U.E.
Franța cere o pauză umanitară „foarte rapidă” și eforturi pentru o încetare a focului în Fâșia Gaza. Parisul majorează ajutorul pentru civilii palestinieni la 100 milioane de euro
Published
4 weeks agoon

Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat joi națiunile să lucreze pentru o încetare a focului” între Israel și Hamas în Fâșia Gaza, în cadrul unei conferințe privind ajutorul umanitar pentru teritoriul palestinian, găzduită la Paris. Israelul nu a participat la eveniment, la care fost prezenți oficiali din peste 50 de țări, plus agenții ONU și ONG-uri, informează AFP, preluat de Agerpres.
„Pe termen imediat, trebuie să lucrăm la protejarea civililor. Pentru a face acest lucru, avem nevoie de o pauză umanitară foarte rapidă și trebuie să lucrăm pentru o încetare a focului”, le-a spus Macron delegaților.
Israelul are dreptul de a se apăra, a declarat Macron, dar a adăugat că are, de asemenea, responsabilitatea eminentă de a respecta legea”, în timp ce răspunde la atacul mortal al Hamas din 7 octombrie.
Civilii din Gaza „plătesc prețul” războiului dintre Israel și Hamas, a spus Macron, adăugând că populația „trebuie să fie protejată”.
Franța își va majora ajutorul pentru civilii palestinieni de la 20 la 100 de milioane de euro, a anunțat Macron, care a făcut apel la alte țări să urmeze exemplul și să își majoreze contribuțiile financiare prin intermediul Națiunilor Unite.
Deși Israelul a absentat de la conferința privind ajutorul, Macron urmează să vorbească cu premierul Benjamin Netanyahu după încheierea evenimentului.
Între timp, Philippe Lazzarini, comisarul general al Agenției ONU de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA), s-a declarat îngrijorat de riscul de propagare a situației din Gaza, adăugând că Cisiordania “fierbe”.
Lazzarini a mai spus că este nevoie de un ajutor umanitar semnificativ și continuu pentru Gaza, inclusiv pentru combustibil. Ajutorul care intră prin Rafah este insuficient, a spus el, adăugând că ar trebui deschise toate punctele de trecere spre Gaza.
Martin Griffiths, șeful ONU pentru ajutor umanitar, a descris conflictul din Gaza ca fiind un foc de paie care s-ar putea răspândi în întreaga regiune. Permiterea continuării situației din Gaza ar fi o „parodie”, a spus el.
„Națiunile Unite nu pot fi parte a unei propuneri unilaterale de a împinge palestinienii în așa-numitele zone sigure”, a declarat Griffiths.
Egiptul a condamnat „tăcerea internațională cu privire la încălcările dreptului umanitar internațional comise de Israel”. Ministrul de externe Sameh Shoukry a declarat la conferință: „Ceea ce face guvernul israelian depășește cu mult dreptul la autoapărare”.
Luptele se desfășoară la mai bine de o lună de la atacurile fără precedent asupra Israelului de către gruparea islamistă Hamas, care a ucis peste 1.400 de persoane – majoritatea civili – și a luat peste 240 de ostatici.
Ministerul Sănătății din Gaza a declarat joi că cel puțin 10.812 palestinieni, inclusiv 4.412 copii, au fost uciși în loviturile israeliene asupra Fâșiei Gaza începând cu 7 octombrie.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat miercuri că numărul de civili uciși în Fâșia Gaza arată că există ceva „în mod clar greșit” în operațiunile militare ale Israelului împotriva Hamas.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe
Luminița Odobescu și James O’Brien au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe creșterea prezenței economice a SUA în România
Nadia Calviño, ministrul spaniol al economiei și finanțelor, va deveni prima femeie președintă a Băncii Europene de Investiții, după un acord al țărilor UE
Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane
FMI sfătuiește România să introducă noi taxe și impozitarea progresivă în 2024, pentru a aduce mai mulți bani la buget
Klaus Iohannis: Constituția României reprezintă un scut împotriva oricărei amenințări la adresa democrației și a valorilor noastre fundamentale
U.E.
Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe
Published
15 hours agoon
December 8, 2023
Într-un interviu acordat publicației Le Point în timpul vizitei sale de pe 7 decembrie la Paris, premierul ungar Viktor Orbán și-a reiterat opoziția față de deschiderea discuțiilor de aderare la UE cu Kievul, dar a lăsat să se înțeleagă, de asemenea, că este deschis la compromisuri privind alte chestiuni, informează The Guardian.
El a insistat că Ungaria se opune deschiderii discuțiilor de aderare întrucât Ucraina nu este pregătită și din cauza impactului economic asupra UE. Totodată, premierul ungar a contestat evaluarea Comisiei Europene potrivit căreia Ucraina a făcut progrese.
„Ucraina este cunoscută ca fiind una dintre cele mai corupte țări din lume. Aceasta este o glumă! Nu putem lua decizia de a începe un proces de negociere pentru aderare”.
De asemenea, Orbán a susținut că acceptarea Ucrainei ar însemna costuri suplimentare pentru bugetul UE – și implicații profunde pentru politica agricolă.
„Ucraina este o țară mare, cu un sector agricol important. Dacă lăsați această agricultură să intre în sistemul agricol european, îl va distruge a doua zi. Fără a transforma sistemul nostru de subvenții agricole, nu putem să îi lăsăm să intre. Consecințele vor fi teribile”.
Cu toate acestea, el a arătat flexibilitate în alte chestiuni politice. Întrebat dacă menține o poziție inflexibilă față de Ucraina, inclusiv în cazul în care Comisia Europeană ar debloca 10 miliarde de euro pentru Ungaria, premierul ungar a răspuns:
„Când apare o dilemă, de obicei o clasific în trei categorii: istorică, strategică și tactică. Chestiunea ucraineană este o chestiune istorică, o chestiune de amploare. Problema financiară este una tactică. Experiența mea de peste patruzeci de ani în politică m-a învățat că nu trebuie să legi niciodată chestiuni tehnice, cum ar fi banii, de provocări istorice. Dacă o faci, riști un haos total. De aceea, nu vreau să ajungem la un acord în chestiunea ucraineană, dar rămân pe deplin pregătit să fac acest lucru în alte chestiuni.”
Premierul ungar s-a opus cu vehemență deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, după ce Comisia Europeană a decis la începutul lunii noiembrie să recomande deschiderea acestor discuții, considerând că țara a făcut suficiente progrese în ciuda războiului cu Rusia.
Următoare mișcare se află în mâinile șefilor de stat sau de guvern, care trebuie să aprobe invitația Comisiei Europene în cadrul reuniunii liderilor care are loc în perioada 14-15 decembrie.
Într-o scrisoare transmisă președintelui Consiliului European, Charles Michel, Orban a făcut apel la o perioadă de „reflecție și la o discuție strategică” privind relația UE cu Ucraina și a amenințat că va face uz de dreptul de veto pentru a bloca pachetul de 50 miliarde de euro destinate Kievului, întrerupând sprijinul ferm al blocului pentru Ucraina.
Această măsură l-a determinat pe Charles Michel să efectueze o vizită la Budapesta în încercarea de a reduce tensiunile cu liderul ungar și de a salva summitul din decembrie.
Opoziția lui Orban vine în contextul în care Budapesta este implicată într-o dispută de lungă durată cu Bruxelles-ul, care blochează fonduri UE în valoare de 13 miliarde de euro din cauza preocupărilor legate de faptul că Budapesta încalcă standardele europene privind statul de drept.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției
Published
15 hours agoon
December 8, 2023
Conferința președinților a Parlamentului European a adoptat un pachet cuprinzător de măsuri pentru modernizarea instituției și consolidarea capacității sale de acțiune.
Parlamentul European a inițiat următoarea etapă a unui proces de reformă pentru a consolida metodele de lucru interne ale Parlamentului, precum și rolul instituțional și capacitatea de acțiune a acestuia, pentru a se asigura că este și rămâne bine echipat pentru a-și îndeplini sarcinile care îi revin în temeiul tratatelor și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor UE.
În ianuarie 2023, Conferința președinților (CoP) a Parlamentului a convenit asupra necesității unor reforme interne. Aceasta a adoptat o propunere făcută de președintele Roberta Metsola și a înființat un Grup de lucru pentru reforma parlamentară, compus din reprezentanți ai tuturor grupurilor politice.
Pe parcursul anului, Grupul de lucru a examinat propuneri privind modul în care ar putea fi îmbunătățite procedurile pentru a face Parlamentul mai eficient. În conformitate cu mandatul stabilit de liderii grupurilor din PE, a analizat posibilele îmbunătățiri în domeniile legislației, controlului, funcțiilor bugetare și controlului bugetar. Grupul a examinat, de asemenea, elemente de reformare a sesiunilor plenare și a abordării Parlamentului față de relațiile externe.
Ca urmare a acestui proces deliberativ incluziv, liderii grupurilor PE au adoptat un pachet cuprinzător și coerent de propuneri de reformă concrete și acționabile. Aceste reforme vor fi puse la punct în timpul fazei de implementare, care începe imediat.
Odată puse în aplicare, aceste reforme vor duce la o mai bună funcționare a Parlamentului în calitate de colegiuitor, de braț al autorității bugetare și de autoritate de descărcare de gestiune. De asemenea, acestea vor spori capacitatea Parlamentului de a exercita controlul democratic.
Obiectivul este de a pune în aplicare reformele înainte de alegerile europene din 2024, astfel încât acestea să sprijine de la bun început Parlamentul nou ales. Unele măsuri necesită transpunerea în Regulamentul de procedură (RdP), care ar trebui finalizat în vederea unei adoptări în plen înainte de sfârșitul mandatului parlamentar.
Ce presupune reforma?
În ceea ce privește procesul legislativ, o mai bună cooperare între comisiile Parlamentului va facilita gestionarea dosarelor legislative. Modalitățile de cooperare între comisii vor fi simplificate cu o singură formă de contribuție. O procedură simplificată de comisie comună (în prezent, articolul 58 din Regulamentul de procedură) va permite desfășurarea de lucrări comune de către cel mult trei comisii. Procedura de retrimitere va fi simplificată, conflictele de competență urmând să fie rezolvate mult mai rapid și înainte de anunțarea propunerii în plen. Conferința președinților de comisie va avea sarcina de a raționaliza metodele de lucru ale comisiilor și de a armoniza practicile în măsura în care este posibil. În plus, procedura de urgență (articolul 163 din Regulamentul de procedură) urmează să fie revizuită în lumina noii realități în care UE a devenit un manager de criză. Acest lucru este menit să asigure o tratare rapidă a dosarelor, beneficiind în același timp de expertiza comisiei și fără a compromite controlul democratic.
În ceea ce privește rolul de control al PE, un nou format de audiere, “audieri speciale de control”, va permite Parlamentului să abordeze în timp util și în mod aprofundat chestiuni de importanță politică majoră. Procesul de audiere a comisarilor va fi simplificat și va fi introdusă mai multă flexibilitate.
În ceea ce privește bugetul și descărcarea de gestiune, cooperarea dintre comisii va fi îmbunătățită printr-o abordare mai holistică a bugetelor, a descărcării de gestiune și a legislației, pentru a exploata pe deplin puterea instituțională combinată a Parlamentului în chestiuni bugetare și legislative. Activitatea comisiilor sectoriale va fi mai bine integrată și consolidată reciproc cu aspectele orizontale ale activității comisiilor pentru bugete și pentru control bugetar. Vor fi alocate mai multe resurse pentru supravegherea execuției bugetului UE.
În ceea ce privește ședința plenară, intenția este, printre altele, de a oferi mai multe oportunități pentru ca deputații să reacționeze unii la alții. În plus, pentru dosarele legislative cheie, dezbaterile sau declarațiile în plen ar trebui să fie programate pe parcursul întregului proces legislativ, de exemplu, imediat după ce este prezentată o propunere a Comisiei. Mai mult, un nou format de dezbatere (“declarația Parlamentului”) care să fie încheiată cu o rezoluție ar permite Parlamentului să își exprime poziția și să își definească prioritățile nu doar ca reacție la observațiile introductive ale Consiliului sau ale Comisiei, subliniind astfel rolul Parlamentului în stabilirea agendei. Timpul alocat întrebărilor ar putea fi consacrat întregului Colegiu al comisarilor sau mai multor vicepreședinți ai Comisiei pentru a acoperi domenii largi.
În ceea ce privește relațiile externe, Parlamentul va trece de la o abordare bazată pe un organism parlamentar la o abordare bazată pe țară. Cooperarea dintre delegații și comisii va fi consolidată în scopul de a ajunge la o diplomație parlamentară din ce în ce mai eficientă. De exemplu, misiunile se vor baza mai mult pe ordinea de zi, apelând în mod sistematic la o combinație de deputați din comisii și delegații.
În ceea ce privește competențele și responsabilitățile comisiilor permanente și lista delegațiilor permanente, orice modificare potențială urmează să fie discutată în cadrul grupurilor politice și, eventual, să fie transmisă Conferinței președinților în vederea unei decizii ulterioare.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate
Published
15 hours agoon
December 8, 2023
Executivul Uniunii Europene urmează să aprobe săptămâna viitoare o propunere legală privind utilizarea veniturilor provenite din activele rusești înghețate în cadrul sancțiunilor, însă rezervele din partea Franței, Germaniei și Belgiei indică faptul că Ucraina nu va primi banii prea curând, au declarat oficiali și surse diplomatice pentru Reuters, citat de Agerpres.
Proiectul de lege este așteptat pe 12 decembrie, cu două zile înainte de summitul liderilor europeni, care vizează miliardele de euro reprezentând ajutorul bugetar și militar atât de necesar pentru Kiev, precum și avansarea cererii de aderare a Ucrainei.
Perspectiva unui veto maghiar și disputele bugetare dintre statele membre ale UE pun în pericol șansele de a se ajunge la un acord care ar da un impuls Ucrainei, care se luptă din greu împotriva unei invazii rusești în cea de-a doua iarnă a războiului.
Kievul nu ar urma să primească vești bune imediat nici în ceea ce privește obținerea veniturilor provenite din activele rusești înghețate, potrivit diplomaților și oficialilor din centrul UE de la Bruxelles, care au prezentat îndoielile persistente ale celor trei capitale cheie.
UE susține că a înghețat active rusești în valoare de aproximativ 21,5 miliarde de euro și că alte 300 miliarde de euro din fondurile băncii centrale rusești sunt blocate în cadrul blocului și în clubul aliat G7 al celor mai industrializate țări din lume.
Aproximativ 125 miliarde de euro din această ultimă sumă este deținută de compania belgiană Euroclear. Belgia – un stat UE, dar care nu face parte din G7 – a estimat că va colecta 2,3 miliarde de euro din impozite pe această sumă în 2023-24. Țara a declarat că va folosi aceste venituri pentru a ajuta Ucraina.
Propunerea Comisiei de săptămâna viitoare ar urma să vizeze introducerea unor norme standard pentru gestionarea acestor active în toate statele UE. Pentru a o adopta, ar fi nevoie de sprijinul unanim al celor 27 de membri.
Potrivit oficialilor UE, propunerea ar clarifica obligațiile juridice ale instituțiilor implicate, precum și sarcina acestora de a pune deoparte activele rusești blocate. În mod esențial, propunerea nu ar include însă o propunere directă de a transfera noi venituri din aceste active în bugetul UE, au declarat oficialii, invocând riscuri de litigii, întrebări legate de gestionare și critici din partea Băncii Centrale Europene.
Este de așteptat ca liderii UE să nu dea aprobarea finală propunerii în cadrul summit-ului, dar, eventual, să însărcineze cele 27 de guverne ale lor să lucreze mai mult la ea. Având în vedere că Germania și Franța, două dintre cele mai mari puteri, și-au exprimat rezervele, nu se întrevede un acord rapid.
„Un grup de state membre are încă preocupări de ordin juridic”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE, adăugând că transferul fondurilor către visteria centrală a UE nu este „ceva ce aș putea vedea întâmplându-se în viitorul apropiat”.
Concrete & Design Solutions

Viktor Orbán își reafirmă opoziția față de deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, dar arată că este dispus la compromisuri în alte privințe

Liderii din Parlamentul European au adoptat pachetul de reformă pentru modernizarea și consolidarea capacității de acțiune a instituției

Comisia Europeană urmează să aprobe o propunere legală privind utilizarea activelor rusești înghețate

Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE. Planul modificat include capitolul REPowerEU și se ridică la 28,5 mld. de euro

Eurogrupul a ajuns la un acord privind direcția politicii bugetare pentru 2024, stabilind un echilibru între menținerea flexibilității și adaptarea la condițiile globale

Luminița Odobescu și James O’Brien au discutat despre dezvoltarea Parteneriatului Strategic, cu accent pe creșterea prezenței economice a SUA în România

SUA, alături de România, Ucraina, R. Moldova și UE, pentru a consolida exporturile de cereale ucrainene și securitatea alimentară globală

Nadia Calviño, ministrul spaniol al economiei și finanțelor, va deveni prima femeie președintă a Băncii Europene de Investiții, după un acord al țărilor UE

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

FMI sfătuiește România să introducă noi taxe și impozitarea progresivă în 2024, pentru a aduce mai mulți bani la buget

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească
Trending
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Dana Spinanț, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei von der Leyen, a fost numită director general al Direcției Generale pentru Comunicare a Comisiei Europene
- U.E.1 week ago
“Vântul schimbării”: Donald Tusk, desemnat cea mai puternică persoană din Europa în topul Politico 28 – clasamentul celor mai influente persoane din Europa
- NATO1 week ago
Generalul Gheorghiță Vlad va fi învestit joi în funcția de șef al Statului Major al Apărării, în prezența președintelui Klaus Iohannis
- CONSILIUL UE5 days ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Liderii instituțiilor UE fac un apel la “pornirea” apărării europene pentru a reflecta nivelul de ambiție al “Uniunii geopolitice”