Finlanda va decide să solicite aderarea la NATO pe 12 mai, a anunțat duminică noaptea ziarul finlandez Iltalehti, citând surse guvernamentale anonime, relatează Reuters, preluat de Agerpres.
Decizia de a adera la NATO va fi luată în două etape în acea zi, potrivit articolului, președintele finlandez Sauli Niinisto proclamând mai întâi permisiunea ca țara să adere la alianța occidentală de apărare, urmată de aprobarea cererii de către grupurile parlamentare.
Conform constituției finlandeze, președintele coordonează politica externă și de securitate a Finlandei în cooperare cu guvernul.
Decizia va fi confirmată în cadrul unei întâlniri între președinte și principalii miniștri ai guvernului, după anunțurile inițiale ale președintelui și Parlamentului, potrivit ziarului finlandez.
Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, Finlanda și Suedia sunt pe punctul de a solicita aderarea la NATO, respingând o viziune veche de zeci de ani conform căreia menținerea păcii necesită evitarea poziționării oficiale de partea unei tabere.
Săptămâna trecută, presa nordică anunța că Suedia și Finlanda au convenit să depună simultan cereri de aderare la Alianța Nord-Atlantică la mijlocul lunii viitoare, cu o lună înainte de summitul NATO de la Madrid.
Ziarul suedez Expressen a citat surse guvernamentale care au confirmat informația. Prim-miniștrii celor două țări au declarat luna aceasta că au deliberat asupra acestei chestiuni, argumentând că invazia Rusiei în Ucraina a schimbat „întregul peisaj de securitate al Europei” și a „modelat dramatic mentalitățile” în regiunea nordică.
Premierul Finlandei, Sanna Marin, a declarat atunci că țara sa, care are o graniță de 1.300 km cu Rusia, va decide dacă va solicita să se alăture alianței „destul de repede, în câteva săptămâni, nu în câteva luni”, în ciuda riscului de a înfuria Moscova. Omologul său suedez, Magdalena Andersson, a declarat că Suedia trebuie să fie „pregătită pentru tot felul de acțiuni din partea Rusiei” și că „totul s-a schimbat” atunci când Moscova a atacat Ucraina. Rusia a avertizat în mod repetat ambele țări împotriva acestei acțiuni.
O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.
Finlanda şi Suedia ar fi binevenite în NATO dacă ele ar decide să adere la organizaţie, dar orice astfel de decizie depinde de cele două ţări, a declarat recent secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
De altfel, sprijinul finlandezilor pentru aderarea ţării lor la NATO a ajuns în luna martie la un nou nivel istoric după invazia rusă din Ucraina, depăşind pentru prima dată 60%, conform unui sondaj de opinie. Dintre cei chestionaţi, 62% se declară în favoarea aderării la Alianţa Nord-Atlantică, în timp ce numai 16% se opun, iar 21% sunt indecişi.
Și în Suedia este o situație similară. Sondajele arată că mare parte din populaţia Suediei este de acord cu alăturarea țării la NATO. Astfel, în Suedia, războiul din Ucraina a provocat un salt spectaculos în favoarea aderării, cu aproape 50% din populaţie pronunţându-se pentru alăturarea la NATO, potrivit mai multor sondaje apărute de la începutul lunii martie. Procentul celor care se opun a scăzut la 25-30%.
Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniune Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.
Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.