INTERNAȚIONAL
Extinderea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, discutată de ministrul Apărării și șeful Statului Major cu al doilea cel mai important general din armata SUA
Published
5 years agoon

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, l-au primit, marţi, în baza militară de la Mihail Kogălniceanu, pe locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, generalul John E. Hyten, informează un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale remis CaleaEuropeană.ro. Potrivit Pentagonului, generalul John E. Hyten este cel de-al doilea ofițer militar de rang înalt al SUA, fiind locțiitorul generalului Mark Milley, președintele Șefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, și asemenea lui Milley raportează direct secretarului american al Apărării și președintelui SUA.
Parteneriatul strategic dintre SUA şi România, cooperarea militară bilaterală şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, evoluţia situaţiei de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre au reprezentat principalele subiecte analizate pe parcursul discuţiilor, arată Ministerul. Potrivit MApN, întrevederea a avut loc în cadrul unei vizite planificate anterior a trupelor americane dislocate în afara teritoriului SUA.
Nicolae Ciucă a subliniat importanţa cooperării în cadrul Parteneriatului strategic bilateral, pilon fundamental pentru securitatea şi apărarea României. În planul colaborării militare, ministrul Apărării naţionale a amintit de “sprijinul constant primit din partea Comandamentului Statelor Unite din Europa, susţinere care a avut o contribuţie importantă în procesul de transformare a Armatei României într-o structură modernă, adaptată la noile realităţi strategice”.
În cadrul aceleiaşi întrevederi, şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Petrescu, a discutat cu generalul Hyten despre modalităţile concrete de sprijin pentru creşterea capacităţii operative şi interoperabilitatea forţelor, inclusiv importanţa cooperării dintre cele două armate aliate şi partenere în contextul de securitate actual, prin desfăşurarea unor exerciţii şi activităţi de instruire în comun, precum şi despre posibilităţile de extindere a bazei militare de la Mihail Kogălniceanu.
La finalul întâlnirii, cei trei oficiali au subliniat importanţa pe care ambele state o acordă relaţiei bilaterale şi şi-au exprimat angajamentul de a continua dialogul în cadrul Parteneriatului Strategic şi al NATO, în scopul dezvoltării cooperării în domeniul Apărării, mai precizează MApN.
Potrivit sursei citate, întâlnirea celor trei oficiali a fost parte a unei vizite planificate anterior a trupelor americane dislocate în afara teritoriului SUA.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”
Cătălin Predoiu, reacție la criticile lui Vance de la München: România trebuie să explice mai bine anularea alegerilor. Diplomația noastră va găsi cele mai bune mijloace
MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa
MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei
MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin
“Vin americanii!”. De ce discursul lui J.D. Vance la München nu este vânt în pânzele anti-occidentalilor din România
1 Comment
Leave a Reply
Cancel reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
NATO
MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”
Published
2 hours agoon
February 15, 2025
Cancelarul german Olaf Scholz a prezis sâmbătă că un nou guvern va crea o scutire pentru cheltuielile cu apărarea și securitatea atunci când se va face referire la limita constituțională a națiunii privind datoria publică.
Scholz s-a declarat convins că viitoarea conducere a țării, care va fi stabilită la alegerile din 23 februarie, va introduce scutiri suplimentare pentru a slăbi așa-numita “frână a datoriei”, în timp ce Germania și alte națiuni europene se luptă cu răspunsul lor la atacul Rusiei asupra Ucrainei.
“Prezic acest lucru astăzi, va exista un sprijin majoritar pentru acest lucru după alegeri”, a declarat el într-un discurs la Conferința de securitate de la München.
“Frâna datoriei care este consacrată în constituția germană include excepții pentru situații de urgență. Un război în mijlocul Europei este o urgență, ce altceva ar putea fi?”, a spus Scholz, la o zi după ce, pe scena Conferinței, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că țările Uniunii Europene vor putea să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare prin activarea unei clauze de urgență în așa fel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar.
Săptămâna trecută, la summitul apărării europene, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că țara sa intenționează să își dubleze bugetul pentru apărare și i-a îndemnat pe ceilalți lideri ai UE să majoreze cheltuielile militare.
La scurt timp după ce a ajuns cancelar al Germaniei și Rusia a invadat Ucraina, Scholz a rostit în Parlamentul german celebrul discurs “Zeitenwende” prin a anunțat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru ca Berlinul să ajungă la 2% din PIB pentru apărare.
Alianța conservatoare CDU/CSU condusă de Friedrich Merz, care conduce în sondaje cu un sprijin de aproximativ 30%, a semnalat că este deschisă la ajustări ale limitei de îndatorare, dar în general dorește să o mențină în vigoare.
Rolul Germaniei și al aliaților săi europeni în sprijinirea Ucrainei a intrat în centrul atenției după convorbirea telefonică de miercuri dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin cu privire la modalitatea de a pune capăt războiului din Ucraina.
Legat de creșterea bugetelor militare, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, poziție îmbrățișată rapid de Polonia și Lituania, dar privită cu reticență de Germania, care a ajuns la un buget de 2% din PIB grație unui fond special creat de cancelarul Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina.
Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, obiectivul final al cheltuielilor militare aliate ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB.
O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare.
INTERNAȚIONAL
MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa
Published
3 hours agoon
February 15, 2025
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a urcat sâmbătă pe scena Conferinței de Securitate de la München pentru cel mai important discurs al unei săptămâni în care președintele american Donald Trump a oferit percepția negocierii directe cu Vladimir Putin a păcii între Rusia și Ucraina, prin ocolirea aliaților europeni. Liderul de la Kiev a făcut apel la o unitate europeană sporită în fața amenințării reprezentate de agresiunea rusă și a posibilității ca SUA, sub conducerea lui Donald Trump, să își retragă sprijinul pentru Ucraina.
“Mulți lideri au spus că Europa are nevoie de propria sa forță militară, o armată a Europei. Cred cu adevărat că a venit vremea, trebuie create forțele armate ale Europei!”, a spus el, în aplauzele sălii.
At #MSC2025 — 🇺🇦 President @ZelenskyyUa called for the creation of a European army. pic.twitter.com/twe6bjBYVn
— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 15, 2025
Construindu-și apelul la unitate europeană, Zelenski a aplicat o abordare de comunicare întrebare – răspuns.
“Are America nevoie de Europa ca piață? Da. Dar ca aliat? Nu știu“, a spus liderul ucrainean, completând: “Pentru ca răspunsul să fie „da”, Europa are nevoie de o singură voce, nu zeci de voci diferite”.
“Does America need Europe as a market? Yes. But as an ally? I don’t know. For the answer to be ‘yes,’ Europe needs a single voice, not a dozen different ones.”
— 🇺🇦 President @ZelenskyyUa at #MSC2025— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 15, 2025
În același spirit, Zelenski a evaluat că Europa este la răscruce de drumuri, într-un apel la încredere reciprocă între europeni.
“Unii în Europa ar putea fi frustrați de Bruxelles, dar să fim clari: dacă nu Bruxelles, atunci Moscova. Este decizia voastră. Moscova va diviza Europa dacă noi, ca europeni, nu avem încredere unii în alții“, a adăugat președintele ucrainean.
At #MSC2025 — 🇺🇦 President @ZelenskyyUa on Europe being at a crossroads pic.twitter.com/MEYx2ldsvp
— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 15, 2025
Zelenski a vorbit, de asemenea, despre temerile că SUA ar putea plănui să încheie un acord bilateral cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului din Ucraina.
“Ucraina nu va accepta niciodată înțelegeri făcute pe la spatele nostru fără implicarea noastră. Nicio decizie privind Ucraina fără Ucraina, nicio decizie privind Europa fără Europa”, a spus el.
În opinia lui Zelenski, acest război nu poate fi decis doar de câțiva lideri. “nu de Trump și Putin, nu de mine și Putin, nu de nimeni de aici din München care să stea de vorbă cu Putin. Trebuie să facem presiuni împreună pentru a obține o pace reală”, a argumentat el.
El a declarat că garanțiile de securitate pentru Ucraina ar trebui să includă fie aderarea Ucrainei la NATO, fie “condiții care să ne permită să construim un alt NATO aici, în Ucraina”.
“Nu putem fi de acord doar cu o încetare a focului fără garanții reale de securitate, fără presiune asupra Rusiei, fără un sistem care să țină Rusia sub control“, a precizat Zelenski, după ce cu o zi înainte, tot în capitala Bavariei, alături de un grup bipartizan de senatori americani, inclusiv republicanii Lindsey Graham și John Cornyn și democrații Jeanne Shaheen și Sheldon Whitehouse, liderul ucrainean a declarat că “nu vreau să rămân în istorie drept cel care l-a ajutat pe Putin să îmi ocupe țara”.
Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.
Situația a evoluat joi când Trump a declarat, din Biroul Oval, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată. Kievul a transmis că nu va participa. În schimb, președintele ucrainean a avut întrevederi cu delegația americană condusă de vicepreședintele J.D. Vance.
Conform unui comunicat al președinției de la Kiev, delegațiile Ucrainei și Statelor Unite au convenit să își continue activitatea de elaborare a documentului privind parteneriatul economic dintre cele două țări. Părțile au discutat o serie de aspecte-cheie, iar Ucraina așteaptă vizita lui Keith Kellogg pentru noi reuniuni și o evaluare mai aprofundată a situației de pe teren. În context, liderul de la Kiev a subliniat că Ucraina este pregătită să avanseze cât mai rapid posibil către o pace reală și garantată, cu trimitere la garanții solide de securitate.
Înainte de discuția cu J.D. Vance, președintele ucrainean s-a întâlnit pentru coordonare cu liderii instituțiilor UE, Ursula von der Leyen și Antonio Costa, iar ulterior a discutat telefonic cu președintele francez Emmanuel Macron, cu liderul de la Elysee anunțând accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge cu adevărat pe Putin să negocieze pacea.
INTERNAȚIONAL
MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin
Published
7 hours agoon
February 15, 2025
Europa și Franța vor ajuta Ucraina la negocierile pentru o pace solidă și durabilă dacă președintele american Donald Trump îl va convinge pe liderul rus Vladimir Putin să pună capăt agresiunii împotriva Ucrainei.
Angajamentul îi aparține președintelui francez Emmanuel Macron după o discuție telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, prezent la Conferința de Securitate de la München.
“Tocmai am vorbit cu președintele Zelenski. Dacă președintele Donald Trump îl poate convinge cu adevărat pe președintele Putin să înceteze agresiunea împotriva Ucrainei, aceasta este o veste bună. Apoi, ucrainenii vor fi singurii care pot conduce discuțiile pentru o pace solidă și durabilă. Îi vom ajuta în acest demers“, a scris Macron, pe contul său de pe rețeaua X.
Liderul francez a reluat apelul pe care l-a făcut într-un interviu în Financial Times, acela ca Europa să răspundă la “electroșocul” revenirii lui Trump la Casa Albă.
“Noi, europenii, va trebui să ne consolidăm securitatea colectivă și să devenim mai autonomi. Franța își va juca pe deplin rolul în accelerarea acestui proces. O Europă mai puternică și mai suverană, să o facem acum“, a continuat el, după ce, pe scena Conferinței, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunțat că țările Uniunii Europene vor putea să își majoreze semnificativ cheltuielile pentru apărare prin activarea unei clauze de urgență în așa fel încât cheltuielile militare să nu fie luate în calcul în limitele deficitului lor bugetar.
I just spoke with President @ZelenskyyUa.
If President @realDonaldTrump can truly convince President Putin to stop the aggression against Ukraine, that is great news.
Then, it will be the Ukrainians alone who can drive the discussions for a solid and lasting peace.…
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) February 14, 2025
Apelul Macron – Zelenski a venit după ce președintele ucrainean s-a întâlnit în capitala Bavariei cu vicepreședintele american J.D. Vance.
Echipele Ucrainei și Statelor Unite au convenit să își continue activitatea de elaborare a documentului privind parteneriatul economic dintre cele două țări. Părțile au discutat o serie de aspecte-cheie, iar Ucraina așteaptă vizita lui Keith Kellogg pentru noi reuniuni și o evaluare mai aprofundată a situației de pe teren. În context, liderul de la Kiev a subliniat că Ucraina este pregătită să avanseze cât mai rapid posibil către o pace reală și garantată, cu trimitere la garanții solide de securitate.
Întâlnirea a avut loc după ce noul vicepreședinte american J.D. Vance a lansat vineri, de la tribuna Conferinței de Securitate de la München, critici dure la adresa unor decizii recente din Europa, citând anularea alegerilor prezidențiale din România și avertizând că amenințarea principală pentru democrația europeană nu vine dinspre Rusia sau China, ci din interior, printr-o renunțare treptată la valorile fundamentale comune cu Statele Unite.
Miercuri, președintele american Donald Trump a avut convorbiri telefonice separate cu omologul rus Vladimir Putin și cu cel ucrainean Volodimir Zelenski despre războiul din Ucraina, cu liderul de la Casa Albă anunțând că a convenit cu liderul de la Kremlin începerea imediată a negocierilor de pace între Rusia și Ucraina, o chestiune respinsă ca abordare de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și întâmpinată cu același refuz de capitalele europene.
Situația a evoluat joi când Trump a declarat, din Biroul Oval, că oficialii americani și ruși se vor întâlni vineri la Conferința de Securitate de la München în cadrul unei reuniuni la care și Ucraina a fost invitată. Kievul a transmis că nu va participa. În schimb, președintele ucrainean a avut întrevederi cu delegația americană condusă de vicepreședintele J.D. Vance.
Apelul telefonic al președintelui american către Kremlin de miercuri a provocat cutremur la Kiev și în întreaga Europă, în timp ce Washingtonul și Moscova intenționează să decidă între ele cu privire la viitorul Ucrainei.
Zelenski încă așteaptă să fie invitat la Washington pentru discuții cu Trump, deși a declarat că este pregătit pentru asta în orice moment. Președintele Ucrainei a declarat, de asemenea, că există o mulțime de muncă înainte, deoarece niciun tratat nu poate fi semnat la München.
“Un tratat de pace nu poate fi semnat la München, pentru că acesta este München și ne amintim ce lucruri au fost semnate aici în trecut”, a adăugat Zelenski la panelul de vineri, referindu-se la acordul de la München din 1938, care a dus la ocuparea de către Germania nazistă a regiunii Sudetenland.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”

Cătălin Predoiu, reacție la criticile lui Vance de la München: România trebuie să explice mai bine anularea alegerilor. Diplomația noastră va găsi cele mai bune mijloace

MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa

MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei

MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin

“Vin americanii!”. De ce discursul lui J.D. Vance la München nu este vânt în pânzele anti-occidentalilor din România

MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții

MSC 2025 | De la München, Ursula von der Leyen îl avertizează pe Trump că “o Ucraină eșuată ar slăbi și Europa și SUA”

MSC 2025 | “Nu vreau să rămân în istorie drept cel care l-a ajutat pe Putin să îmi ocupe țara”, îi transmite Zelenski lui Trump, având alături senatori republicani și democrați

Ilie Bolojan, după discursul lui Vance la München: România rămâne un aliat de încredere pentru o UE coezivă, un NATO puternic și un parteneriat transatlantic solid

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ5 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- NATO1 day ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- EDITORIALE5 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- ROMÂNIA2 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- ROMÂNIA1 day ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui
Pingback: România vrea o creștere a prezenței militare a SUA pe teritoriul său. Țara noastră va găzdui o nouă structură NATO - Corpul Multinațional de Sud-Est de la Sibiu - caleaeuropeana.ro