Bruxelles-ul și-a stabilit prioritățile pentru summitul de resetare a relațiilor cu Regatul Unit, după ce acesta a părăsit Uniunea Europeană, securitatea ocupând un loc fruntaș pe agendă.

În informațiile publicate luni dimineață, Consiliul European a enumerat apărarea și securitatea drept principala prioritate a mult-așteptatei reuniuni, în cadrul căreia Regatul Unit și UE speră să semneze un pact de securitate, informează Politico Europe.

Citiți și: Starmer și von der Leyen au pregătit, la Londra, semnarea unui pact de securitate și apărare UK – UE care va fi agreat la un summit bilateral pe 19 mai

Consiliul a confirmat, de asemenea, că summitul, care va avea loc la 19 mai, va discuta măsurile sanitare și fitosanitare, securitatea internă și chestiunile penale, sistemele de comercializare a emisiilor, precum și „contactele interpersonale, inclusiv migrația și mobilitatea tinerilor”.

Discuțiile din cadrul summitului se vor axa pe ”modul de a explora în continuare potențialul” actualului acord de comerț și cooperare dintre Regatul Unit și UE, a afirmat Consiliul într-o declarație.

Informațiile privind summitul mai arată că ”o atenție deosebită va fi acordată, de asemenea, accesului la ape pentru pescuit și cooperării energetice” – două domenii în care acordurile existente urmează să expire în iunie 2026 și trebuie să fie actualizate sau înlocuite.

În plus, se așteaptă ca cele două părți ”să își reafirme angajamentul de a lucra împreună în chestiuni strategice și geopolitice și de a consolida cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate” într-o declarație comună – al cărei proiect a fost dezvăluit anterior de POLITICO.

Consiliul a confirmat că Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, va participa la summit, alăturându-se președintelui Consiliului Antonio Costa și președintelui Comisiei Ursula von der Leyen, care se va întâlni cu prim-ministrul britanic Keir Starmer.

De asemenea, se așteaptă ca liderii să discute despre ”punerea deplină în aplicare a acordului de retragere și a acordului-cadru Windsor” – acorduri anterioare care s-au confruntat cu dificultăți de punere în aplicare.

Regatul Unit, primul stat care a decis printr-un referendum organizat în iunie 2016 să părăsească Uniunea Europeană, este conștient că este în interesul național să aibă o relație mai cooperată cu familia europeană de care s-a despărțit după un travaliu al negocierilor care a durat ani.

Citiți și: David Lammy și Kaja Kallas subliniază importanța unei cooperări mai strânse între Regatul Unit și UE ”într-o lume în flăcări”: Securitatea europeană este indivizibilă

Londra îi va găzdui la 19 mai pe liderii UE, primul de acest fel după cinci ani de la Brexit, axat pe planurile sale de a reseta relația cu Uniunea Europeană, în centrul obiectivelor aflându-se un parteneriat de securitate.

Miniștrii de externe din mai multe țări-cheie europene se reunesc luni la Londra pentru discuții „capitale” despre Ucraina, la doar două zile după ce aliații Kievului au adresat Moscovei un ultimatum privind acceptarea unui armistițiu, relatează AFP, potrivit Agerpres.

În jurul șefului diplomației britanice David Lammy, vor fi prezenți la Lancaster House omologii săi german, polonez și spaniol.

Franța va fi reprezentată de ministrul responsabil cu Europa, Benjamin Haddad, iar Uniunea Europeană, de șefa diplomației sale, Kaja Kallas. Un reprezentant italian va fi, de asemenea, prezent la această întâlnire în așa-numitul format „Weimar”, lansat în februarie și care s-a reunit deja de șase ori de atunci.

Aceste „discuții capitale” se vor concentra pe „eforturile comune pentru a consolida securitatea europeană și pentru o pace justă și durabilă în Ucraina”, a transmis Ministerul de Externe într-un comunicat.

„Trebuie să rămânem uniți, aliați în protejarea suveranității, păcii și Ucrainei”, a declarat Lammy, citat în comunicat.

Potrivit acestuia, liderii europeni se confruntă cu o „provocare” care „nu implică doar viitorul Ucrainei”, ci „este existențială pentru Europa în ansamblu”.

Șeful diplomației britanice a purtat duminică discuții cu omologul său american Marco Rubio, care l-a asigurat că „prioritatea (Washingtonului) este obținerea încheierii luptelor și a unui armistițiu imediat”.

Această întâlnire are loc la două zile după vizita la Kiev a președintelui francez Emmanuel Macron, cancelarului german Friedrich Merz, prim-ministrului polonez Donald Tusk și prim-ministrului britanic Keir Starmer.

Ucraina și liderii europeni au convenit sâmbătă asupra unei încetări necondiționate a focului pentru 30 de zile începând cu 12 mai, cu sprijinul președintelui american Donald Trump, amenințându-l pe președintele Vladimir Putin cu noi sancțiuni „masive” dacă nu se conformează.

Anunțul a fost făcut de liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Poloniei și Ucrainei după o reuniune la Kiev, în timpul căreia au avut o convorbire telefonică cu Trump.

Ministerul de Externe britanic a indicat că Londra va anunța luni „noi sancțiuni împotriva actorilor care susțin invazia ilegală” asupra Ucrainei de către Rusia.

Săptămâna trecută, Regatul Unit și-a extins sancțiunile împotriva „flotei fantomă”  folosite de Moscova pentru a-și exporta petrolul și gazul.

Citiți și: Zelenski îl provoacă pe Putin să se întâlnească joi, în Turcia, după ce Trump a cerut negocieri directe Ucraina – Rusia: “Îl voi aștepta personal”

Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a declarat joi că lumea are datoria de a se angaja să caute o pace durabilă și să prevină războaiele, într-un discurs care a marcat sfârșitul a patru zile de comemorări pentru cea de-a 80-a aniversare a Zilei Victoriei în Europa în cel de-al Doilea Război Mondial, recurgând inclusiv la un citat din marele om de stat britanic și lider european, Winston Churchill, prim-ministru britanic în anii conflagrației, relatează Reuters.

După o slujbă sobră de mulțumire la Westminster Abbey, Charles și alți membri ai familiei regale s-au alăturat celor 10 000 de invitați, inclusiv veterani, pentru un concert de muzică la Horse Guards Parade, lângă Palatul Buckingham, ca parte a evenimentelor de comemorare a capitulării necondiționate a Germaniei naziste, care a intrat în vigoare pe 8 mai 1945.

Aniversarea, care are loc într-un moment de conflict continuu în Europa, cu războiul Rusiei în Ucraina, a fost marcată, de asemenea, prin evenimente în Franța și Germania, în timp ce Moscova va organiza o paradă militară majoră vineri.

Într-un discurs rostit la concert, monarhul britanic a reluat cuvintele bunicului său George al VI-lea din urmă cu 80 de ani, afirmând că cei care au murit pentru cauza libertății în cel de-Al Doilea Război Mondial nu ar trebui uitați niciodată.

“Pe măsură ce ajungem la încheierea comemorărilor celei de-a 80-a aniversări, ar trebui să ne reamintim cuvintele marelui nostru lider din timpul războiului, Sir Winston Churchill, care a spus: “Meeting jaw to jaw is better than war (Negocierea este mai bună decât războiul)”, a spus monarhul britanic.

“În acest fel, ar trebui, de asemenea, să ne dedicăm din nou nu numai cauzei libertății, ci și reînnoirii angajamentelor globale pentru restabilirea unei păci juste acolo unde există război, pentru diplomație și pentru prevenirea conflictelor”, a continuat regele Charles al III-lea.

În timpul discursului său, Charles a reflectat, de asemenea, asupra modului în care regretata sa mamă, regina Elisabeta a II-a, pe atunci o prințesă în vârstă de 19 ani, s-a alăturat mulțimii de Ziua Victoriei pentru a sărbători, considerată a fi singura dată în cei 96 de ani ai săi când s-a amestecat cu publicul fără a fi recunoscută.

Cea de-a 80-a aniversare a Zilei Victoriei va fi una dintre ultimele celebrări majore la care vor participa veterani în viață, deoarece majoritatea au acum peste 90 de ani.

Președintele francez Emmanuel Macron a depus o coroană de flori la statuia eroului de război francez Charles de Gaulle la Paris, unde a avut loc și o paradă militară pe bulevardul Champs-Elysees.

La Berlin, președintele Frank-Walter Steinmeier s-a adresat Bundestagului, camera inferioară a parlamentului german, avertizând și el împotriva uitării lecțiilor celui de-al Doilea Război Mondial. “Dubla ruptură epocală” a războiului Rusiei în Ucraina și a retragerii SUA de la valorile sale “marchează sfârșitul lungului secol XX”, a afirmat liderul german.

Steinmeier l-a criticat dur pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru ceea ce el a numit “minciuni istorice”, în cadrul unei ceremonii din Bundestag, denumită “Ora comemorării” și dedicată marcării a 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial în Europa prin victoria aliaților împotriva Germaniei naziste, care a capitulat în data de 8 mai 1945. “Eliberatorii de la Auschwitz au devenit noii agresori”, a spus el, referindu-se la Armata Roșie a Uniunii Sovietice și la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Într-un discurs susținut la Institutul Universitar European din Florența, președintele Consiliului European, António Costa, a transmis că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a transformat mentalitatea europeană “de la o pauză geopolitică la construcția unei Europe a Apărării”, devenind “un test al identității europene”, deoarece războiul este parte a acestei identități.

Europa a marcat joi 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, prin evenimente care vor avea loc atât pe continent, cât și în alte părți ale lumii, iar comemorarea este influențată deopotrivă de conflictul declanșat de Rusia în Ucraina, de noi tensiuni între aliații democratici de pe ambele maluri ale Atlanticului de Nord, și de apelul reînnoit al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de “a combate împreună răul rus”.

Al Doilea Război Mondial a fost declanşat la 1 septembrie 1939, odată cu invadarea Poloniei de către Germania şi s-a încheiat, în Europa, la 8 mai 1945, când Germania nazistă a semnat actul capitulării necondiţionate. Izbucnirea conflictului a fost precedată de semnarea, la 23 august 1939, a Pactului de neagresiune Ribbentrop – Molotov dintre Germania nazistă și URSS.

Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite împotriva Germaniei naziste în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale este sărbătorită în Europa și în SUA la 8 mai, spre deosebire de Rusia care celebrează acest moment la 9 mai. Capitularea Germaniei naziste a intrat în vigoare la 8 mai, ora 23:01 în Europa Centrală.

Acum 80 de ani, în urma semnării actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie, în care şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile au fost mai mari decât cele militare. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent. Cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârşit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august), armistiţiul fiind semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.