următoarea Comisie și în politicile europene”, au susținut sursele menționate.

De altfel, înainte de a fi votată de plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a promis că va crea în arhitectura Băncii Europene de Investiții un sector climatic pentru a genera investiții de 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru combaterea schimbărilor climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și transformei Europei într-un continent neutru din acest punct de vedere până în anul 2050.

Presa autohtonă a relatat vineri că premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Rovana Plumb și Dan Nica

Rovana Plumb a redevenit membru al Parlamentului European în urma alegerilor europene din 23-26 mai, când a fost cap de listă al PSD. În noul legislativ, aceasta este și vicepreședinte al Grupului S&D în Parlamentul European. Anterior, aceasta a fost eurodeputat între anii 2007-2012. În ultimul deceniu, Plumb a ocupat mai multe poziții ministeriale în guvernele României, între care și ministru al mediului și schimbărilor climatice (2012-2014). Între 2014 și 2015 a fost ministru al muncii, precum și ministru al fondurilor europene în 2017 și între 2018-2019.

În ce-l privește pe Dan Nica, acesta a fost ministru al comunicațiilor în perioada 2012-2014, când a devenit membru al Parlamentului European, poziție pentru care a fost reales pe 26 mai. Nica este șeful delegației PSD în Parlamentul European.

Premierul Viorica Dăncilă a solicitat un portofoliu consistent pentru România, respectând principiul parității de gen solicitat de Ursula von der Leyen

De altfel, Viorica Dăncilă a anunțat încă din luna iulie că România va respecta principiul echilibrului de gen dorit de Ursula von der Leyen și că va trimite la Bruxelles două propuneri pentru poziția de comisar, o femeie și un bărbat

Mai mult, șefa Executivului de la București a avut o convorbire telefonică la 29 iulie cu noua șefă a executivului european, solicitându-i acesteia un portofoliu „consistent” de comisar european.

Referindu-se la formarea viitoarei Comisii Europene, demnitarul român a exprimat interesul pentru un portofoliu consistent în cadrul Colegiului Comisarilor, care să reflecte expertiza României, precum și contribuția țării noastre la consolidarea și dezvoltarea agendei europene, dovedită inclusiv prin exercitarea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE”, a precizat Guvernul într-un comunicat remis după convorbirea telefonică.

Pe lângă România, 21 de țări membre ale UE și-au oficializat propunerile de comisar european. Din cele 21 de propuneri, nouă sunt femei. Țările care nu și-au nominalizat încă nicio propunere de comisar european pentru mandatul 2019-2024 sunt: Belgia, Croația, Franța, Italia, Portugalia și Marea Britanie. În ce privește Marea Britanie, premierul Boris Johnson a anunțat că Londra nu va veni cu nicio propunere dat fiind faptul că Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie 2019.

Ce urmează pentru Rovana Plumb și Dan Nica?

Potrivit procedurii, cei doi candidați propuși de către Guvernul României urmează să fie intervievați de către președinta aleasă a Comisiei Europene. În urma acestei etape, Ursula von der Leyen trebuie să hotărească dacă accepta una dintre propunerile României și, în cazul unei decizii afirmative, să aloce candidatului ales un portofoliu.

Conform prerogativelor existente la articolul 17 aliniatul 6 din Tratatul UE și la articolul 248 din Tratatul de funcționare al UE, președintele Comisiei Europene decide cum este organizată Comisia Europeană. Astfel, Ursula von der Leyen are libertatea de a-și alege comisarii și de a stabili ce portofolii creează sau alocă pentru aceștia.

După ce von der Leyen va alege membrii Colegiului său, Consiliul Uniunii Europene va adopta o listă a candidaților pentru poziția de comisar european, câte unul pentru fiecare stat membru.

Comisarii-desemnați vor fi ulterior audiați de către comisiile de specialitate ale Parlamentului European, fiecare candidat prezentându-se în Comisia a cărei activitate este corespondentă domeniului de activitate al viitorului comisar european.

Fiecare comisie parlamentară în parte va evalua, în urma audierii, expertiza și performanța candidatului, rezultate care sunt transmise apoi președintelui Parlamentului European.

În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta este retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Ulterior, întreaga Comisie Europeană va fi supusă unui vot de încredere din partea Parlamentului European. 

În cele din urmă, noua Comisie Europeană este numită formal de către Consiliul European, printr-un vot cu majoritate calificată.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, mai vigilentă, crește gradul de pregătire pentru apariția unor noi focare de COVID-19. Ce măsuri trebuie să ia autoritățile naționale

Published

on

© European Union, 2020

Comisia Europeană a prezentat astăzi măsuri imediate pe termen scurt pentru a crește gradul de pregătire a UE în materie de sănătate pentru apariția focarelor de COVID-19: ”Vigilența continuă și reacția rapidă din partea Comisiei și a statelor membre sunt esențiale în prezent pentru ca răspândirea virusului să poată fi stopată și pentru a se evita impunerea unor noi restricții generalizate de deplasare a persoanelor”, se arată în comunicatul Executivului european.

Comunicarea se concentrează asupra tuturor acțiunilor necesare pentru creșterea gradului de pregătire, inclusiv efectuarea de teste și depistarea contacților, o mai bună supraveghere a sănătății publice și extinderea accesului la contramăsurile medicale, cum ar fi echipamentele individuale de protecție, medicamentele și dispozitivele medicale.

Acțiunile includ, de asemenea, măsuri privind capacitatea sistemului sanitar de a gestiona creșterea bruscă a numărului de pacienți, contramăsuri nefarmaceutice, sprijinirea minorităților și a persoanelor vulnerabile, precum și activități de reducere a sarcinii reprezentate de gripa sezonieră.

Comunicarea stabilește o serie de acțiuni prioritare pentru autoritățile naționale, Comisie și agențiile UE:

  • Creșterea capacității de testare, îmbunătățirea depistării contacților și a supravegherii de către organismele din domeniul sănătății publice pentru a identifica aglomerările de cazuri și a stopa extinderea focarelor. Pe lângă această comunicare, Comisia a adoptat astăzi o decizie de punere în aplicare pentru a sprijini interoperabilitatea aplicațiilor mobile de depistare a contacților și de avertizare dincolo de frontierele naționale în UE.
  • Asigurarea furnizării regulate a echipamentelor individuale de protecție, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale prin intermediul unor mecanisme precum achizițiile comune de urgență și stocurile strategice ale UE.
  • Menținerea accesului rapid la capacitățile sistemului de sănătate publică de a gestiona creșterea bruscă a numărului de pacienți fără a neglija alte domenii ale asistenței medicale, inclusiv prin sprijin financiar pentru transportul personalului medical și al pacienților între statele membre și prin coordonarea desfășurării echipelor și echipamentelor medicale de urgență în țările solicitante prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE.
  • Prevederea unor măsuri nefarmaceutice specifice și localizate, bazate pe cercetare și pe dovezi, precum și schimbul de informații în timp util cu privire la eficacitatea măsurilor reintroduse.
  • Sprijinirea grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu afecțiuni medicale preexistente și cele marginalizate, prin schimbul de bune practici în materie de testare, îngrijire și tratament, inclusiv în ceea ce privește sănătatea mintală și sprijinul psihosocial.
  • Reducerea sarcinii reprezentate de gripa sezonieră pentru a evita apariția unor presiuni suplimentare asupra sistemelor de sănătate deja suprasolicitate, prin creșterea ratei de vaccinare și prin alte mijloace, cum ar fi asigurarea unor achiziții publice suplimentare de vaccinuri antigripale.

Membrii colegiului au făcut următoarele declarații:

Margaritis Schinas, vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european: „În prezent, știm mai multe despre acest virus, însă avem datoria de a rămâne vigilenți și de a adopta o atitudine preventivă. Setul de măsuri prezentate astăzi are ca scop contracararea oricăror noi focare de COVID-19. În urma lecțiilor învățate în ultimele luni, planificăm din timp pentru a evita improvizațiile, consolidând pregătirea noastră pe toate fronturile, menținând piața unică și principalele sale libertăți și facilitând calea către o redresare economică și socială în întreaga UE.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară: „Am parcurs un drum lung de la vârful pandemiei de COVID-19, dar virusul încă circulă. Vigilența, pregătirea și coordonarea sunt indispensabile pentru a evita focarele generalizate. Astăzi facem apel la o acțiune comună fermă pentru a-i proteja pe cetățenii noștri și vom sprijini statele membre în acest sens. Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că suntem pe deplin pregătiți. Nu este momentul să lăsăm garda jos.”

Pandemia de COVID-19 a creat o presiune fără precedent în întreaga Uniune Europeană și la nivel mondial. Multe țări au fost nevoite să facă față unei transmiteri comunitare extinse a virusului. UE și statele sale membre au introdus măsuri de atenuare a efectelor sociale și economice, cum ar fi menținerea funcționării pieței interne, sprijinirea sectoarelor transporturilor și turismului, protejarea ocupării forței de muncă și sprijinirea serviciilor de îngrijire medicală pentru grupurile vulnerabile. 

Statele membre își coordonează din ce în ce mai mult răspunsul, ceea ce este absolut esențial pentru a garanta că epidemia este ținută sub control în întreaga UE. 

”Virusul nu se oprește la frontierele UE. Comisia va continua să se coordoneze cu alți actori globali, inclusiv ONU și OMS, pentru a asigura răspunsul internațional necesar la această amenințare globală la adresa sănătății, inclusiv accesul echitabil la un posibil vaccin împotriva COVID-19”, se mai arată în comunicat.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputații solicită Comisiei Europene să readucă independența Uniunii Europene în sectorul farmaceutic

Published

on

©EU Medicines Agency/ Twitter

 

Deputații europeni, membrii ai Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranța alimentară (ENVI) din Parlamentul European, solicită Comisiei Europene să găsească modalități de restabilire a producției farmaceutice în Europa, astfel încât Uniunea Europeană să devină mai independentă în sectorul de medicamente.

Acest raport privind deficitul de medicamente, a fost adoptat cu 79 de voturi pentru și 1 abținere, potrivit comunicatului legislativului.

În raportul votat ieri în Comisia ENVI, eurodeputații subliniază că în prezent 40% din medicamentele comercializate în UE provin din țări din afara UE, în timp ce 60 – 80% din ingrediente farmaceutice active sunt produse în China și India.

Totodată, deputații europeni încurajează introducerea de stimulente financiare, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, pentru a convinge producătorii să producă ingrediente farmaceutice active și medicamente în Europa. De asemenea, aceștia salută noul program de sănătate al UE EU4Health pentru a face medicamentele și echipamentele medicale și mai accesibile pentru cetățenii europeni.

Raportul va fi pe agenda sesiunii plenare a Parlamentului European din luna septembrie.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană recomandă statelor membre să nu acorde sprijin financiar post-pandemie întreprinderilor care au legături cu paradisurile fiscale

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Comisia Europeană a recomandat astăzi, 14 iulie, ca statele membre să nu acorde sprijin financiar întreprinderilor care au legături cu țări ce se află pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

Restricțiile ar trebui să li se aplice și întreprinderilor care au fost condamnate pentru infracțiuni financiare grave, inclusiv, printre altele, pentru fraudă financiară, corupție, neplata obligațiilor fiscale și a celor în materie de securitate socială, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Potrivit Executivului, ”scopul recomandării de astăzi este să se consolideze garanțiile împotriva abuzurilor fiscale în întreaga UE, în conformitate cu legislația UE”.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: ”Ne aflăm într-o situație fără precedent, în care se acordă volume excepționale de ajutoare de stat unor întreprinderi în contextul pandemiei de COVID-19. Nu este acceptabil, mai ales în acest context, ca întreprinderile care beneficiază de sprijin public să recurgă la practici de evitare a obligațiilor fiscale ce implică paradisuri fiscale. Aceasta ar constitui o utilizare abuzivă a bugetelor naționale și a bugetului UE, în detrimentul contribuabililor și al sistemelor de securitate socială. Împreună cu statele membre, dorim să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că ”cei care încalcă deliberat normele fiscale sau care desfășoară activități infracționale nu ar trebui să beneficieze de pe urma sistemelor pe care încearcă să le eludeze. Trebuie să ne protejăm finanțele publice, astfel încât acestea să poată sprijini realmente contribuabilii cinstiți din întreaga UE.”

Cu toate acestea, Comisia Europeană menționează că este la latitudinea statelor membre să decidă dacă doresc să acorde sprijin financiar și să prevadă măsuri conforme cu normele UE, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat, precum și cu propriile lor obiective de politică.

Recomandarea de astăzi își propune să ofere statelor membre un model, conform cu legislația UE, referitor la prevenirea utilizării asistenței din fonduri publice pentru operațiuni de fraudă fiscală, evaziune fiscală, evitare a obligațiilor fiscale sau spălare a banilor ori pentru finanțarea terorismului.

În special, întreprinderile care au legături cu țările de pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (de exemplu, în cazul în care o întreprindere este rezidentă fiscal într-o astfel de jurisdicție) nu ar trebui să beneficieze de sprijin public. În cazul în care statele membre decid să introducă astfel de dispoziții în legislația lor națională, Comisia sugerează o serie de condiții care să fie impuse pentru acordarea sprijinului financiar.

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale este cea mai bună bază pentru aplicarea unor astfel de restricții, deoarece le va permite tuturor statelor membre să acționeze în mod consecvent și va evita adoptarea unor măsuri individuale care ar putea încălca legislația UE. Utilizarea acestei liste pentru punerea în aplicare a restricțiilor va crea, de asemenea, mai multă claritate și siguranță pentru întreprinderi.

În același timp, Comisia este pregătită să discute cu statele membre despre planurile lor specifice pentru a se asigura că acordarea de ajutoare de stat, în special sub formă de recapitalizări, se va limita la întreprinderile care își plătesc impozitele în mod echitabil.

Statele membre ar trebui să convină asupra unor cerințe rezonabile prin care întreprinderile să poată demonstra că nu au nicio legătură cu vreuna din țările aflate pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Recomandarea sugerează unele principii pentru sprijinirea statelor membre în această privință.

În finalul comunicatului se arată că statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la măsurile pe care le vor pune în aplicare pentru a se conforma recomandării de astăzi, în concordanță cu principiile bunei guvernanțe ale UE.

Comisia va publica, în decurs de trei ani, un raport privind impactul acestei recomandări.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending