Connect with us

ROMÂNIA

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

Published

on

© Administrația Prezidentială

Dezvoltarea Sistemului Național de Transport de gaze pe coridorul BRUA este o etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene, dar și a securității energetice în regiunea Mării Negre, a transmis președintele Klaus Iohannis în cadrul unei declarații de presă în urma unei vizite la Stația de comprimare gaze naturale Jupa, cu ocazia finalizării lucrărilor la gazoductul BRUA – Faza I.

În acest context, șeful statului a evidențiat atuurile veritabile pe care le are România pentru a deveni ”un important jucător în regiune pe piața gazelor”.

”Prin interconectarea BRUA pe Coridorul Vertical, prin materializarea exploatărilor off-shore din Marea Neagră – care sperăm să debuteze cât mai curând – România are atuuri veritabile pentru a deveni un important jucător în regiune pe piaţa gazelor. În acest sens, am convingerea fermă că fondurile investite în infrastructura de transport de gaze vor genera mai mult decât o poziţionare competitivă a României pe pieţele de profil sau o reafirmare a credibilităţii ţării noastre, ca partener etalon pentru creşterea securităţii energetice în întreaga regiune”, a spus Klaus Iohannis, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

Președintele a amintit că BRUA nu este singurul proiect de dezvoltare finalizat în decursul acestui an, precizând în acest context gazoductul Ungheni-Chișinău, ”un alt proiect major de investiții, strategic pentru România și pentru Republica Moldova, proiect prin care ne bucurăm să fim încă o dată aproape de românii de peste Prut”.

Șeful statului a completat că aprovizionarea cu gaze naturale din noi surse va satisface mai bine cererea de pe piaţa internă şi va conduce la un nivel sporit de predictibilitate şi securitate în aprovizionare pentru consumatorii din România.

În acest context, Klaus Iohannis a semnalat paradoxul cu care se confruntă România, și anume că, deși suntem ”al doilea mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, jumătate dintre gospodării se încălzesc în continuare cu lemne de foc, utilizând instalaţii învechite şi neperformante, care afectează sănătatea şi poluează mediul”.

”Programul naţional de racordare la sistemul de distribuţie a gazelor naturale, iniţiat de guvernul liberal în vara acestui an, are ca obiectiv tocmai rezolvarea acestor probleme. Conectarea comunităţilor din România, în ritm accelerat, la resursele de gaze naturale reprezintă o prioritate guvernamentală asumată, care se materializează pe zi ce trece. Românii trebuie să beneficieze cu adevărat de resursele pe care ţara noastră le are, care trebuie să fie exploatate inteligent, corect şi eficient”, a menționat Iohannis.

Președintele României a punctat și necesitatea dezvoltării capacităților de folosire a hidrogenului, pe care l-a numit ”combustibilul viitorului”.

”Doresc să încurajez, în contextul provocărilor asociate Pactului european Green Deal, şi orientarea spre investiţii în capacităţi de transport pentru combustibilul viitorului – hidrogenul”, a spus șeful statului.

Proiectul BRUA constă în construirea unei conducte noi de transport gaze în lungime de 479 km care va conecta Nodul Tehnologic Podişor cu Staţia de Măsurare Gaze Horia pe direcţia Podişor-Corbu-Hurezani-Haţeg-Recaş-Horia.

Acest nou coridor vizează diversificarea rutelor de transport gaze naturale din regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, valorificarea unor noi surse de gaze naturale în perimetrele offshore din Marea Neagră, precum şi valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piaţa românească şi europeană şi posibilitatea curgerii fizice bidirecţionale permanente pe interconectările cu Bulgaria şi Ungaria.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Bulgaria şi 4,4 miliarde metri cubi pe an în sau din direcţia Ungaria.

Tronsonul românesc al conductei ar fi trebuit finalizat în decembrie 2020 şi a necesitat o investiţie totală de 480 de milioane de euro, din care 180 de milioane de euro reprezintă un grant acordat de Comisia Europeană.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, la Tallinn, că a invitat Estonia să se alăture Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București, în contextul posibilităților de întărire a cooperării dintre cele două state.

Preşedintele Klaus Iohannis efectuează, miercuri şi joi, o vizită de stat în Republica Estonia, la Tallinn. Vizita are loc în contextul aniversării centenarului relaţiilor diplomatice româno-estone şi a 30 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice, precum şi ca urmare a dialogului constant româno-eston la nivel înalt din ultimii ani.

“România și Estonia împărtășesc viziuni și interese comune la nivelul Uniunii Europene, ceea ce facilitează cooperarea strânsă dintre noi în raport cu agenda europeană curentă și cu prioritățile Uniunii în perspectivă. (…) Am discutat și despre importanța coordonării la nivelul Uniunii Europene în promovarea consolidării rezilienței, atât în plan intern, cât și în plan global. Am subliniat faptul că, mai ales în lumina învățămintelor rezultate din experiența crizei recente, este esențial să acționăm pentru a consolida capacitatea Uniunii de a răspunde eficient la orice noi potențiale provocări. Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București va fi foarte util în acest sens și am invitat Estonia să participe la acesta”, a spus șeful statului, în cadrul unei conferințe de presă cu omologul eston, Kersti Kaljulaid.

 

“În acest context, am discutat despre posibilitățile de întărire a cooperării noastre în domeniul digital, al securității cibernetice și al inteligenței artificiale, dată fiind experiența în acest domeniu a Estoniei, precum și a României, care găzduiește noul Centru Cyber al Uniunii Europene”, a mai adăugat președintele.

În cadrul vizitei, miercuri, preşedintele Iohannis va avea întrevederi cu prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, precum şi cu preşedintele Parlamentului eston, Jüri Ratas.

Printre subiectele care se vor afla pe agenda convorbirilor preşedintelui Klaus Iohannis cu înalţii oficiali estoni se află consolidarea relaţiei bilaterale, inclusiv a cooperării economice şi sectoriale dintre cele două state, cu accent pe sectorul digital, combaterea pandemiei de COVID-19, precum şi teme de pe agenda europeană: viitorul Uniunii Europene, Planul european de redresare, tranziţia verde şi digitală, procesul de extindere a Uniunii şi Parteneriatul Estic al UE, evoluţiile din Republica Moldova, Ucraina şi Belarus.

Discuţiile vor viza şi cooperarea româno-estonă în cadrul NATO, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia de securitate la Marea Neagră şi Marea Baltică, dar şi în contextul rezultatelor Summitului NATO din 14 iunie, precum şi cooperarea dintre cele două ţări în cadrul Formatului Bucureşti 9 şi al Iniţiativei celor Trei Mari.

Preşedintele Iohannis va depune o coroană de flori la Monumentul Războiului de Independenţă şi va vizita Primăria oraşului Tallinn, Centrul e-Estonia şi start-up-ul Unicorn Squad, şcoală profesională de robotică.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

Published

on

© Raluca Turcan/ Facebook

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate, dar și despre digitalizarea serviciilor furnizate de instituțiile care țin de Ministerul Muncii.

”Reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate, dar și digitalizarea serviciilor furnizate de instituțiile care țin de Ministerul Muncii sunt principalele subiecte pe care le-am abordat în cursul întrevederii de astăzi cu Nicolas Schimt, Comisar european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale. Comisia Europeană ne-a furnizat un sprijin important în definirea obiectivelor noastre de reformă și a investițiilor incluse în PNRR. De asemenea, consultările pe care le avem permanent, la nivel tehnic, cu direcțiile de specialitate ale Comisiei ne sunt cu adevărat utile în demersurile noastre de a moderniza serviciile oferite de instituțiile noastre”, a precizat Turcan într-un mesaj publicat pe Facebook.

În cadrul întrevederii, ministrul Muncii și comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale au discutat și convenit asupra unor proiecte importante. 

Astfel, Turcan a anunțat că România a prevăzut în PNRR componenta de digitalizare a ANOFM, instituția cu atribuții – cheie și în domeniul formării, și în domeniul plasării forței de muncă, ministerul Muncii având sprijnul Comisiei Europeen pentru a întări rolul acestei instituții. 

”Creșterea gradului de ocupare, obiectiv important al Ministerului Muncii, depinde în foarte mare măsură de gradul de calificare a forței de muncă în profesiile cerute pe piață. La nivel național, participarea adulților la programele de formare și învățare continuă este una foarte scăzută comparativ cu alte țări din Uniune. În plus, pandemia din ultimul an a subliniat, pe de o parte, necesitatea de a forma competențe digitale și, pe de alta, aceea de a adapta programele de formare specificului unei economii post-pandemie. ANOFM, instituția cu atribuții – cheie și în domeniul formării, și în domeniul plasării forței de muncă, are nevoie să fie eficientizată și modernizată. Am prevăzut în PNRR componenta de digitalizare a acestei instituții, dar la aceasta se va adăuga o schimbare de abordare în modul de furnizare a serviciilor, printr-o mai strânsă colaborare cu angajatorii”, a explicat Turcan. 

Aceasta a prezentat concluziile evaluărilor pe care le-am făcut, la minister, în ceea ce privește eficiența serviciilor sociale furnizate în momentul de față grupurilor vulnerabile, precum și viziunea României asupra modului în care ”ne dorim să arate asistența socială în România”.

”Garanția pentru copii este o prioritate și pentru Comisie, și pentru România. Vom primi sprijinul necesar din partea Comisiei pentru a putea implementa garanția pentru copii, la nivel național și ne propunem să stabilim, în acest sens, o colaborare cu ministerele implicate. Ne propunem să folosim fondurile europene pentru investiții în economia socială, instrument insuficient folosit până acum pentru crearea de locuri de muncă și pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile. Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare poate include o axă de intervenție dedicată zonei de economie socială, mai ales în zonele rurale defavorizate unde astfel de întreprinderi pot face diferența pentru categoriile vulnerabile. Comisia ne va furniza asistență pentru dezvoltarea economiei sociale în România”, a mai spus ministrul Muncii.

Citiți și: 
Ministrul Raluca Turcan a discutat cu comisarul european Elisa Ferreira despre îmbunătățirea serviciilor sociale: România va avea la dispoziție, în premieră, un Program Operațional de Incluziune și Demnitate Socială

Oficiaul român a efectuat marți și miercuri o vizită la Bruxelles. Pe lângă cei doi comisari, ministrul Muncii a avut o întrevedere și cu secretarul general al PPE, Antonio Lopez, ”un prieten al României care cunoaște marea diaspora românească din Spania și un politician european care a pledat pentru țara noastră în fața liderilor europeni”.  

Continue Reading

SĂNĂTATE

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

Published

on

© European Union 2020 - Source : EC-Audiovisual Service

Cel mai recent raport “The Pharmaceutical Industry in Figures”(„Industria farmaceutică în cifre”), publicat ieri de EFPIA (Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice), arată că industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de Cercetare și Dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 de miliarde EUR în cercetare și dezvoltare în Europa.

Companiile farmaceutice inovatoare însumează aproximativ 830.000 de angajați direcți în Europa. Pentru fiecare persoană angajată în industria farmaceutică inovatoare, alte trei persoane sunt angajate în sectoarele de suport (materii prime, distribuție, logistică etc). Industria farmaceutică inovatoare contribuie cu aproape 122 miliarde EUR la balanța comercială a UE-27, cea mai mare contribuție, cu o marjă considerabilă, a sectoarelor bazate pe cercetare, potrivit ARPIM.

Experții ARPIM consideră că pandemia a avut un impact asupra multor aspecte ale vieții noastre. Pentru a răspunde crizei, industria farmaceutică bazată pe cercetare și-a dovedit capacitățile de inovare și reziliență la nivelul lanțului global de aprovizionare: „În lunile și anii următori, industria farmaceutică inovatoare poate și ar trebui să joace un rol cheie în planurile de redresare, reziliență și creștere a Europei, asigurând în același timp un acces mai rapid și mai echitabil la inovația medicală pentru pacienții din întreaga Europă.”

„Datele arată că Europa are o bază solidă pe care să își construiască poziția de centru global de cercetare și inovare. Dar datele evidențiază, de asemenea, migrația treptată a activității economice și de cercetare către alte regiuni ale lumii. Pentru a ne realiza ambiția comună, aceea ca  Europa să fie lider global în inovație medicală, este esențial să utilizăm strategiile Industriale și Farmaceutice pentru a menține și dezvolta un cadru de reglementare previzibil și robust, să folosim puterea digitalizării și să asigurăm un ecosistem care să susțină stimulentele pentru inovație și IP (drepturi de proprietate intelectuală)”, a declarat Hubertus von Baumbach, Președinte EFPIA.

România se află pe locuri codașe în Europa în ceea ce privește investițiile în Cercetare și Dezvoltare, însumând în 2019 aproximativ 75 mililoane EUR, în comparație cu Germania care a atras investiții de 8,4 miliarde EUR, Franța 4,4 miliarde EUR, Italia 1,6 miliarde EUR, Polonia 339 milioane EUR, Ungaria 242 milioane EUR, Bulgaria 91 milioane EUR. Dacă ne referim la studiile clinice, un raport lansat de ARPIM și IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat la nivel de țară cu cele mai performante țări din regiune, piața studiilor clinice din România, de doar 72 milioane EUR, ar putea atinge 802 milioane EUR și chiar 1,4 miliarde EUR. Cu toate acestea, numărul de persoane angajate în sector, aproximativ 35.000 de angajați, este similar cu cel din  țări cu investiții majore în domeniu.

“Industria farmaceutică inovatoare a fost aici oricând și mai ales atunci când a fost mai greu. Pentru ca România să beneficieze de investiții reale în cercetare și dezvoltare, pentru a reduce decalajul față de standardele europene de tratament, cu scopul de a reda șansele pacienților români la o viață mai bună, este nevoie ca industria farmaceutică inovatoare să fie privită ca un partener strategic. Printre măsurile prioritare propuse de ARPIM în cadrul acestui parteneriat se numără un acces predictibil și regulat la inovația salvatoare de vieți, o legislație predictibilă de contractare, o politică sustenabilă de prețuri; consolidarea parteneriatului pe tot traseul pacientului – măsuri de prevenție și diagnosticare precoce, măsurarea rezultatelor pentru pacienți și sistem, acces la servicii dincolo de tratamente; stimularea investițiilor locale în cercetare și dezvoltare”, a declarat Alina Culcea, Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM  – membră EFPIA).

Principalele concluzii ale raportului:

  • Industria farmaceutică inovatoare urmărește continuu progresul medical. Aceasta își propune să transforme cercetarea fundamentală în tratamente inovatoare, disponibile la scară largă și accesibile pacienț Industria farmaceutică bazată pe inovație a contribuit semnificativ la îmbunătățirea vieții pacienților și la creșterea speranței de viață. Astăzi, cetățenii europeni se pot aștepta să trăiască mai mult cu până la 30 de ani decât au făcut-o acum un secol.
  • Dincolo de rolul determinant în progresul medical prin cercetare, dezvoltare și aducerea pe piață de noi medicamente care îmbunătățesc sănătatea și calitatea vieții pacienților, industria farmaceutică inovatoare este un sector cheie al economiei europene, fiind unul dintre cele mai performante sectoare de înaltă tehnologie din Europa.
  • Industria farmaceutică bazată pe cercetare și dezvoltare poate juca un rol critic în readucerea Europei în zona de creștere economică și în asigurarea competitivităț  În 2020, această industrie a investit aproximativ 39 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare în Europa, însumează aproximativ 830.000 de angajați în mod direct și generează de trei ori mai multe locuri de muncă indirecte. Cu toate acestea, sectorul farmaceutic inovator întâmpină reale provocări. Pe lângă obstacolele de reglementare suplimentare și creșterea costurilor de cercetare și dezvoltare, sectorul a fost grav afectat de impactul măsurilor de austeritate fiscală introduse de guverne în toată Europa, începând cu 2010. Printre provocări: există o creștere rapidă pe piața de cercetare în economiile emergente precum Brazilia, China și India, ducând gradual la migrația activităților economice și de cercetare din Europa către aceste piețe;  în 2020, SUA a reprezentat 49,0% din vânzările farmaceutice mondiale comparativ cu 23,9% pentru Europa. Conform IQVIA (MIDAS April 2021), 63,7% din vânzările de medicamente noi lansate în perioada 2015-2020 au fost pe piața SUA, comparativ cu 17,4% pe piața europeană; fragmentarea pieței farmaceutice din UE a generat un comerț paralel ce nu aduce beneficii nici securității sociale, nici pacienților și privează industria de resurse suplimentare pentru finanțarea cercetării și dezvoltării de noi medicamente.
  • Toate medicamentele noi introduse pe piață sunt rezultatul unui proces lung, riscant și costisitor de cercetare și dezvoltare, realizat de companiile farmaceutice (la data la care un medicament nou ajunge pe piață, vor fi trecut în medie de 12-13 ani de la prima sinteză a substanței active; costul cercetării și dezvoltării unui nou compus chimic sau biologic a fost estimat la 1,9 miliarde EUR în 2014; în medie, doar una-două din 10.000 de substanțe sintetizate în laboratoare vor trece cu succes toate etapele de dezvoltare necesare pentru a deveni un medicament comercializabil).
  • Conform datelor EUROSTAT, industria farmaceutică este sectorul cu cea mai mare valoarea adăugată pe persoană angajată, semnificativ mai mare decât valoarea medie în industria High-Tech sau cea de producț Industria farmaceutică este, de asemenea, sectorul cu cele mai mari investiții în cercetare și dezvoltare, raportate la vânzările nete. Potrivit 2020 EU Industrial R&D Investment, industria farmaceutică inovatoare și cea de biotehnologie însumează 18,4% din totalul cheltuielilor de cercetăre și dezvoltăre private, la nivel mondial.

Citiți și: ARPIM trage un semnal de alarmă: Românii așteapă 2 ani și jumătate pentru acces la noi medicamente. România, în coada clasamentului european


Există inegalități semnificative în ceea ce privește accesul la îngrijire și tratament în rândul cetățenilor statelor membre UE. Pacienții din statele din Nord-Vest au acces la noile tratamente după o perioadă de 100-350 de zile de la autorizarea de introducere pe piață a acestora, în schimb, pacienții din Sudul și Estul Europei pot aștepta între 600-850 de zile de la autorizarea de introducere pe piață până când au acces la noile medicamente, respectiv tratamente.

Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) semnalează într-un studiu că un număr semnificativ de medicamente nu sunt disponibile pe toate piețele Uniunii Europene: „Aceste întârzieri și indisponibilitatea medicamentelor dăunează pacienților”

„Cele mai recente date arată că există o diferență de aproximativ 504 de zile de așteptare între piețele UE. Un medicament nou poate ajunge în Germania în 127 zile și același medicament să ajungă în Polonia peste 823 de zile”, potrivit EFPIA.

Toate aceste inegalități în rândul pacienților Uniunii Europene se doresc a fi remediate prin noile strategii și programe la nivel european. În acest sens, Comisia Europeană a lansat Strategia farmaceutică pentru Europa,care este un proiect ambițios menit să consolideze atenția sistemului farmaceutic european asupra pacientului și să o facă rezilientă pe viitor și la crize sanitare. Aceasta a fost adoptată în noiembrie anul trecut, ca pilon al Uniunii Europene a Sănătății.

Citiți și: Comisia Europeană ridică un nou pilon al Uniunii Europene a Sănătății prin adoptarea Strategiei Farmaceutice pentru Europa

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL12 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR14 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș15 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE16 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ16 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda15 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE7 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending