Connect with us

INTERNAȚIONAL

Fostul director CIA John Brennan îl acuză pe Donald Trump de complicitate cu Rusia după ce președintele SUA i-a revocat accesul la secrete în domeniul apărării

Published

on

Fostul director CIA John Brennan l-a acuzat pe preşedintele american Donald Trump că i-a retras autorizaţia de acces la secrete în domeniul apărării pentru a-i speria pe criticii săi şi a muşamaliza o anchetă cu privire la legăturile sale cu Rusia, relatează AFP, potrivit Adevărul.

Într-un editorial extrem de dur, publicat în ediţia de joi a ziarului The New York Times, Brennan denunţă această decizie, anunţată cu o zi înainte de Casa Albă, drept o decizie ”politică”.

”În mod clar, domnul Trump vrea cu orice preţ să se protejeze şi să protejeze persoane apropiate lui”, afirmă Brennan, care vede în acest lucru ”o tentativă de a reduce la tăcere prin a inspira frică altora care ar îndrăzni să-l sfideze”.

Fostul oficial de rang înalt, care a fost până în ianuarie 2017 director al CIA, a respins declaraţii ale lui Trump potrivit cărora echipa sa de campanie nu a acţionat împreună cu Rusia cu scopul de a obţine victoria în alegerile prezidenţiale din 2016.

Ca domnul Trump să pretindă că nu a existat o complicitate sunt, pe scurt, lături”, a declarat el.

Preşedintele american Donald Trump a revocat accesul la informaţiile clasificate drept secret de apărare al fostului şef al CIA John Brennan, un fost consilier apropiat al preşedintelui democrat Barack Obama care l-a criticat frecvent pe liderul american.

Director al CIA între 2013 şi 2017, John Brennan rămâne una dintre vocile respectate pe eşichierul politic american, arătându-se în acelaşi timp puţin zgârcit cu criticile la adresa lui Trump.

Luna trecută, ca urmare a primului summit Donald Trump – Vladimir Putin, John Brennan s-a alăturat mai multor personalități politice americane – între care fostul vicepreședinte Joe Biden sau fostul secretar de Stat John Kerry – a caracterizat prestaţia președintelui SUA la Helsinki drept “nimic mai puţin decât un act de trădare”.

“Spectacolul lui Donald Trump la conferinţa de presă de la Helsinki se ridică la nivelul infracţiuni şi abateri de conduită grave şi îl depăşeşte. N-a lipsit nimic până la trădare. Nu doar că comentariile lui Trump au fost imbecile, ci el e cu totul în buzunarul lui Putin. Patrioţi Republicani, unde sunteţi???”, a scris Brennan atunci pe Twitter.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Departamentul Apărării din SUA: Compania Lockheed Martin a primit un contract în valoare de 561,8 milioane de dolari pentru lansatoare HIMARS destinate Bahrainului, Poloniei și României

Published

on

Grupul american Lockheed Martin a primit un contract în valoare de 561,8 milioane de dolari pentru a produce lansatoare mobile de rachete HIMARS destinate pentru Bahrain, Polonia şi România, a informat luni Departamentul american al Apărării într-un comunicat de presă.

Lansatoarele mobile de rachete HIMARS (acronim pentru High Mobility Artillery Rocket System), produse de firma americană Lockheed Martin, au o rază de acţiune de 70 până la 300 de kilometri şi sunt folosite în prezent de Statele Unite şi de alte 18 ţări.

Departamentul american al Apărării a precizat că lucrările de asamblare urmează să fie finalizate până la data de 30 iunie 2022 la mai multe uzine Lockheed din SUA.

În luna august 2018, Lockheed Martin a primit un contract în valoare de 218 milioane euro pentru a livra României un număr de 18 lansatoare de rachete HIMARS. Vânzarea de lansatoare de rachete HIMARS către România a fost aprobată de Departamentul de Stat al SUA în luna august 2017.

Achiziţia sistemului HIMARS face parte dintre cele opt programe esenţiale prevăzute în Planul de înzestrare a Armatei României 2017 – 2026, pentru care Parlamentul a transmis, în luna mai, aprobarea prealabilă de iniţiere a procedurilor de atribuire a contractelor aferente.

Citiți și
România și SUA au semnat scrisoarea de ofertă și acceptare pentru achiziționarea primelor trei sisteme de rachete HIMARS
Polonia a semnat contractul de achiziție pentru rachete HIMARS în prezența vicepreședintelui SUA Mike Pence: Vom creşte securitatea pe flancul estic al NATO

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Noul prim-ministru al Marii Britanii va fi anunțat pe 23 iulie, candidații rămași în cursă fiind Boris Johnson și Jeremy Hunt

Published

on

Fostul primar al Londrei și șef al diplomației britanice Boris Johnson sau actualul ministru de Externe Jeremy Hunt va fi anunţat ca prim-ministru al Marii Britanii pe 23 iulie, a transmis marţi Partidul Conservator, citat de Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.

Partidul a precizat că votul prin poştă la care vor participa în jur de 160.000 de membri ai Partidului Conservator şi care va decide cine o va înlocui Theresa May se va închide pe 22 mai, la ora 16.00 GMT, câştigătorul urmând să fie anunţat a doua zi.

Ultimii candidaţi rămaşi în cursa pentru şefia guvernului britanic, din cei zece înscrişi iniţial, sunt fostul ministru de externe Boris Johnson, considerat mare favorit, şi actualul şef al diplomaţiei britanice Jeremy Hunt. 

Atât Johnson, cât și Hunt consideră cu un nou acord cu Uniunea Europeană ar putea fi renegociat, în vreme ce Bruxelles-ul are o poziție unitară privind non-negocierea, precum și alte priorități pe agenda sa în contextul trecerii la un nou ciclu legislativ.

La 7 iunie, Theresa May a demisionat din funcţia de lider al Partidului Conservator după ce încercarea sa de a obţine sprijin parlamentar pentru acordul privind Brexitul negociat cu Uniunea Europeană a eşuat de de trei ori în Camera Comunelor, ceea ce a condus la amânarea retragerii Regatului Unit din UE până pe 31 octombrie.

Ea va gestiona problemele curente ale guvernului până la desemnarea noului lider conservator.

Continue Reading

NATO

NATO: Pentru al treilea an consecutiv, România alocă 2% din PIB pentru Apărare. Cheltuielile militare ale europenilor, în creștere pentru al cincilea an la rând

Published

on

România respectă, pentru al treilea an consecutiv, criteriile NATO privind apărarea comună, alocând 2% din PIB pentru bugetul destinat Apărării și în anul 2019, în timp ce cheltuielile militare ale aliaților europeni și Canadei vor crește cu 3,9% anul acesta, a anunțat secretarul general Alianței, Jens Stoltenberg.

Înaintea unei reuniuni cu decizii importante pentru securitatea euro-atlantică a miniștrilor Apărării, Stoltenberg a prezentat progresul înregistrat de aliați în ce privește distribuția echitabilă a sarcinilor, principiul burden sharing prin care președintele american Donald Trump insistă de la instalarea sa în funcție ca fiecare aliat să îl respecte și să aloce cel puțin 2% din PIB pentru Apărare.

”Astăzi prezentăm pentru prima dată cifrele pentru 2019 privind cheltuielile de apărare și pot să anunț că creșterea reală pentru 2019 este de 3,9% pentru aliații europeni și Canada”, a declarat secretarul general. El a subliniat că aliații și-au sporit pentru al cincilea an la rând cheltuielile pentru apărare.

“Până la sfârșitul anului viitor, aliații europeni și Canada vor adăuga un total cumulat de peste o sută de miliarde de dolari din 2016 încoace”, a spus el.

În ce privește România și datele furnizate de Ministerul Apărării Naționale către Alianța Nord-Atlantică, țara noastră alocă în 2019 un procent de 2,04% din PIB pentru Apărare, fiind unul dintre cei șapte aliați NATO care respectă principiul de 2%, alături de SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), Polonia (2,01%) și Lituania (2,01%).

Cifrele publicate cu privire la România întăresc parcursul în această privință al țării noastre, însă nici în 2017 și 2018, procentul de 2% din PIB alocat Apărării nu a fost cheltuit în întregime, România ratând cu puțin această țintă.

Citiți și România în raportul NATO 2018: Al 8-lea buget al Apărării din cadrul Alianței și al 3-lea în ce privește înzestrarea

La 15 ani de la aderarea la NATO, România se află printre țările care au continuat să își majoreze contribuțiile și cheltuielile de apărare, conform raportului anual al Alianței Nord-Atlantice dat publicității în martie 2019 și valabil pentru 2018.

Cu toate acestea și deși România și-a asumat că începând cu anul 2017 va cheltui 2% din PIB pentru Apărare, 2018 a fost al doilea an în care Bucureștiul a ratat această țintă, cheltuind în jur de 1,9%. În schimb, România a fost, în 2018, al treilea aliat din cadrul NATO care a investit cea mai mare parte din bugetul său militar (34%) în anul 2018 pentru dezvoltarea capabilităților sale de apărare.

Cu doi ani în urmă, în 2017, Româniaa fost  statul membru NATO care a investit cei mai mulți bani din bugetul său militar pentru modernizare și înzestrare (33%).

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending