Vineri, 21 martie 2025, a avut loc o întâlnire de lucru în cadrul căreia Federația Română de Șah i-a propus domnului Mugur Isărescu, Guvernator al Băncii Naționale a României, să preia poziția de Președinte de Onoare al FRȘah, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Domnul Mugur Isărescu a fost dintotdeauna un apropiat al șahului, sprijinind constant promovarea și dezvoltarea acestui sport al minții. De asemenea, în anii 90, a mai deținut funcția de Președinte al Federației Române de Șah, implicându-se activ în susținerea proiectelor majore ale șahului românesc.

„Este o mare onoare pentru noi ca domnul Mugur Isărescu să accepte această poziție simbolică, dar profund semnificativă pentru comunitatea noastră. Îi mulțumim pentru încredere, susținere și pentru legătura profundă pe care a păstrat-o de-a lungul timpului cu șahul românesc,” a declarat Vlad Ardeleanu, Președintele Federației Române de Șah.

Această inițiativă are loc într-un moment deosebit pentru șahul românesc, în anul în care Federația Română de Șah marchează 100 de ani de la înființare.

Citiți și România, inima șahului european: Țara noastră găzduiește în premieră Campionatul European Individual de Șah

S-a lansat Edge Institute, un Think Tank format dintr-un grup independent de experți, uniți de viziunea comună de a crește productivitatea și competitivitatea economică a României și, implicit, calitatea vieții cetățenilor săi prin dezvoltare și evoluție digitală. 

Într-un context global în care tehnologia redefinește modelele economice și administrative, România are o nevoie concretă de accelerare a progresului digital. Lipsa semnificativă a competențelor digitale ale populației, combinată cu ritmuri inegale între sectorul privat și administrația publică, reprezintă azi principala provocare în domeniu, se transmite într-un comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro

„Digitalizarea nu mai este doar o tendință, ci o componentă esențială a progresului economic și administrativ. Edge Institute își asumă rolul de facilitator al acestei transformări, reunind expertiză din mediul privat, academic și administrativ pentru a oferi soluții viabile și direcții strategice clare”, transmite Think Tankul.

Misiunea institutului este de a sprijini tranziția digitală a României, astfel încât în următorul deceniu țara să atingă nivelul mediu al Uniunii Europene în “Decada Digitală”/DESI, un program care măsoară anual gradul de digitalizare al statelor membre.

Digitalizarea trebuie să fie despre cetățeni, nu doar despre tehnologie

„Digitalizarea nu înseamnă doar tehnologie, ci soluții care simplifică interacțiunea cu administrația, sprijină antreprenoriatul și cresc nivelul de educație digitală. România are un potențial imens, dar fără o strategie coerentă și o implementare eficientă, decalajele se vor accentua. Digitalizarea trebuie să fie un instrument care simplifică viața cetățenilor, eficientizează relația cu statul și crește competitivitatea economică. Noi credem că, dacă goana după date este noua goană după aur, România are un avantaj unic în regiune: 25 de milioane de cetățeni, acasă sau în diaspora – un atu care ne poziționează peste orice altă națiune din zonă. Acest potențial ne oferă dreptul și responsabilitatea de a avea ambiții serioase pe termen lung. Astăzi ne dorim să urcăm din ultimele poziții în clasamentele Decadei Digitale, dar, cu o strategie clară și resurse bine direcționate, România poate aspira la un rol de lider în Europa Centrală și de Est în următorii 5-10 ani.”, declară Robert Berza, Director Executiv al Edge Institute.

Lideri în tehnologie, economie și inovație, uniți pentru digitalizarea României

Boardul Edge Institute reunește experți din diverse domenii, printre care Bogdan Axinia (Director General al eMAG Ventures), Diana Stafie (fondator al FutureStation), Dragoș Stanca (antreprenor tech, investitor în digital media și web3, fondator UPGRADE 100), Elisabeta Moraru (Country Director Google), Iulian Stanciu (Președinte executiv eMAG), Mihai Matei (CEO Essensys Software & Vicepreşedinte Concordia), Oleg Roibu (Group General Counsel, eMAG), Răzvan Rughiniș (profesor universitar la Universitatea Politehnică din București și co-fondator al Innovation Labs), Sergiu Manea (CEO Banca Comercială Română) și Victor Guzun (consultant în transformare digitală și fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia). Acești profesioniști vor contribui la misiunea institutului de a accelera digitalizarea României, combinând expertiza din tehnologie, economie, banking și media.

Românii susțin digitalizarea, dar percep întârzieri majore în administrația publică

Un studiu amplu realizat de Ipsos pentru Edge Institute arată că digitalizarea este percepută pozitiv de către români, însă ritmul de implementare rămâne o provocare. 59% dintre români consideră digitalizarea benefică, iar 52% cred că aceasta are un impact pozitiv asupra calității vieții. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre respondenți (49%) percep că ritmul digitalizării este unul prea lent în administrația publică, ceea ce subliniază nevoia urgentă de accelerare a transformării digitale în instituțiile statului. În prezent, România are un nivel mediu de digitalizare, conform percepției respondenților, cu infrastructura și digitalizarea firmelor private drept puncte forte. La polul opus, administrația publică și competențele digitale ale populației necesită îmbunătățiri, subliniind importanța unor investiții în educație digitală și modernizarea serviciilor statului.

Digitalizarea – între oportunități și temeri

Deși românii își doresc servicii publice digitale mai eficiente, există și îngrijorări semnificative. Șase din zece cred că digitalizarea ar putea facilita supravegherea populației de către guvern, iar peste jumătate (57%) sunt îngrijorați de modul în care datele personale sunt utilizate fără acordul lor de către marile companii de tehnologie. Aceste date sugerează că succesul transformării digitale depinde nu doar de implementare, ci și de asigurarea unor măsuri clare de protecție a datelor.

Principalele bariere în calea digitalizării

Românii identifică mai multe bariere care încetinesc adoptarea tehnologiilor digitale. Printre obstacolele identificate de români se numără competențele digitale scăzute ale cetățenilor (43%), ale angajaților statului (37%) și corupția sau interesele politice (36%). De asemenea, utilizarea platformelor digitale publice este dificilă pentru mulți cetățeni – 51% dintre români nu le accesează, 25% declară că le este teamă că datele lor pot fi furate, iar unul din cinci afirmă că întâmpină probleme tehnice.

Utilizarea internetului: informare, divertisment și servicii, dar mai puțin educație

Internetul este utilizat în principal pentru socializare și divertisment (77% fiind activi pe rețele sociale și 76% urmărind videoclipuri online). Serviciile digitale sunt de asemenea populare, 61% plătind facturi online, iar 60% accesând servicii bancare. În schimb, educația digitală rămâne limitată, doar un sfert dintre respondenți au declarat că folosesc materiale de învățare online.

Educația digitală: dorință de învățare, dar preferință pentru instruirea fizică

Deși interesul pentru digitalizare este ridicat, majoritatea românilor preferă metodele de instruire tradiționale. Românii se autoevaluează la un nivel mediu al abilităților digitale și mai puțin de o treime (27%) cer ajutorul altor persoane când sunt în situația de a interacționa cu tehnologia. În plus, preferința pentru cursurile de îmbunătățire a cunoștințelor digitale în format fizic în detrimentul instruirii online sugerează că programele educaționale trebuie adaptate la această tendință.

Digitalizarea administrației publice – prioritatea principală pentru cetățeni

Românii identifică mai multe domenii prioritare pentru digitalizare. Cele mai importante sunt plata taxelor și impozitelor (45%), urmată de obținerea actelor personale (37%) și programările la spitalele publice (33%). De asemenea, accesul digital la rețete, adeverințe și trimiteri medicale (37%) este o preocupare majoră, evidențiind necesitatea simplificării serviciilor esențiale.
Prioritățile Edge Institute

Pentru ca digitalizarea să aibă un impact real, aceasta trebuie privită ca un proces integrat și sustenabil. Edge Institute identifică câteva direcții strategice: creșterea nivelului de educație digitală, digitalizarea serviciilor publice și dezvoltarea unor politici publice eficiente pentru o economie digitală competitivă.

34 de microbuze școlare electrice ultramoderne, achiziționate de Consiliul Județean cu fonduri europene pentru comunele clujene au sosit înainte de termenul stipulat în contract.

”Marcăm azi o etapă deosebit de importantă pentru comunitățile clujene și, în special, pentru elevi. Vehiculele moderne destinate transportului școlar, care au fost livrate înaintea termenului stipulat în contract, contribuie substanțial la facilitarea accesului tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație. În completarea acestor 34, alte 25 de microbuze urmează să ajungă în județ, ca urmare a proiectelor din fonduri nerambursabile derulate de Consiliul Județean, în valoare totală de 61 milioane de lei. În final, toate comunele clujene vor beneficia de microbuze școlare ultramoderne”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj Alin Tișe, potrivit unui comunicat al CJ Cluj.

Cele 34 de microbuze sunt electrice, prietenoase cu mediul, eficiente din punct de vedere energetic și au o capacitate de 16+1 locuri.

Acestea sunt dotate cu facilități pentru accesul persoanelor cu dizabilități/ mobilitate redusă și beneficiază, printre altele, de tehnologii de siguranță modernă care oferă asistență șoferului pentru evitarea unor situații care pot conduce la accidente rutiere.

Microbuzele au fost achiziționate în cadrul proiectului ”Microbuze electrice pentru elevii din județul Cluj”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Valoarea contractului de furnizare este de 34.391.000 lei, TVA inclus.

Fiecare dintre cele 34 de unități administrativ-teritoriale în care vor ajunge microbuzele școlare este prevăzută o stație de încărcare, fapt ce va facilita și posibilitatea de a fi încărcate și mașinile electrice aflate în tranzit.