Premierul polonez Donald Tusk a declarat vineri, cu câteva zile înainte de învestirea președintelui american ales, Donald Trump, că va căuta să coopereze „cât mai strâns posibil” cu Statele Unite, în ciuda unor „dificultăți obiective”, notează AFP, potrivit Agerpres.

Polonia, membră a UE și NATO, este unul dintre principalii aliați ai Kievului în fața armatei ruse de la începutul invaziei teritoriului ucrainean, în februarie 2022.

Trump, care își preia luni mandatul, a insistat că va pune capăt rapid luptelor, imediat după preluarea mandatului. Ceea ce stârnește îngrijorări în Ucraina că ar putea fi obligată să facă concesii teritoriale majore în schimbul păcii.

Vineri, Tusk a promis „cea mai strânsă cooperare posibilă cu Statele Unite, cu Canada, atât în contextul războiului din Ucraina, dar și mai larg”.

Vorbind alături de premierul britanic Keir Starmer, Tusk a adăugat că cei doi lideri vor lucra pentru a se asigura că relațiile transatlantice sunt „la cel mai înalt nivel posibil, indiferent de dificultățile sau incertitudinile uneori obiective”.

Tusk și Starmer au anunțat lansarea negocierilor privind „un nou tratat de securitate și apărare între Regatul Unit și Polonia”.

„Este vorba în special despre aprofundarea legăturilor dintre industriile noastre de apărare”, le-a declarat Starmer jurnaliștilor.

Polonia este singurul stat membru al NATO care alocă 5% din Produsul Intern Brut pentru apărare, și-a exprimat săptămâna trecută susținerea față de apelul lui Donald Trump, ca statele aliate să investească 5% din PIB în bugetele lor militare, o solicitare considerată piperată de mai multe state membre, printre care și Germania.

„Nu este locul meu să solicit partenerilor NATO să urmeze exemplul Poloniei în ceea ce privește cheltuielile militare (…) dar fără îndoială că poziția agresorului (…) ar fi incomparabil mai proastă dacă capacitățile individuale ale diferitelor țări din NATO ar fi astăzi mult mai importante și dacă ar corespunde potențialului nostru economic real”, a subliniat Tusk.

În ultimii ani, Polonia a semnat o serie de contracte cu Statele Unite pentru achiziționarea de echipamente militare, în special elicoptere de atac Apache și tancuri Abrams.

În prezent, numai 23 din cele 32 de state membre ale NATO ating ţinta de 2% din PIB pentru bugetele apărării asumată în cadrul Alianţei. O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare. În ceea ce o privește, România alocă 2,5% din PIB pentru apărare.

De asemena, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut statelor membre ale Alianţei, în primul său discurs major de la preluarea funcției, să treacă la o “mentalitate de război” şi să îşi crească bugetele apărării către 3% din PIB, motivând că “Rusia se pregăteşte de confruntări pe termen lung, cu Ucraina şi cu noi”.

Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a participat, în perioada 16 – 17 ianuarie 2025, la reuniunea informală Snow Meeting, desfășurată la Trakai și Vilnius, în Lituania. Evenimentul, dedicat temelor de politică externă și de securitate, este organizat anual de către MAE lituanian și reunește miniștri de externe din state membre UE și NATO, precum și înalți oficiali și reprezentanți ai mediului academic din Europa și SUA. 

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, în intervențiile sale, șeful diplomației române a subliniat necesitatea menținerii ordinii internaționale bazate pe reguli, inclusiv prin acțiunile europene, transatlantice și împreună cu partenerii globali. A prezentat viziunea României cu privire la subiectele majore de pe agenda NATO, inclusiv în perspectiva Summit-ului NATO de la Haga.

În context, Emil Hurezeanu s-a referit la amenințările de securitate la Marea Neagră, subliniind importanța consolidării posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Totodată, ministrul afacerilor externe s-a referit la cele mai recente încălcări ale spațiului aerian național, în urma atacurilor Federației Ruse din 16 ianuarie asupra infrastructurii fluviale ucrainene de la Dunăre.

Oficialul român a reiterat imperativul continuării sprijinului oferit Ucrainei și s-a referit la asistența constantă și pe multiple paliere oferită Ucrainei de la începutul agresiunii Rusiei asupra statului vecin. A punctat și necesitatea sprijinirii altor state vulnerabile, cu accent pe Republica Moldova.

Citiți și: Ministrul de Externe Emil Hurezeanu și omologul lituanian au discutat despre aprofundarea coordonării în privința consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO

În marja participării la reuniunea Snow Meeting, ministrul Emil Hurezeanu a avut întrevederi cu ministrul afacerilor externe al Republicii Polone, Radosław Sikorski, și cu ministrul afacerilor externe al Republicii Estonia, Margus Tsahkna.

În cadrul întrevederii cu omologul polonez, ministrul Emil Hurezeanu a salutat caracterul dinamic al dialogului româno-polon, subsumat Parteneriatului Strategic bilateral și reflectat de o excelentă colaborare în plan securitar, economic și sectorial. A exprimat susținere pentru prioritățile Președinției poloneze a Consiliului UE, subliniind importanța unității și generării de soluții în special pentru creșterea rezilienței împotriva amenințărilor hibride. Cei doi oficiali au subliniat importanța consolidării Flancului Estic al NATO și continuarea sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova.  

În cadrul întrevederii cu omologul eston, ministrul Emil Hurezeanu a salutat relațiile excelente dintre cele două țări, buna coordonare în cadrul UE și NATO, precum și al formatelor regionale. A avut loc un schimb de opinii privind substanțializarea cooperării bilaterale, cu accent pe oportunitățile de intensificare a relațiilor economice și sectoriale. Dialogul pe temele de actualitate de pe agenda europeană și de securitate a reliefat similitudinea de abordări, pornind de la preocuparea comună a ambelor state pentru avansarea proiectului european, consolidarea Flancului Estic al NATO și continuarea sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova. 

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat vineri că Europa se află “sub asaltul Rusiei”, cu atacuri hibride ce variază de la crime politice și război cibernetic până la acte de sabotaj și incendieri, referindu-se inclusiv la alegerile din România ca la un “apel de trezire”, relatează dpa.

În cadrul unei conferințe de presă la Berlin, Sikorski a afirmat că mandatul Poloniei la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene va fi “axat pe securitate”, țara simțindu-se “îndreptățită” că avertismentele sale repetate privind amenințarea reprezentată de Moscova s-au dovedit a fi corecte, subliniază Agerpres.

La aproape trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Sikorski a subliniat atacurile cu multiple fațete comise de Rusia pe teritoriul european, inclusiv un asasinat notoriu din 2019 la Berlin și “crime politice” în Regatul Unit.

“În alte țări, există acte de sabotaj: în Republica Cehă, în Lituania, în Polonia”, a spus Sikorski, referindu-se la cazuri de incendiere, amenințări și întreruperi ale infrastructurii care au provocat semnale de alarmă în Europa de Est în ultimii ani.

Evenimentele pot fi legate direct de serviciile secrete ruse GRU, a mai spus Sikorski. “Am reținut oameni care au fost recrutați de GRU, care au fost instruiți și plătiți pentru a incendia locuri”, a mai spus el.

Atacuri ale Rusiei asupra securității europene au loc în mediul online de mulți ani, a mai declarat Sikorski. El a avertizat că țările europene sunt supuse unor “atacuri cibernetice constante”, menționând “interferența” în referendumul privind Brexitul.

Evenimentele din România – în care primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat în decembrie după victoria neașteptată a unui candidat pro-rus, puțin cunoscut publicului – trebuie să servească drept “un apel la trezire”, a subliniat Sikorski.