Președintele american Joe Biden a exclus trimiterea de avioane de luptă F-16 în Ucraina, în ciuda apelurilor din partea oficialilor ucraineni pentru sprijin aerian, transmite AFP, preluat de Agerpres.

Întrebat luni de un reporter dacă SUA vor furniza avioanele, Biden a răspuns cu un simplu și categoric „nu”.

Comentariul său vine la o zi după ce liderul Germaniei a exclus, de asemenea, trimiterea de avioane de luptă.

Ucraina a declarat că are nevoie de avioane pentru a prelua controlul asupra spațiului său aerian în războiul pe care îl poartă cu Rusia.

Avioanele de luptă F-16 Fighting Falcon sunt considerate pe scară largă drept unul dintre cele mai fiabile avioane de luptă din lume și sunt folosite de alte țări, precum Belgia și Pakistan. Acestea ar reprezenta un upgrade semnificativ față de avioanele de luptă din epoca sovietică pe care le folosește în prezent Ucraina, care au fost fabricate înainte ca țara să-și declare independența față de URSS, în urmă cu mai bine de 30 de ani.

Cu toate acestea, Biden a respins în repetate rânduri cererile Ucrainei pentru avioane, concentrându-se în schimb pe furnizarea de sprijin militar în alte domenii.

Săptămâna trecută, SUA au anunțat că vor furniza Kievului 31 de tancuri M1 Abrams, iar Marea Britanie și Germania au promis, de asemenea, un sprijin similar, prin furnizarea de tancuri de luptă Challenger 2 și Leopard 2.

Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Andrii Melnyk, a salutat acest anunț, dar a cerut aliaților crearea unei „coaliții de avioane de luptă” care să furnizeze Ucrainei și avioane Eurofighter, Tornado, Rafale franceze și avioane Gripen suedeze.

De asemenea, președintele Volodimir Zelenski a mulțumit Berlinului și Washingtonului pentru această decizie, considerată un progres în eforturile de sprijinire a țării devastate de război. Însă, liderul de la Kiev a subliniat imediat că Ucraina are nevoie de mai multe arme grele de la aliații NATO pentru a respinge trupele rusești, inclusiv avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune.

Într-un interviu acordat duminică pentru ziarul german Tagesspiegel, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că „ar părea neserios” față de populație să se discute despre trimiterea altor ajutoare militare Ucrainei când Germania abia s-a angajat să trimită tancuri Leopard 2.

Olaf Scholz a reiterat, de asemenea, că NATO nu se află în război cu Rusia și că „nu va permite o astfel de escaladare”.

Moscova a acuzat NATO că este un agresor prin proxy, iar membrii Alianței, inclusiv SUA și Germania, au fost reticenți în a trimite ajutor militar care ar putea duce la escaladarea conflictului.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a reluat luni acest mesaj – spunând că, deși „nimic nu este exclus” când vine vorba de acordarea de sprijin Ucrainei, acesta nu trebuie nici să inflameze și mai mult situația, nici să limiteze capacitatea Franței de a se apăra.

Alte țări din UE, inclusiv Olanda, nu au dat încă un răspuns definitiv cu privire la trimiterea de avioane de luptă.

Cu toate acestea, Polonia a indicat că ar fi pregătită să furnizeze avioane de vânătoare în coordonare cu NATO.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, le-a cerut luni israelienilor şi palestinienilor „să aplaneze tensiunile”, „nu să le inflameze”, la sosirea sa pe aeroportul din Tel Aviv, a doua etapă a unui turneu în Orientul Mijlociu care se desfăşoară pe fondul violenţelor israeliano-palestiniene sângeroase, relatează AFP şi Reuters, preluat de Agerpres.

„Este responsabilitatea tuturor de a lua măsuri pentru a aplana tensiunile, şi nu pentru a le inflama”, a declarat Blinken. „Este singura cale de a pune capăt valului de violenţe care a costat multe vieţi: prea multe vieţi israeliene, prea multe vieţi palestiniene”, a mai spus şeful diplomaţiei americane.

Șeful diplomației americane a sosit duminică în Egipt la începutul unui turneu în Orientul Mijlociu în care va încerca reducerea tensiunilor israeliano-palestiniene, care s-au amplificat puternic în ultimele zile, provocând temeri privind o spirală a violenţelor care ar putea ecalada într-un război în toată regula. După oprirea la Cairo, acesta va călători luni și marți în Israel şi Teritoriile Palestiniene, unde va avea discuții cu premierul israelian Benjamin Netanyahu şi ministrul de externe Eli Cohen. Pe agendă vor fi situaţia regională a Israelului, relaţiile foarte tensionate cu palestinienii, precum şi Iranul. Ulterior, Blinken urmează să se întâlnească cu preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, la Ramallah.

Vinerea trecută, un palestinian a ucis șapte israelieni în fața unei sinagogi dintr-o așezare israeliană din Ierusalimul de est, atac urmat de un altul sâmbătă, tot la Ierusalim în care au fost răniți doi israelieni.

Joi, nouă palestinieni au fost uciși într-un raid al armatei israeliene în tabăra de refugiați de la Jenin din Cisiordania, una din cele mai sângeroase operațiuni în mai mulți ani.

Israelul a precizat că țintele raidului erau militanți Jihad și mai târziu au bombardat Fâșia Gaza controlată de mișcarea Hamas, după ce teritoriul israelian a fost lovit de rachete trase de palestinieni.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat că Statele Unite ”au toate opțiunile pe masă”, inclusiv o acțiune militară, pentru a împiedica Iranul să se doteze cu arme nucleare, anunță DPA, citat de Agerpres.

Acesta a acordat un interviu canalului de televiziune Al Arabiya în cadrul turneului său în Orientul Mijlociu.

”În primul rând, Iran a avut ocazia de a reveni în JCPOA la sfârșitul verii trecute. Din păcate, a respins propunerile care au fost convenite de toată lumea. Nici nu au dorit să avanseze pe marginea acestora. Acum ne concentrăm pe numeroasele lucruri care s-au întâmplat de atunci, inclusiv pe represiunea îngrozitoare a poporului iranian pe străzile din Iran, în timp ce tinerii, în special femeile, s-au ridicat în picioare pentru drepturile lor fundamentale, iar comunități foarte importante din întreaga societate iraniană fac același lucru și sunt reprimate violent de către regim. În același timp, vedem, de asemenea, cum Iranul sprijină Rusia în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, furnizându-i drone și, potențial, alte sisteme de arme.  Așadar, acesta este punctul central și aceasta este preocuparea multor țări din întreaga lume. În același timp, da, continuăm să credem că cel mai eficient mod de a aborda preocupările comunității internaționale cu privire la programul nuclear iranian este prin diplomație.  Diplomația nu este niciodată exclusă de pe masă.  Dar președintele Biden a precizat, de asemenea, că suntem hotărâți ca Iranul să nu dobândească o armă nucleară și că toate opțiunile rămân pe masă pentru a ne asigura că acest lucru nu se va întâmpla.  Dar calea preferată de noi este diplomația”, a detaliat Blinken, conform unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA.

Statele Unite s-au retras unilateral din acordul nuclear în 2018, sub conducerea președintelui de atunci, Donald Trump, înainte de a impune valuri de sancțiuni usturătoare asupra țării.

Iranul îmbogăţeşte în prezent uraniul la un nivel de puritate de 60%. Potrivit datelor AIEA, acesta este un procentaj care nu este în mod semnificativ sub nivelul de 90%, necesar pentru armele nucleare. Regimul de la Teheran pretinde că foloseşte programul nuclear doar în scopuri civile.