Connect with us

U.E.

Franța pledează pentru o ”Europă a sănătății”: Nu avem o metodă europeană comună, o decizie europeană comună pentru a evalua situaţia sanitară

Published

on

Franța pledează pentru o ”Europă a sănătății”, un set de metode comune care să permită armonizarea evaluării situațiilor sanitare în Uniunea Europeană și să coordoneze reacțiile, a precizat miercuri secretarul de stat francez pentru afaceri externe, Clément Beaune, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Unul dintre motivele pentru care există măsuri uneori diferite, alteori contradictorii, e faptul că nu avem o metodă europeană comună, o decizie europeană comună, pentru a evalua situaţia sanitară, pentru a spune că o anumită zonă este sub risc sau nu. Etse vorba de o formă a unei Europe a sănătății care nu există și care va trebui construită”, a explicat Clément Beaune la postul de radio France Inter.

Acesta a semnalat că ”există un paradox în Europa”, și anume că ”avem metodă de mii de pagini pentru a evalua deficitul până la a opta zecimală, dar nu avem aceleaşi metode pentru a evalua riscurile sanitare”.

În acest context, oficialul francez consideră că acest lucru ”trebuie să se schimbe. Toate ţările recunosc astăzi că trebuie să avem aceste metode comune europene”, în special pentru a evita diferenţele de evaluare, a completat Clément Beaune.

”E perfect coordonat şi perfect armonizat? Ca să fiu sincer, nu! Facem progrese? Da, nu mai suntem în aceeaşi situaţie ca la începutul crizei, când existau aceste atitudini de închidere ostile şi necoordonate” ale frontierelor, a precizat acesta.

Amintim că la mijlocul lunii mai, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron și-au arătat sprijinul pentru dezvoltarea unei suveranități în domeniul sănătății printr-o ”strategie UE pentru sănătate”.

“Din punct de vedere al sănătății, dorința noastră este să oferim Uniunii Europene forțe concrete”, a spus Emmanuel Macron, care a spus că continentul trebuie să fie mai bine apărat și pregătit împotriva bolilor.

“Europa sănătății nu a existat niciodată, trebuie să devină prioritatea noastră”, a insistat liderul de la Elysee.

Cu toate acestea, în cadrul summitului Consiliului European desfășurat în perioada 17-21 iulie, șefii de stat sau de guvern au ajuns la un acord asupra bugetului multianual al UE pentru perioada 2021-2027 și planului de relansare economică post-pandemie, de 750 de miliarde de euro, acord în urma căruia programul european în domeniul sănătății a pierdut 7,7 miliarde de euro, sumă care urma să fie alocată din fondurile Next Generation EU.

La sfârșitul lunii mai, Comisia Europeană a propus alocarea a peste 9 miliarde de euro pentru crearea unui program dedicat sănătății, denumit EU4Health, cu scopul de a pregăti mai bine țările europene pentru crizele sanitare.

Programul EU4Health se axează pe trei piloni, potrivit unei informări a Comisiei: 1. protejarea cetățenilor UE împotriva amenințărilor transfrontaliere grave pentru sănătate și îmbunătățirea capacității de gestionare a crizelor; 2. asigurarea disponibilității și accesibilității medicamentelor, dispozitivelor medicale și a altor produse necesare în situații de criză, precum și sprijinirea inovării; 3. consolidarea sistemelor de sănătate și a forței de muncă din domeniul sănătății, inclusiv prin investiții în sănătatea publică, de exemplu prin programe de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, precum și prin îmbunătățirea accesului la asistență medicală.

Aceste tăieri au atras nemulțumirea Parlamentului European.

În cadrul unei rezoluții adoptate la 23 iulie cu 465 de voturi pentru, 150 contra şi 67 de abţineri, europarlamentarii ”consideră că reducerile propuse pentru programele de sănătate și de cercetare sunt periculoase în contextul unei pandemii mondiale”.

În acest context, aceștia au solicitat ”Consiliului să justifice reducerile masive ale bugetelor Asistenței de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (ReactEU), programului Orizont Europa, programului <<UE pentru sănătate>> și Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) în contextul pandemiei”.

De asemenea, Parlamentul European a insistat asupra faptului că ”majorările specifice, pe lângă cifrele propuse de Consiliul European, trebuie să vizeze programe referitoare la climă, la tranziția digitală, la sănătate, tineret, cultură, infrastructură, cercetare, gestionarea frontierelor și solidaritate (cum ar fi Orizont Europa, InvestEU, Erasmus +, Garanția pentru copii, Fondul pentru o tranziție justă, Europa digitală, Mecanismul pentru interconectarea Europei, LIFE +, programul <<UE pentru sănătate>>, Fondul de gestionare integrată a frontierelor, Europa creativă, programul <<Drepturi și valori>>, Fondul european de apărare, Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) și ajutorul umanitar), precum și agențiile pertinente ale UE și Parchetul European”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: România va dispune de peste 30 de miliarde de euro din Facilitarea de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Parliament Media Center

 

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) anunță că România va dispune de mai mult de 30 de miliarde de euro din Facilitarea de Redresare și Reziliență.

„România va dispune de peste 30 de miliarde de euro din Facilitarea de Redresare și Reziliență, regulament adoptat de Parlamentul European săptămîna trecută. Fiecare stat membru va trebuie să întocmească un plan național ce va fi evaluat, dar va avea libertatea să direcționeze banii acolo unde crede de cuviință, în domenii circumscrise Pactului ecologic și digitalizării”, a notat eurodeputatul liberl într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Pentru o folosire cât mai corectă și avantajoasă a banilor europeni din acest fond, deputatul european Marian-Jean Marinescu propune ca statele membre să elaboreze proiecte comune: „Există însă o serie de proiecte europene care dacă nu sunt finanțate în fiecare stat membru unde se poate implementa acel proiect, nu vor avea succes. Eu am pornit de la Dunăre. Dacă România investește în proiecte pentru Dunăre, iar Ungaria și Austria nu investesc, atunci banii investiți de România vor fi în van. De aceea, am depus o serie de amendamente la Facilitatea de Redresare și Reziliență prin care propun elaborarea acestor proiecte comune europene, care să primească în jur de 7 pană la 10% din totalul fondurilor, iar Comisia Europeană să vină cu un act delegat prin care să propună ce state membre vor participa la aceste proiecte.”

„Am discutat cu raportorii principali pentru acest regulament, și am ecouri pozitive”, a mai adăugat acesta.

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, la Zilele Europene ale Cercetării și Inovării: Viitorul Europei de cercetare, de inovare și de investițiile masive în aceste domenii

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Viitorul Europei, fie că vorbim despre economie, sănătate sau societate, depinde de cercetare, de inovare și de investițiile masive, a declarat joi eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European.

Bușoi a transmis acest mesaj în cadrul Zilelor Europene ale Cercetării și Inovării, cel mai mare eveniment anual înregistrat în UE, la care au luat parte comisari și deputați europeni, membri ai guvernelor naționale, cercetători, academicieni, reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri. În total, 29 de mii de participanți au fost reuniți cu ajutorul tehnologiei la Zilele Europene ale Cercetării și Inovării.

“Felicitări comisarului european pentru Inovare și Cercetare, Mariya Gabriel , pentru acest eveniment, care ne-a demonstrat încă o data că viitorul Europei, fie că vorbim despre economie, sănătate sau societate depinde de cercetare, de inovare și de investițiile masive care trebuie să se facă în aceste domenii”, a scris Bușoi într-o postare pe Facebook cu privire la intervenția sa.

“În noul Program de Cercetare al Uniunii Europene avem în premieră cinci misiuni de succesul cărora depinde felul în care va arăta viitorul societăților noastre: misiunea de combatere a cancerului prin care ne propunem să salvăm cel puțin 3 milioane de vieți până în 2030, misiunea de adaptare la schimbările climatice, misiunea pentru sol și alimente sănătoase, misiunea orașelor inteligente, misiunea apelor, mărilor și oceanelor pentru recuperarea ecosistemelor lor”, a completat el.

Eurodeputatul român a subliniat că un pilon important al programului de cercetare Orizont 2020 este programul EIC Pathfinder, ce caută idei de cercetare ambițioase pentru tehnologii care să poată schimba viitorul prin îmbunătățirea vieții oamenilor și a mediului lor, care încurajează tinerii cercetători și IMM-urile care folosesc înaltă tehnologie

“Cu toții, de la oamenii simpli, la academicieni suntem acum în așteptare pentru un viitor european mai bun, mai sigur, mai sănătos și mai prosper. Cu toții ne dorim o Uniune competitivă și mai puțin dependentă din punct de vedere tehnologic de sprijinul extern. Sunt sigur că vom reuși să dezvoltăm această Europă, mai ales că primii pași importanți au fost deja făcuți datorită Programului de Cercetare Orizont 2020. (…) La o plenară pentru noul Pathfinder sunt onorat să particip ca președinte al Comisiei pentru Cercetare din Parlamentul European săptămâna viitoare”, a adăugat Cristian Bușoi.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

Published

on

© Mircea Geoana/ Twitter

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, au avut miercuri întrevederi cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Europa digitală, Margrethe Vestager, în care au discutat importanța cooperării UE-NATO în abordarea amenințărilor de securitate emergente care derivă din noile tehnologii.

Potrivit unui comunicat NATO, Vestager a participat, de asemenea, la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, prezidată de Mircea Geoană, și la care au participat cei 30 de ambasadori ai statelor aliate.

“O mare plăcere să conduc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic având-o ca invitată pe Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Agenda Digitală și Comisar pentru Concurență, Margrethe Vestager. O excelentă oportunitate pentru întărirea colaborării și complementarității între NATO și Uniunea Europeană pe teme legate de transformările tehnologice și de impactul acestora asupra economiei, securității și rezilienței de ansamblu a societăților noastre democratice”, a scris Geoană, pe Facebook.

În comunicatul citat, Alianța precizează că Stoltenberg și Vestager au discutat despre amenințările care decurg din noile tehnologii, precum datele, inteligența artificială și noile generații de rețele.

Secretarul general al NATO a mai spus că pandemia COVID-19 a făcut ca parteneriatul NATO-UE să fie mai relevant ca niciodată, astfel încât sporirea rezilienței, inclusiv în domeniul digital, este o prioritate atât pentru NATO, cât și pentru UE.

Pentru NATO este crucial ca securitatea noilor rețele 5G să fie asigurată prin parteneriate cu companii de încredere, Alianța pledând pentru ca aceste tehnologii să nu afecteze infrastructurile critice de securitate.

Recent, Comisia Europeană a publicat o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării.

Recomandarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a se garanta securitatea și reziliența rețelelor 5G. 

Continue Reading

Facebook

Marian-Jean Marinescu6 mins ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: România va dispune de peste 30 de miliarde de euro din Facilitarea de Redresare și Reziliență

Cristian Bușoi3 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, la Zilele Europene ale Cercetării și Inovării: Viitorul Europei de cercetare, de inovare și de investițiile masive în aceste domenii

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

ROMÂNIA18 hours ago

Începând de joi, românii vor putea achita online, prin Ghișeul.ro, peste 300 de tipuri de plăți

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Gheorghe Falcă19 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fondurile de coeziune și strategiile de mediu trebuie să răspundă nevoilor regiunilor și cetățenilor

U.E.19 hours ago

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor manifestă o ”mare îngrijorare” față de evoluția epidemiei de COVID-19 în România și alte șase țări UE

INTERNAȚIONAL19 hours ago

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

U.E.20 hours ago

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Ursula von der Leyen, întâlnire de lucru cu premierii Ungariei, Poloniei și Cehiei. Viitorul buget al UE și statul de drept, subiecte discutate

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending