Dezvoltarea Sistemului Național de Transport de gaze pe coridorul BRUA este o etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene, dar și a securității energetice în regiunea Mării Negre, a transmis președintele Klaus Iohannis în cadrul unei declarații de presă în urma unei vizite la Stația de comprimare gaze naturale Jupa, cu ocazia finalizării lucrărilor la gazoductul BRUA – Faza I.
În acest context, șeful statului a evidențiat atuurile veritabile pe care le are România pentru a deveni ”un important jucător în regiune pe piața gazelor”.
”Prin interconectarea BRUA pe Coridorul Vertical, prin materializarea exploatărilor off-shore din Marea Neagră – care sperăm să debuteze cât mai curând – România are atuuri veritabile pentru a deveni un important jucător în regiune pe piaţa gazelor. În acest sens, am convingerea fermă că fondurile investite în infrastructura de transport de gaze vor genera mai mult decât o poziţionare competitivă a României pe pieţele de profil sau o reafirmare a credibilităţii ţării noastre, ca partener etalon pentru creşterea securităţii energetice în întreaga regiune”, a spus Klaus Iohannis, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.
Președintele a amintit că BRUA nu este singurul proiect de dezvoltare finalizat în decursul acestui an, precizând în acest context gazoductul Ungheni-Chișinău, ”un alt proiect major de investiții, strategic pentru România și pentru Republica Moldova, proiect prin care ne bucurăm să fim încă o dată aproape de românii de peste Prut”.
Șeful statului a completat că aprovizionarea cu gaze naturale din noi surse va satisface mai bine cererea de pe piaţa internă şi va conduce la un nivel sporit de predictibilitate şi securitate în aprovizionare pentru consumatorii din România.
În acest context, Klaus Iohannis a semnalat paradoxul cu care se confruntă România, și anume că, deși suntem ”al doilea mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, jumătate dintre gospodării se încălzesc în continuare cu lemne de foc, utilizând instalaţii învechite şi neperformante, care afectează sănătatea şi poluează mediul”.
”Programul naţional de racordare la sistemul de distribuţie a gazelor naturale, iniţiat de guvernul liberal în vara acestui an, are ca obiectiv tocmai rezolvarea acestor probleme. Conectarea comunităţilor din România, în ritm accelerat, la resursele de gaze naturale reprezintă o prioritate guvernamentală asumată, care se materializează pe zi ce trece. Românii trebuie să beneficieze cu adevărat de resursele pe care ţara noastră le are, care trebuie să fie exploatate inteligent, corect şi eficient”, a menționat Iohannis.
Președintele României a punctat și necesitatea dezvoltării capacităților de folosire a hidrogenului, pe care l-a numit ”combustibilul viitorului”.
”Doresc să încurajez, în contextul provocărilor asociate Pactului european Green Deal, şi orientarea spre investiţii în capacităţi de transport pentru combustibilul viitorului – hidrogenul”, a spus șeful statului.
Proiectul BRUA constă în construirea unei conducte noi de transport gaze în lungime de 479 km care va conecta Nodul Tehnologic Podişor cu Staţia de Măsurare Gaze Horia pe direcţia Podişor-Corbu-Hurezani-Haţeg-Recaş-Horia.
Acest nou coridor vizează diversificarea rutelor de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, valorificarea unor noi surse de gaze naturale în perimetrele offshore din Marea Neagră, precum şi valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piaţa românească şi europeană şi posibilitatea curgerii fizice bidirecţionale permanente pe interconectările cu Bulgaria şi Ungaria.
Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.
Tronsonul românesc al conductei ar fi trebuit finalizat în decembrie 2020 şi a necesitat o investiţie totală de 480 de milioane de euro, din care 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.