Connect with us

NATO

Forțele Navale Române vor fi dotate cu sisteme de lansare rachete antinavă. MApN a lansat astăzi procedura de achiziție a bateriilor de coastă

Published

on

Ministerul Apărării Naționale, prin Departamentul pentru armamente, a inițiat luni, 1 octombrie, procedura specifică de achiziție, prin contract multianual de furnizare, în perioada 2018-2022, a produsului „Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă” (SIML), informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro și în care precizează că această procedură este conformă cu prevederile HG nr. 630/2018.

FOTO: MApN

Bateriile de coastă reprezintă o capabilitate defensivă esențială pentru România, ca țară riverană Mării Negre, care va asigura  apărarea zonelor costiere de litoral  împotriva ameninţărilor navelor de suprafaţă.

Prin dotarea cu sistemul de instalaţii mobile de lansare a rachetelor antinavă, Forțele Navale Române vor putea executa acţiuni de luptă în timp oportun, de pe întreg întinsul litoralului naţional, din poziţii prestabilite sau neamenajate, ziua sau noaptea, indiferent de condiţiile hidro-meteorologice.

Citiți și Ministrul Apărării, interviu pentru Politico: România va achiziționa sisteme mobile de apărare pentru coasta Mării Negre ca măsură suplimentară de descurajare

Procedura de achiziție lansată de MApN a fost anunțată de ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor, într-un interviu acordat publicației Politico, în cadrul vizitei oficiale pe care acesta a efectuat-o săptămână trecută la Washington.

Un criteriu de calificare esențial în atribuirea contractului va fi legat de operaţiunile compensatorii aferente (offset): operatorul economic căruia îi va fi atribuit contractul multianual va avea obligația de a realiza, pe teritoriul național, o infrastructură de producție/asamblare/testare/mentenanță la nivelul unui operator economic cu capital majoritar sau integral de stat din industria națională de apărare, autorizat și înscris în registru în condițiile legii, în care să se execute: integrarea de elemente componente ale SIML; operațiuni de mentenanță pe ciclul de viață al sistemelor, astfel încât, în situații de criză și război, să nu fie necesară trimiterea acestora în afara teritoriului național; implementarea unor soluţii viitoare de modernizare pentru SIML.

Anunțul de participare și documentația de atribuire pentru această procedură au fost publicate pe site-ul C.N. Romtehnica S.A..

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NATO

Miniștrii Apărării din țările NATO se reunesc la Bruxelles, pregătind măsuri dacă Rusia nu revine la respectarea Tratatului INF: Nu vrem o nouă cursă a înarmărilor

Published

on

©️ NATO

Cei 29 de miniștri ai Apărării din țările NATO se reunesc miercuri și joi la Bruxelles cu o agendă extrem de sensibilă în care subiectul central este pregătirea Alianței pentru încetarea aplicării Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), încheiat de Washington şi Moscova în 1987 și care a reprezentat un pilon al arhitecturii de securitate europene prin prisma echilibrului strategic pe care l-a determinat.

“Cerem Rusiei să urmeze calea responsabilă”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, în tradiționala conferință pre-ministerială adăugând că aliații intenționează să organizeze o reuniune a Consiliului NATO-Rusia săptămâna viitoare pentru a discuta din nou această problemă.

Stoltenberg a anunțat că miniștrii Apărării aliați vor lua decide pașii următori pe care NATO îl va adopta în cazul în care Rusia nu va reveni la respectarea completă și verificabilă a Tratatului INF.

Răspunsul nostru va fi defensiv, măsurat și coordonat. Nu vom reflecta ceea ce face Rusia. Nu intenționăm să lansăm noi rachete nucleare terestre în Europa. Nu vrem o nouă cursă a înarmărilor. Dar, pe măsură ce Rusia desfășoară noi rachete, trebuie să ne asigurăm că descurajarea și apărarea noastră rămân credibile și eficiente”, a mai spus secretarul general aliat, potrivit transcrierii oficiale a declarațiilor sale.

Cu cinci săptămâni înainte de expirarea termenului impus de SUA și de NATO la 2 februarie 2019 pentru ca Rusia să revină la respectarea acordului din 1987 este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, în condițiile în care Duma de Stat a Federației Ruse a votat proiectul de lege privind suspendarea participării Rusiei la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), iar Ministerul de Externe de la Moscova a comparat situația actuală cu criza rachetelor din Cuba.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care a susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Citiți și 
Reuters: NATO va recunoaște spațiul cosmic ca domeniu operațional de luptă. O decizie ar urma să fie luată la summitul de la Londra din luna decembrie
NATO: Pentru al treilea an consecutiv, România alocă 2% din PIB pentru Apărare. Cheltuielile militare ale europenilor, în creștere pentru al cincilea an la rând

La reuniunea de la Bruxelles de miercuri și de joi, miniștrii țărilor NATO vor adopta prima politică spaţială din istoria Alianței Nord-Atlantice, vor analiza eforturile pentru atingerea ţintei alocării de 2% din PIB pentru apărare şi vor discuta despre provocările pentru securitate implicate de noile tehnologii. De asemenea, este de aşteptat să fie abordat şi subiectul escaladării tensiunilor dintre Washington şi Teheran din ultimele săptămâni. 

 

Continue Reading

NATO

NATO: Pentru al treilea an consecutiv, România alocă 2% din PIB pentru Apărare. Cheltuielile militare ale europenilor, în creștere pentru al cincilea an la rând

Published

on

România respectă, pentru al treilea an consecutiv, criteriile NATO privind apărarea comună, alocând 2% din PIB pentru bugetul destinat Apărării și în anul 2019, în timp ce cheltuielile militare ale aliaților europeni și Canadei vor crește cu 3,9% anul acesta, a anunțat secretarul general Alianței, Jens Stoltenberg.

Înaintea unei reuniuni cu decizii importante pentru securitatea euro-atlantică a miniștrilor Apărării, Stoltenberg a prezentat progresul înregistrat de aliați în ce privește distribuția echitabilă a sarcinilor, principiul burden sharing prin care președintele american Donald Trump insistă de la instalarea sa în funcție ca fiecare aliat să îl respecte și să aloce cel puțin 2% din PIB pentru Apărare.

”Astăzi prezentăm pentru prima dată cifrele pentru 2019 privind cheltuielile de apărare și pot să anunț că creșterea reală pentru 2019 este de 3,9% pentru aliații europeni și Canada”, a declarat secretarul general. El a subliniat că aliații și-au sporit pentru al cincilea an la rând cheltuielile pentru apărare.

“Până la sfârșitul anului viitor, aliații europeni și Canada vor adăuga un total cumulat de peste o sută de miliarde de dolari din 2016 încoace”, a spus el.

În ce privește România și datele furnizate de Ministerul Apărării Naționale către Alianța Nord-Atlantică, țara noastră alocă în 2019 un procent de 2,04% din PIB pentru Apărare, fiind unul dintre cei șapte aliați NATO care respectă principiul de 2%, alături de SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), Polonia (2,01%) și Lituania (2,01%).

Cifrele publicate cu privire la România întăresc parcursul în această privință al țării noastre, însă nici în 2017 și 2018, procentul de 2% din PIB alocat Apărării nu a fost cheltuit în întregime, România ratând cu puțin această țintă.

Citiți și România în raportul NATO 2018: Al 8-lea buget al Apărării din cadrul Alianței și al 3-lea în ce privește înzestrarea

La 15 ani de la aderarea la NATO, România se află printre țările care au continuat să își majoreze contribuțiile și cheltuielile de apărare, conform raportului anual al Alianței Nord-Atlantice dat publicității în martie 2019 și valabil pentru 2018.

Cu toate acestea și deși România și-a asumat că începând cu anul 2017 va cheltui 2% din PIB pentru Apărare, 2018 a fost al doilea an în care Bucureștiul a ratat această țintă, cheltuind în jur de 1,9%. În schimb, România a fost, în 2018, al treilea aliat din cadrul NATO care a investit cea mai mare parte din bugetul său militar (34%) în anul 2018 pentru dezvoltarea capabilităților sale de apărare.

Cu doi ani în urmă, în 2017, Româniaa fost  statul membru NATO care a investit cei mai mulți bani din bugetul său militar pentru modernizare și înzestrare (33%).

 

Continue Reading

NATO

Reuters: NATO va recunoaște spațiul cosmic ca domeniu operațional de luptă. O decizie ar urma să fie luată la summitul de la Londra din luna decembrie

Published

on

© NATO

Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să recunoască spaţiul cosmic ca domeniu de luptă în acest an, au afirmat patru înalţi diplomaţi, parţial pentru a arăta preşedintelui american Donald Trump că NATO este relevantă şi că se adaptează noilor ameninţări, după ce el a semnat crearea unei Forţe Spaţiale a SUA, relatează Reuters, înaintea unei reuniuni a miniștrilor Apărării din țările aliate care are loc la Bruxelles în perioada 26-27 iunie.

Decizia NATO, care ar urma să fie asumată formal la summitul liderilor euro-atlantic din 3-4 decembrie de la Londra, va recunoaşte oficial că pot fi duse războaie şi în spaţiul cosmic şi că nu există doar confruntări terestre, aeriene, maritime sau cibernetice. Asemenea cutumei, mai înainte miniştrii apărării din NATO ar urma să cadă de acord asupra unei largi politici spaţiale.

“Există un acord conform căruia spaţiul cosmic ar trebui declarat domeniu, iar summitul de la Londra este cel mai bun loc de a oficializa acest lucru”, a spus la sfârşitul săptămânii trecute un înalt diplomat al NATO implicat în discuţii, care a atras totuşi atenţia că munca tehnică este încă în desfăşurare, relatează Agerpres.

Diplomaţii NATO neagă că Alianţa ar fi pe picior de război în spaţiul cosmic, dar spun că a-l declara pe acesta ca fiind un domeniu operațional ar declanşa o dezbatere în jurul ideii dacă NATO ar trebui în cele din urmă să folosească arme spaţiale care pot doborî rachete inamice sau sisteme de apărare aeriană sau care pot distruge sateliţi.

Decizia de a declara spaţiul cosmic drept nouă frontieră pentru apărare ar putea ajuta la a-l convinge pe Trump că Alianţa Nord-Atlantică poate fi un aliat util în a descuraja dezvoltarea Chinei ca putere militară rivală, precum și forța în spațiu a Rusiei au precizat diplomaţii.

În prezent, țările membre NATO deţin 65% din sateliţii din spaţiu, iar decizia privind o desemnare a spațiului cosmic ca domeniu operațional de luptă ar avea loc la trei ani distanță după ce aliații, la summitul de la Varșovia, au recunoscut și spațiul cibernetic ca domeniu de apărare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending