Connect with us

U.E.

Franța se așteaptă la o creștere a deficitului bugetar și a datoriei în 2021, ca urmare a restricțiilor impuse pentru a opri cel de-al treilea val al pandemiei de COVID-19

Published

on

© Bruno Le Maire/ Twitter

Deficitul bugetar al Franței ar urma să crească anul acesta la 9% din PIB, comparativ cu estimările anunțate precedent, de 8,5% din PIB, ca urmare a restricțiilor impuse pentru a pune capăt celui de-al treilea val al pandemiei de COVID-19, care vor afecta economia, a precizat ministrul francez de Finanțe, Bruno Le Maire, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unui interviu acordat postului de televiziune LCI, oficialul francez a apreciat că nivelul datoriei publice ca procent din PIB se va ridica la 118% în 2021, cu trei puncte procentuale mai mult față de estimările precedente.

Şi prognoza privind avansul economiei în acest an a fost înrăutăţită, de la 6% la 5%, iar ministrul de Finanţe a reiterat faptul că noile restricţii vor duce la închiderea temporară a 150.000 de afaceri, costurile fiind estimate la 11 miliarde de euro pe lună.

În 2020, deficitul public al Franței a urcat la 9,20% din PIB, atingând cel mai ridicat nivel din 1949, de la 3,10% din PIB, cât era în 2019, dar mai puțin față de cât estimau inițial autoritățile, care se așteptau la un deficit de 10,20% din PIB.

Datoria publică brută a ajuns la nivelul record de 115,70% din din PIB anul trecut, de la 97,60% în 2019, dar sub estimarea de 117,5% din PIB, în planificarea bugetară a Guvernului.

”Această măsuri ne permit să garantăm o redresare solidă a economiei după ce vom depăşi criza. Când activitatea economică se va redresa, va trebui să începem să reducem nivelul datoriei, să ţinem sub control cheltuielile publice şi să adoptăm reforme structurale”, a afirmat luna trecută ministrul de Finanţe.

Comisia Europeană a adoptat la începutul lunii martie o comunicare prin care le oferă statelor membre orientări generale cu privire la desfășurarea politicii bugetare în perioada următoare. Este vorba despre principii directoare pentru a asigura conceperea adecvată și calitatea măsurilor bugetare.

Comunicarea prezintă considerațiile Comisiei cu privire la dezactivarea sau continuarea activării clauzei derogatorii generale și oferă totodată indicații generale privind politica bugetară globală în cursul perioadei următoare, inclusiv în legătură cu implicațiile Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru politica bugetară.

Comisia este hotărâtă să asigure un răspuns politic coordonat și coerent la criza actuală. Acest lucru necesită politici bugetare credibile, care să abordeze consecințele pe termen scurt ale pandemiei de COVID-19 și să sprijine redresarea, fără a pune în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. Comunicarea adoptată astăzi urmărește să sprijine aceste obiective.

Coordonarea politicilor bugetare naționale este esențială pentru sprijinirea redresării economice. Comunicarea precizează că politica bugetară ar trebui să rămână flexibilă și să se adapteze la evoluția situației. Ea avertizează cu privire la retragerea prematură a sprijinului bugetar, care ar trebui menținut anul acesta și anul viitor, și prevede că, odată ce riscurile sanitare se diminuează, măsurile bugetare ar trebui să se orienteze treptat către măsuri mai specifice, de perspectivă, care să promoveze o redresare rezilientă și sustenabilă, și că politicile bugetare ar trebui să țină seama de impactul MRR. În fine, politicile bugetare ar trebui să țină cont de considerentele legate de forța redresării și de sustenabilitatea finanțelor publice.

Aceste orientări vor facilita elaborarea de către statele membre a programelor de stabilitate și convergență, care ar trebui prezentate Comisiei în aprilie 2021. Orientările vor fi detaliate în pachetul de primăvară al semestrului european care urmează să fie prezentat de Comisie.

Comisia a propus activarea clauzei derogatorii generale în martie 2020, ca parte a strategiei sale de a răspunde rapid, ferm și coordonat la pandemia de coronavirus. Această activare a permis statelor membre să ia măsuri pentru a face față în mod adecvat crizei, abătându-se totodată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal în temeiul cadrului bugetar european.

Comunicarea prezintă considerațiile Comisiei cu privire la modul în care ar trebui luată o decizie viitoare privind dezactivarea clauzei sau continuarea activării acesteia pentru 2022. În opinia Comisiei, decizia ar trebui luată în urma unei evaluări globale a situației economiei pe baza unor criterii cantitative. Nivelul activității economice în UE sau în zona euro în comparație cu nivelurile anterioare crizei (sfârșitul anului 2019) ar fi pentru Comisie principalul criteriu cantitativ în evaluarea sa globală cu privire la dezactivarea sau aplicarea în continuare a clauzei derogatorii generale. Prin urmare, actualele indicații preliminare ar sugera continuarea aplicării clauzei derogatorii generale în 2022 și dezactivarea sa începând cu 2023.

În urma unui dialog între Consiliu și Comisie, Comisia va evalua dezactivarea sau continuarea activării clauzei derogatorii generale pe baza previziunilor din primăvara anului 2021, care vor fi publicate în prima jumătate a lunii mai.

Situațiile specifice fiecărei țări vor fi luate în considerare în continuare după dezactivarea clauzei derogatorii generale. În cazul în care un stat membru nu revine la nivelul activității economice anterior crizei, se vor utiliza pe deplin toate opțiunile în materie de flexibilitate din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, în special atunci când se propun orientări de politică bugetară.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Transferul de 50% din bugetul EU4Health către HERA ar putea pune în pericol obiectivele din Programul de Sănătate al UE

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare din Parlamentul European, a participat ieri, 27 octombrie, în cadrul Comisiei pentru Sănătate unde a fost dezbătut bugetul pentru Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară.

În calitate de raportor al Parlamentului European pentru programul de sănătate al Uniunii Europene, EU4Health, care are în prezent un buget de 5,1 miliarde de euro, Cristian Bușoi a avertizat că transferarea a 50% din EU4Health către HERA ar putea pune în pericol obiective importante pe care Parlamentul European și le-a asumat în Programul de Sănătate.

„În timpul dialogului cu Matthew Hudson mi-am exprimat îngrijorarea că transferarea a 50% din EU4Health către HERA ar putea pune în pericol obiective importante pe care ni l-am asumat în Programul de Sănătate, printre care consolidarea rolului Agenției Europene a Medicamentelor (EMA) și a Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC)”, a menționat europarlamentarul liberal în cadrul dezbaterii de ieri.

Astfel, Cristian Bușoi, i-a solicitat directorului DG-Sante să garanteze Parlamentului European în numele Comisiei Europene că transferul banilor nu va avea, sub nicio formă, un impact negativ asupra obiectivelor noastre pentru sănătatea tuturor cetățenilor europeni.

Programul „UE pentru sănătate” va avea o contribuție semnificativă la redresarea post-COVID-19, îmbunătățind sănătatea populației din UE, sprijinind lupta împotriva amenințărilor transfrontaliere privind sănătatea și sporind gradul de pregătire și capacitatea UE de a răspunde în mod eficace la viitoarele crize sanitare, în cadrul unei viitoare Uniuni Europene a sănătății puternice.

EU4Health va fi al patrulea program de sănătate al Uniunii, ca instrument separat, pentru perioada 2021-2027. Ca o consecință directă a COVID-19, un program autonom care vizează consolidarea sistemelor de sănătate din UE și a asistenței medicale.

Citiți și: Programul emblematic EU4Health, de 5,1 miliarde de euro, a intrat în vigoare. Va fi pus în aplicare de noua Agenție Executivă pentru domeniile Sănătății și Digital

Comisia Europeană a lansat pe 16 septembrie Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) pentru a preveni, a detecta și a răspunde rapid la urgențele sanitare, care va anticipa amenințări și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea capacităților de răspuns necesare.

Activitățile HERA se vor baza pe un buget de 6 miliarde EUR din actualul cadru financiar multianual pentru perioada 2022-2027, o parte din care va proveni din suplimentarea NextGenerationEU.

Alte programe ale UE, precum Mecanismul de redresare și reziliență, REACT-EU, fondurile de coeziune și programul InvestEU în cadrul UE, precum și Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională în afara UE, vor contribui de asemenea la sprijinirea rezilienței sistemelor de sănătate. Împreună cu cele 6 miliarde EUR menționate mai sus, sprijinul total se va ridica astfel la aproape 30 de miliarde EUR în următoarea perioadă de finanțare și chiar mai mult dacă luăm în considerare investițiile la nivel național și în sectorul privat.

Continue Reading

RENEW EUROPE

Europarlamentarii USR solicită intervenția comisarilor europeni pentru energie și Pactul Verde pentru ca Timișoarei să i se asigure securitatea energetică

Published

on

© USR PLUS

Reprezentanții USR în Parlamentul European cer comisarilor europeni pentru energie și Pactul Verde să intervină rapid pentru ca orașului Timișoara să i se asigure securitatea energetică, potrivit unui comunicat.

Delegația USR PLUS din Parlamentul European a transmis, la inițiativa eurodeputatului Vlad Gheorghe, o scrisoare către comisarii UE pentru energie, Kadri Simson, și cel pentru Pactul Verde, Frans Timmermans, prin care le atrage atenția asupra stării de urgență energetică în Timișoara datorită opririi livrărilor programate de gaz către operatorul întregului lanț de termoficare al orașului Timișoara. Această situație este contrară acordului anterior dintre autoritățile municipale și furnizorul de gaz.

Acest lucru lasă fără să încălzire întreaga populație a Timișoarei, inclusiv entitățile de importanță critică, precum spitalele, căminele de bătrâni, școlile și grădinițele. De aceea este nevoie de o intervenție rapidă și de sprijin european, cu atât mai mult cu cât criza energetică nu afectează doar România și trebuie să fim pregătiți pentru eventuale cazuri similare”, declară eurodeputatul Vlad Gheorghe.

Decizia unilaterală a E.ON Gaz România de a opri furnizarea de gaz contravine principiilor Regulamentului (UE) 2017/1938 privind măsurile de salvgardare a securității aprovizionării cu gaze.

În acest sens, eurodeputații USR amintesc că UE trebuie să depună toate eforturile pentru a preveni întreruperea gazului de la furnizorii din țări terțe, cum ar fi Rusia, dar ar trebui să garanteze, de asemenea, și că nici o companie europeană nu poate pune în pericol securitatea energetică a municipalităților individuale.

Continue Reading

U.E.

Emmanuel Macron s-a întâlnit la Paris cu Andrzej Duda pentru a „aprofunda dialogul” cu Polonia în vederea rezolvării conflictului dintre Bruxelles și Varșovia

Published

on

© Andrzej Duda/ Facebook

Președintele Emmanuel Macron dorește „continuarea unui dialog aprofundat cu Polonia” pentru a rezolva conflictul dintre Bruxelles şi Varşovia privind primatul dreptului european, a informat miercuri Palatul Elysee după o întâlnire a preşedintelui francez cu omologul său polonez Andrzej Duda, relatează joi AFP, potrivit Agerpres

„Îi mulțumesc președintelui Emmanuel Macron pentru invitație și pentru întâlnirea foarte bună de la Paris. Sper că această conversație importantă și prietenoasă va fi benefică pentru Polonia, Franța și Uniunea Europeană” , a scris președintele polonez, Andrzej Duda, pe Facebook.

În cadrul unui prânz de lucru, şeful statului francez i-a comunicat preşedintelui Poloniei „îngrijorările sale cu privire la independenţa justiţiei poloneze”. 

Cei doi șefi de stat au discutat de asemenea și subiectele de actualitate europeană înainte de preşedinţia franceză a UE în primul semestru al lui 2022, printre care “chestiuni migratorii, climatice, energetice, industriale şi Europa apărării”, potrivit preşedinţiei franceze. 

Citiți și: Emmanuel Macron se întâlnește la Paris cu omologul polonez Andrzej Duda pentru a discuta “căile de ieşire din criza privind statul de drept”

Făcând trimitere la situaţia de la frontiera Poloniei cu Belarusul, preşedintele Macron a evidențiat nevoia „protejării frontierelor externe, care să fie una eficientă şi care să respecte valorile”. 

Această întâlnire are loc la şase zile după o discuţie joia trecută între Emmanuel Macron şi premierul polonez Mateusz Morawiecki înainte de ultimul summit european de la Bruxelles, în care liderul francez a făcut apel la compromis și dialog între Varșovia și instituțiile UE. Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european și-a făcut loc pe agenda complexă a summitului Consiliului European, cu Ursula von der Leyen solicitând liderilor europeni să discute subiectul, și cu Angela Merkel și Emmanuel Macron întâlnindu-se cu Morawiecki. Însă, șeful guvernului polonez și-a consolidat retorica, acuzând UE că are ”un pistol îndreptat spre tâmpla” țării sale și promițând să apere drepturile Poloniei cu toate armele de care dispune.

Mai mult, președintele francez Emmanuel Macron a luat în colimator acțiunile puterii de la Varșovia și pe cele ale Tribunalului Constituțional din Polonia în cadrul unor dezbateri privind statul de drept și independența justiției ce au avut loc săptămâna trecută în Consiliul EuropeanMacron, care se pregătește să preia frâiele UE în calitate de președinție a Consiliului la 1 ianuarie 2022, a numit disputa cu Polonia privind statul de drept “o problemă de independență a sistemului judiciar”.

El a folosit acest narativ după ce Parlamentul European a adoptat chiar joi o rezoluție în care condamnă încercarea Poloniei de a submina supremația dreptului UE și solicită Consiliului și Comisiei să protejeze de urgență cetățenii polonezi și europeni și să nu acorde fonduri din partea UE pentru guvernele care subminează în mod flagrant, intenționat și sistematic valorile Uniunii Europene. Rezoluția este cu atât mai dură cu cât eurodeputații au subliniat faptul că “Tribunalul Constituțional” al Poloniei nu este valid și independent din punct de vedere juridic și nici calificat să interpreteze Constituția țării, ci doar “un instrument de legalizare a activităților ilegale ale autorităților” .

Acesta a declarat reporterilor, după summitul Consiliului European, că dezbaterea în curs cu Polonia privind statul de drept nu ar trebui să se refere “în niciun caz” la primatul legislației UE, ci la faptul dacă sistemul judiciar polonez este cu adevărat independent. 

Așteptăm din partea guvernului polonez măsuri concrete. Nu există nicio țară europeană care să se poată considera europeană dacă judecătorii săi nu sunt independenți. Acest lucru se află în centrul documentelor noastre fundamentale“, a adăugat Macron.

Președintele francez Macron a declarat deja că are încredere în “hotărârea” premierului polonez Mateusz Morawiecki de a închide o cameră disciplinară judiciară despre care instanța supremă a UE a decis că este incompatibilă cu legislația UE. El a discuțiile pe această temă au inclus “cerințe adevărate, dar o dorință de a face acest lucru prin dialog și respect”. În caz contrar, ele vor conduce la “împingerea lucrurilor spre extreme într-o manieră imediată”, a avertizat liderul de la Elysee.

“Vreau să fiu optimist”, a spus Macron, în timp ce șeful guvernului de la Varșovia a fost autorul unui gest provocator, întâlnindu-se la Bruxelles cu Marine Le Pen, liderul extremei drepte franceze și oponentă a lui Emmanuel Macron. Le Pen, care cochetează cu puterea de la Kremlin, pe care Polonia o consideră o amenințare strategică, este apropiată de premierul maghiar Viktor Orban, un important aliat al guvernului conservator de la Varșovia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Cristian Bușoi9 mins ago

Cristian Bușoi avertizează Comisia Europeană: Transferul de 50% din bugetul EU4Health către HERA ar putea pune în pericol obiectivele din Programul de Sănătate al UE

NATO13 mins ago

Șeful Statului Major al Apărării s-a întâlnit cu comandantul Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli pentru a discuta despre securitatea din regiunea Mării Negre

RENEW EUROPE31 mins ago

Europarlamentarii USR solicită intervenția comisarilor europeni pentru energie și Pactul Verde pentru ca Timișoarei să i se asigure securitatea energetică

U.E.44 mins ago

Emmanuel Macron s-a întâlnit la Paris cu Andrzej Duda pentru a „aprofunda dialogul” cu Polonia în vederea rezolvării conflictului dintre Bruxelles și Varșovia

Cristian Bușoi58 mins ago

Cristian Bușoi, responsabilul PE pentru EU4Health, solicită ”creșterea nivelului de acces la terapii inovatoare”: Pacienții din România sunt ultimii care au acces la tratamente de ultimă generație

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Raport Comisia Europeană: Nivelul emisiilor de CO2 în 2020 a scăzut cu 10% față de 2019 și 31% față de 1990

Marian-Jean Marinescu2 hours ago

Marian-Jean Marinescu semnalează că ”numărul insuficient de locuri de parcare este cea mai mare amenințare la adresa siguranței șoferilor de camion din Europa”

ROMÂNIA3 hours ago

Secretarul de stat Dan Neculăescu s-a întâlnit cu asistentul secretarului de stat al SUA Karen Donfried: Formatul București 9 contribuie la consolidarea NATO și a relației transatlantice

Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac: Ajutorul UE pentru Republica Moldova arată nivelul de încredere pe care Europa îl are în administrația celui de al doilea stat românesc

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

România a fost desemnată a treia cea mai influentă țară în Parlamentul European, devansând Franța, Italia sau Olanda

Dragoș Pîslaru18 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL2 days ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA3 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA3 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO6 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ7 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu7 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Team2Share

Trending