Parlamentul turc a votat joi în favoarea ratificării aderării Finlandei la NATO, devenind ultimul legislativ din rândul celor 30 de state aliate care aprobă intrarea republicii scandinave în Alianța Nord-Atlantică și oferind Helsinki-ului cale liberă pentru a deveni oficial, în curând, al 31-lea stat membru al NATO.

Candidatura finlandeză, aprobată acum de toate cele 30 de state membre ale NATO, a fost ratificată cu voturile celor 276 de deputaţi, potrivit operaţiunilor de vot transmise în direct la televiziune, informează Agerpres.

Ratificarea în plenul legislativului turc a decurs fără probleme, după ce comisia parlamentară de afaceri externe a aprobat-o săptămâna trecută.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat pe data de 17 martie că şi-a dat în cele din urmă acordul pentru aderarea Finlandei la NATO, o decizie salutată de Alianţa Nord-Atlantică.

Turcia era ultima membră a NATO care mai trebuie să ratifice aderarea ţării nordice la Alianţa Nord-Atlantică, după ce luni parlamentul ungar a făcut acelaşi lucru.

O aderare oficială a Finlandei la NATO ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare, la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, care va avea loc la sediul Alianței Nord-Atlantice. Potrivit Tratatului Nord-Atlantic, Finlanda trebuie să depună instrumentele de ratificare ale aderării și la Departamentul de Stat, depozitarul Tratatului fondator de la Washington, semnat la 4 aprilie 1949.

Erdogan și Orban au blocat încă de anul trecut intrarea în NATO a Finlandei şi a vecinei acesteia Suedia.

Regatul scandinav, care asigură în prezent președinția Consiliului UE, este ținut în șah de Ankara și de Budapesta din motive diferite. Erdogan a spus că va continua discuţiile cu Suedia asupra chestiunilor legate de terorism şi că ratificarea de către Turcia a intrării acestei ţări în Alianţă va depinde de măsurile luate de guvernul suedez.

Ankara a acuzat în special Suedia de pasivitate în faţa ”teroriştilor” kurzi refugiaţi în această ţară, cerând extrădări asupra cărora guvernul nu are ultimul cuvânt.

Pe de altă parte, Balazs Orban, directorul politic al guvernului maghiar, a anunțat că parlamentarii ungari aşteaptă asigurări din partea guvernului suedez că membrii acestuia vor renunţa la obiceiul de a emite păreri critice despre executivul condus de Viktor Orban şi statul de drept din Ungaria, pentru ca legislativul de la Budapesta să ratifice, în schimb, aderarea Suediei la NATO.

Finlanda și Suedia au semnat protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor inițiale ale Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri.

În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică, excepții făcând Ungaria și Turcia, care încă păstrează obiecții în calea aderării finale a Suediei.

Aderarea Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, va dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO va însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a discutat cu ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, despre acceptarea României în Programul Visa Waiver, care ”ar reprezenta o recunoaștere a statutului de partener strategic al SUA și ar reflecta solidaritatea care există între cetățenii noștri”.

Oficialul român a ”apreciat în mod deosebit deschiderea partenerilor americani pentru a avansa în acest dosar”, ocazie cu care i-a ”mulțumit ambasadoarei pentru sprijinul personal oferit în vederea includerii României în Programul Visa Waiver”.

”SUA este principalul partener strategic al României și un aliat deosebit de important pentru noi. În domeniul afacerilor interne, sub auspiciile Parteneriatului Strategic, România și SUA au relații bilaterale foarte bune și un dialog aprofundat, iar coordonarea dintre Ministerul Afacerilor Interne și instituțiile de aplicare a legii din SUA se derulează cu rezultate foarte bune”, a evidențiat ministrul de Interne.

Acesta a transmis și dorința țării noastre de a extinde această colaborare ”în domeniile care ne preocupă, deoarece coordonarea transatlantică, mai ales în actualul context internațional de securitate, este deosebit de importantă”.

Senatorii americani Richard Durbin, numărul doi în eşalonul conducerii democrate din Senatul SUA, şi Jeanne Shaheen, preşedintele Subcomitetului pentru Europa din cadrul Comitetului pentru Relaţii Externe al Senatului Statelor Unite, au introdus miercuri un proiect de lege care recomandă includerea României în Programul Visa Waiver.

Citiți și

Un proiect de lege depus în Senatul SUA recomandă ridicarea vizelor pentru români. Nicolae Ciucă: Vom continua să lucrăm pentru îndeplinirea criteriilor

Gestul a fost salutat de premierul României, Nicolae Ciucă, care a reiterat că Guvernul va continua să lucreze pentru îndeplinirea condiţiilor tehnice privind accederea României la acest program.

Regele Charles al III-lea a atras atenţia joi asupra “ameninţării” pe care invazia rusă din Ucraina o reprezintă pentru securitatea Europei şi “valorile noastre democratice”, într-un discurs istoric în faţa deputaţilor germani, relatează AFP, potrivit Agerpres și Deutsche Welle.

Într-un discurs profund personal și istoric, el a declarat joi în fața membrilor Bundestagului de la Berlin că “securitatea Europei a fost amenințată” și că este o “responsabilitate sacră” să se unească în sprijinul Ucrainei după invazia lui Vladimir Putin.

“Flagelul războiului s-a întors în Europa. Invazia neprovocată a Ucrainei a provocat cea mai inimaginabilă suferință asupra atâtor oameni nevinovați. Nenumărate vieți au fost distruse; libertatea și demnitatea umană au fost călcate în picioare în cel mai brutal mod. Securitatea Europei a fost amenințată, împreună cu valorile noastre democratice“, a spus suveranul britanic, aflat la prima vizită externă de la debutul domniei sale.

“Însă lumea nu a stat deoparte fără a face nimic”, a adăugat suveranul britanic, subliniind “rolul major” asumat de ţara sa şi de Germania în sprijinul pentru Kiev, în special pe plan militar.

El a salutat livrările de arme grele către Ucraina ale Germaniei, o ţară profundă pacifistă după ororile nazismului şi care a ezitat mult timp să facă acest pas.

“Decizia Germania de a oferi Ucrainei un mare ajutor militar este curajoasă, importantă şi binevenită”, a spus regele Charles al III-lea.

“Suntem bulversaţi de distrugerile teribile, dar putem avea curaj din unitatea noastră”, a subliniat suveranul, vorbind în germană în cea mai mare parte a timpului.

Charles al III-lea, rege din septembrie, este primul monarh care le vorbeşte în Bundestag deputaţilor germani. Aceştia l-au aplaudat îndelung.

Citiți și 

Charles al III-lea, primul șef de stat primit cu onoruri militare la Poarta Brandenburg: Monarhul britanic a început prima sa vizită externă, în Germania, țara ultimei vizite de stat a reginei Elisabeta a II-a

Regele Charles al III-lea, la Berlin: Regatul Unit și Germania “sunt alături” de Ucraina în “apărarea libertății și suveranității” în fața unei agresiuni neprovocate

Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a început miercuri o vizită de stat de trei zile în Germania, prima sa vizită externă după ce a fost proclamat monarh al Regatului Unit ca urmare a decesului reginei Elisabeta a II-a, devenind primul șef de stat în onoarea căruia a fost organizată o ceremonie cu onoruri militare la Poarta Brandenburg.

Suveranul britanic a fost primit la Berlin de președintele federal german Frank-Walter Steinmeier, care consideră această vizită drept un “gest european important” după ce Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană. Debutul vizitei regelui Charles al III-lea în Germania a coincis cu împlinirea, la 29 martie, a șase ani de când Marea Britanie a declanșat clauza de retragere din UE prevăzută la articolul 50 din Tratatul Uniunii.

Vizita monarhului britanic la Berlin trebuia precedată de o vizită la Paris, însă protestele masive din Franța privind reforma pensiilor susținută de Macron și adoptată de autoritățile franceze a determinat amânarea acestei călătorii care a oferit Germaniei onoarea de a fi prima destinație a noului monarh, coincizând astfel cu aceeași destinație pe care a avut-o și regina Elisabeta a II-a la ultima sa vizită de stat, în 2015, când a fost primită la Berlin de cancelarul Angela Merkel și de președintele Joachim Gauck.