Connect with us

NATO

Finlanda ar putea depune cererea de aderare la NATO pe 12 mai

Published

on

© European Communities, 2006/Source: EC - Audiovisual Service

Finlanda va decide să solicite aderarea la NATO pe 12 mai, a anunțat duminică noaptea ziarul finlandez Iltalehti, citând surse guvernamentale anonime, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Decizia de a adera la NATO va fi luată în două etape în acea zi, potrivit articolului, președintele finlandez Sauli Niinisto proclamând mai întâi permisiunea ca țara să adere la alianța occidentală de apărare, urmată de aprobarea cererii de către grupurile parlamentare.

Conform constituției finlandeze, președintele coordonează politica externă și de securitate a Finlandei în cooperare cu guvernul.

Decizia va fi confirmată în cadrul unei întâlniri între președinte și principalii miniștri ai guvernului, după anunțurile inițiale ale președintelui și Parlamentului, potrivit ziarului finlandez.

Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, Finlanda și Suedia sunt pe punctul de a solicita aderarea la NATO, respingând o viziune veche de zeci de ani conform căreia menținerea păcii necesită evitarea poziționării oficiale de partea unei tabere.

Săptămâna trecută, presa nordică anunța că Suedia și Finlanda au convenit să depună simultan cereri de aderare la Alianța Nord-Atlantică la mijlocul lunii viitoare, cu o lună înainte de summitul NATO de la Madrid.

Ziarul suedez Expressen a citat surse guvernamentale care au confirmat informația. Prim-miniștrii celor două țări au declarat luna aceasta că au deliberat asupra acestei chestiuni, argumentând că invazia Rusiei în Ucraina a schimbat „întregul peisaj de securitate al Europei” și a „modelat dramatic mentalitățile” în regiunea nordică.

Premierul Finlandei, Sanna Marin, a declarat atunci că țara sa, care are o graniță de 1.300 km cu Rusia, va decide dacă va solicita să se alăture alianței „destul de repede, în câteva săptămâni, nu în câteva luni”, în ciuda riscului de a înfuria Moscova. Omologul său suedez, Magdalena Andersson, a declarat că Suedia trebuie să fie „pregătită pentru tot felul de acțiuni din partea Rusiei” și că „totul s-a schimbat” atunci când Moscova a atacat Ucraina. Rusia a avertizat în mod repetat ambele țări împotriva acestei acțiuni.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

Finlanda şi Suedia ar fi binevenite în NATO dacă ele ar decide să adere la organizaţie, dar orice astfel de decizie depinde de cele două ţări, a declarat recent secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

De altfel, sprijinul finlandezilor pentru aderarea ţării lor la NATO a ajuns în luna martie la un nou nivel istoric după invazia rusă din Ucraina, depăşind pentru prima dată 60%, conform unui sondaj de opinie. Dintre cei chestionaţi, 62% se declară în favoarea aderării la Alianţa Nord-Atlantică, în timp ce numai 16% se opun, iar 21% sunt indecişi.

Și în Suedia este o situație similară. Sondajele arată că mare parte din populaţia Suediei este de acord cu alăturarea țării la NATO. Astfel, în Suedia, războiul din Ucraina a provocat un salt spectaculos în favoarea aderării, cu aproape 50% din populaţie pronunţându-se pentru alăturarea la NATO, potrivit mai multor sondaje apărute de la începutul lunii martie. Procentul celor care se opun a scăzut la 25-30%.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniune Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

Published

on

© Real Instituto Elcano/ Twitter

Corespondență din Madrid

Regele Felipe al VI-lea al Spaniei a afirmat marți, la Forumul Public NATO care precedă summitul aliat organizat la Madrid, că “lupta globală de lungă durată dintre tiranii și democrații este mai relevantă ca oricând” și că liderii NATO se confruntă cu nevoia de a găsi “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările imediate din Europa de Est și necesitatea de a contracara provocările sistemice și pe termen lung.

“Acum 20 de ani ne-am felicitat pentru faptul că Europa nu a fost niciodată mai sigură, mai prosperă sau mai liberă”, a spus monarhul spaniol, citând din preambulul primei strategii de securitate a Uniunii Europene, elaborată în 2003 de spaniolul Javier Solana, Înalt Reprezentant al UE pentru politică exernă și de securitate la acea vreme și secretar general al NATO în perioada 1995-1999, când Madridul a găzduit și summitul din 1997.

De atunci, majoritatea evaluărilor sau predicțiilor post-Război Rece s-au evaporat“, a apreciat regele Felipe al IV-lea, continuând: iar marea partea a speranțelor noastre au fost privite ca idealuri utopice”.

“Lupta globală de lungă durată dintre tiranii și democrații este mai relevantă ca oricând. Competiția dintre marile puteri este peste tot. Toate acestea ne amintesc de nevoia critică de a prezerva alianța atlantică, o familie de națiuni căreia Spania i s-a alăturat acum exact 40 de ani. Acest context subliniază rolul NATO ca alianță care oferă o descurajare credibilă împotriva oricărei amenințări de securitate la adresa membrilor săi, în Europa și America de Nord. Războiul din Ucraina ne-a învățat să ne adunăm în apărarea unei ordini bazate pe reguli în Europa și în lume. Avem motive să ne simțim încrezători că alianța transatlantică este mai puternică ca oricând și că Europa a rămas unită în fața agresiunii intolerabile a Rusiei”, a afirmat monarhul iberic.

El i-a avertizat pe cei 30 de lideri nord-atlantici că sprijinul pentru comunitatea transatlantică va rămâne o provocare cheie în anii și deceniile ce vor urma, mai ales în contextul în care competitorii strategici vor continua să provoace “fundamentul instituțional și normativ” care stă la baza ordinii occidentale

Una dintre cele mai mari întrebări cu care se vor confrunta liderii care se reunesc la Madrid pentru a reflecta asupra viitorului NATO va fi cum să găsească echilibrul potrivit între răspunsul la amenințările imediate din Europa de Est și necesitatea de a contracara provocările sistemice și pe termen lung. De asemenea, cum să echilibreze dimensiunile sale militare și politice și cum să pregătească Alianța pentru o creștere a competiției între marile puteri, fără a pierde din vedere alte provocări transnaționale care nu vor dispărea, cum ar fi terorismul, sau chiar securitatea climatică. Acestea nu sunt alegeri binare ușoare, dar am încredere că liderii Alianței le vor parcurge cu succes”, a conchis regele Felipe al IV-lea, el fiind precedat pe scenă de secretarul general Jens Stoltenberg și urmat de secretarul general adjunct Mircea Geoană.

Cei trei lideri au deschis Forumul public NATO, care are loc în marja celui de-al 32-lea summit NATO de la Madrid, co-organizat de patru institute importante ale societății civile internaționale: Institutul Regal Elcano, German Marshall Fund, Conferința de Securitate de la München și Atlantic Council.

Forumul reunește participanți din afara comunității tradiționale de securitate și apărare pentru a îmbogăți dezbaterea privind viitorul celei mai puternice alianțe politico-militare din lume.
Summitul NATO reunește aproape 40 de șefi de stat și de guvern la centrul de expoziții IFEMA din Madrid, în perioada 29-30 iunie, coincizând cu cea de-a 40-a aniversare a aderării Spaniei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Printre cei prezenți se numără cele 30 de țări aliate, patru țări din Asia-Pacific invitate (Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud), alte patru țări care sunt membre ale Uniunii Europene, dar nu ale Alianței, precum și șefii Comisiei Europene și ai Consiliului European.

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, summitul de la Madrid va fi dominat de adoptarea noului Concept Strategic ca “plan cardinal pentru viitorul Alianței”, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și de extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis cu Turcia pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Citiți și Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

NATO își va consolida grupurile de luptă din partea estică a alianței până la nivel de brigadă. Șefii de stat și de guvern aliați vor aproba, de asemenea, planurile de sporire a forțelor NATO cu grad ridicat de pregătire la peste 300.000 de soldați, cu forțe alocate în prealabil în locații specifice. Vor fi prepoziționate mai multe arme grele, mijloace logistice și de comandă și control.

Citiți și Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

La Madrid, aliații vor aproba, de asemenea, un nou Concept strategic, care stabilește prioritățile și abordările Alianței pentru următorul deceniu. Se așteaptă ca documentul să clarifice faptul că aliații consideră Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității NATO, abordând în același timp, pentru prima dată, China și provocările pe care Beijingul le reprezintă pentru securitatea, interesele și valorile aliaților.

Summitul va decide, de asemenea, cu privire la un pachet de asistență mai cuprinzător pentru Ucraina. Privind spre viitor, liderii vor lua decizii privind lansarea unui fond de inovare de un miliard de euro pentru a investi în tehnologiile emergente. În ceea ce privește schimbările climatice, aliații vor conveni să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru NATO ca organizație. Liderii Georgiei, Australiei, Noii Zeelande, Japoniei și Coreei de Sud, precum și președintele ucrainean Zelenski, prin videoconferință, se vor alătura summitului.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

Published

on

© NATO

Corespondență din Madrid

Vina pentru creșterea prețurilor la alimente nu aparține NATO sau sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, ci această creștere și riscul unei insecurități alimentare sunt determinate de războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat marți, la Madrid, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Înaltul oficial aliat a deschis informal lucrările summitului aliat din capitala Spaniei prin participarea sa la Forumul Public NATO, un eveniment de diplomație publică organizat în parteneriat de Institutul Regal Elcano pentru Studii Internaționale și Strategice, Conferința de Securitate de la Munchen, Atlantic Council și The German Marshall Fund of the United States.

Avem o responsabilitate să sprijinim Ucraina, parțial prin furnizarea sprijinului militar și umanitar. Aliații NATO au sprijinit Ucraina încă din 2014, nu ne-am trezit în februarie 2022 (n.r. – momentul invaziei ruse. (…) Responsabilitatea noastră este să facem mai mult pentru ca Ucraina să reziste pe termen lung. Dacă problema este că nu ar trebui să facem asta pentru că există impresia că noi am avea vreo responsabilitate pentru problemele economiei mondiale, răspunsul este categoric nu. Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina, inclusiv să impunem noi costuri și sancțiuni Rusiei. Apoi, trebuie să ne implicăm în dialog și în comunicare publică pentru a explica faptul că problema centrală nu este cum sprijinim noi Ucraina, ci războiul nejustificat și neprovocat al președintelui Putin împotriva Ucrainei. Aceasta este problema“, a declarat Stoltenberg.

 

Comentariile sale vin după ce liderii G7, în frunte cu președintele american Joe Biden, au anunțat că vor contribui cu peste 4,5 miliarde de dolari pentru a aborda problema securității alimentare globale, din care peste jumătate vor proveni din Statele Unite.

Aceste alocări financiare vor contribui la protejarea celor mai vulnerabile populații din lume și pentru a atenua impactul războiului neprovocat și nejustificat al Rusiei în Ucraina asupra insecurității alimentare și a malnutriției în creștere.

Aceste noi investiții vor sprijini eforturile depuse în peste 47 de țări și organizații regionale, pentru a sprijini planurile regionale de abordare a nevoilor în creștere.

“Ca soluţie pe termen scurt, cerem partenerilor care au importante stocuri de hrană, precum şi sectorului privat, să facă hrana disponibilă fără a distorsiona pieţele, susţinând în special strategia Programului Alimentar Mondial privind achiziţiile”, au transmis liderii G7 în declarația finală a summitului.

Toți liderii G7, inclusiv premierul Japoniei pentru prima dată, se vor deplasa după summitul de la castelul Elmau din Bavaria la summitul NATO, acolo unde cele 30 de națiuni nord-atlantice vor adopta decizii cruciale.

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, summitul de la Madrid va fi dominat de adoptarea noului Concept Strategic ca “plan cardinal pentru viitorul Alianței”, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și de extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis cu Turcia pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Citiți și Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

NATO își va consolida grupurile de luptă din partea estică a alianței până la nivel de brigadă. Șefii de stat și de guvern aliați vor aproba, de asemenea, planurile de sporire a forțelor NATO cu grad ridicat de pregătire la peste 300.000 de soldați, cu forțe alocate în prealabil în locații specifice. Vor fi prepoziționate mai multe arme grele, mijloace logistice și de comandă și control.

Citiți și Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

La Madrid, aliații vor aproba, de asemenea, un nou Concept strategic, care stabilește prioritățile și abordările Alianței pentru următorul deceniu. Se așteaptă ca documentul să clarifice faptul că aliații consideră Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității NATO, abordând în același timp, pentru prima dată, China și provocările pe care Beijingul le reprezintă pentru securitatea, interesele și valorile aliaților.

Summitul va decide, de asemenea, cu privire la un pachet de asistență mai cuprinzător pentru Ucraina. Privind spre viitor, liderii vor lua decizii privind lansarea unui fond de inovare de un miliard de euro pentru a investi în tehnologiile emergente. În ceea ce privește schimbările climatice, aliații vor conveni să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru NATO ca organizație. Liderii Georgiei, Australiei, Noii Zeelande, Japoniei și Coreei de Sud, precum și președintele ucrainean Zelenski, prin videoconferință, se vor alătura summitului.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg: Summitul de la Madrid este unul crucial. Noul Concept Strategic, “planul cardinal” NATO într-o lume mai periculoasă și mai imprevizibilă

Published

on

© NATO

Corespondență din Madrid

Summitul de la Madrid va fi un summit crucial, iar noul Concept Strategic va reprezenta “planul cardinal” al NATO într-o lume mai periculoasă și mai imprevizibilă, a declarat marți, în capitala Spaniei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Înaltul oficial aliat va deschide informal lucrările summitului prin participarea sa la Forumul Public NATO, un eveniment de diplomație publică organizat în parteneriat de Institutul Regal Elcano pentru Studii Internaționale și Strategice, Conferința de Securitate de la Munchen, Atlantic Council și The German Marshall Fund of the United States. Summitul va debuta joi seară la Palatul Regal din Madrid, unde regele Felipe al VI-lea va oferi un dineu în onoarea celor 30 de șefi de stat și de guvern din NATO.

Vorbind cu reporterii înainte de summit, secretarul general Stoltenberg a declarat că NATO își va consolida grupurile de luptă din partea estică a alianței până la nivel de brigadă. Șefii de stat și de guvern aliați vor aproba, de asemenea, planurile de sporire a forțelor NATO cu grad ridicat de pregătire la peste 300.000 de soldați, cu forțe alocate în prealabil în locații specifice. Vor fi prepoziționate mai multe arme grele, mijloace logistice și de comandă și control.

La Madrid, aliații vor aproba, de asemenea, un nou Concept strategic, care stabilește prioritățile și abordările Alianței pentru următorul deceniu. Se așteaptă ca documentul să clarifice faptul că aliații consideră Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității NATO, abordând în același timp, pentru prima dată, China și provocările pe care Beijingul le reprezintă pentru securitatea, interesele și valorile Aliaților.

Summitul va decide, de asemenea, cu privire la un pachet de asistență mai cuprinzător pentru Ucraina. Privind spre viitor, liderii vor lua decizii privind lansarea unui fond de inovare de un miliard de euro pentru a investi în tehnologiile emergente. În ceea ce privește schimbările climatice, aliații vor conveni să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru NATO ca organizație. Liderii Georgiei, Australiei, Noii Zeelande, Japoniei și Coreei de Sud, precum și președintele ucrainean Zelenski, prin videoconferință, se vor alătura summitului.

Marți după-amiază, secretarul general al NATO se va întâlni cu președintele Erdoğan, pe președintele Niinisto și pe prim-ministrul Andersson pentru a discuta despre modul în care se pot face progrese în ceea ce privește cererea de aderare la NATO a Finlandei și Suediei.

Summitul de la Madrid va fi unul dens, liderii urmând să aibă trei reuniuni formale la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, dintre care una cu partenerii, o cină transatlantică informală, precum și reuniuni informale la nivelul miniștrilor de externe și ai miniștrilor apărării.


Citiți și

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

Jens Stoltenberg: Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia


Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, Alianța Nord-Atlantică își va adopta următorul Concept Strategic, document care va avea o greutate net superioară declarației comune a summitului. Un sfert de secol mai târziu, Madridul va fi gazda unor noi decizii istorice euro-atlantice. Summitul din 1997, coincident cu anul semnării Actului Fondator NATO-Rusia, a deschis calea extinderii Alianței Nord-Atlantice către est, cu decizia acceptării Cehiei, Poloniei și Ungariei în Alianță începând cu anul 1999.

Summitul din 2022 va fi dominat, alături de Conceptul Strategic ca “plan cardinal pentru viitorul Alianței”, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și de extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Continue Reading

Facebook

NATO43 mins ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

G71 hour ago

Liderii G7 se angajează să aloce 4,5 miliarde de dolari pentru a asigura ”securitatea alimentară la nivel global”, sugrumată de blocada rusă ”motivată geopolitic” asupra cerealelor ucrainene

NATO1 hour ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

G72 hours ago

Liderii G7 pledează pentru introducerea unor plafonări de preț la importurile de petrol și gaze rusești

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Emmanuel Macron se împotrivește desemnării Rusiei drept stat sponsor al terorismului

G72 hours ago

Până la sfârșitul anului, liderii G7 vor înființa un „club pentru climă” menit să combată încălzirea globală

NATO3 hours ago

Jens Stoltenberg: Summitul de la Madrid este unul crucial. Noul Concept Strategic, “planul cardinal” NATO într-o lume mai periculoasă și mai imprevizibilă

ROMÂNIA4 hours ago

REPowerEU: Guvernul este pregătit să renegocieze anumite elemente din PNRR în domeniul energiei

ROMÂNIA4 hours ago

Primele schimburi comerciale de energie electrică cu Ucraina și R. Moldova demarează pe 30 iunie pe interconexiunea dintre Ucraina și România

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Ministrul de externe al R. Moldova, alături de președinta Parlamentului European: Drumul spre aderare la UE, singura opțiune care ne oferă prosperitate

ROMÂNIA5 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA7 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

NATO1 day ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO1 day ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL1 day ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Team2Share

Trending