Președintele Republici Moldova, Maia Sandu, s-a clasat pe locul șase în topul celor mai de încredere lideri străini în rândul ucrainenilor, cu 50,4% de opinii favorabile, conform unui sondaj realizat de centrul de analize de la Kiev, New Europe Center, anunță Radio Chișinău, citat de Agerpres.

Pe prima poziție în acest clasament se situează președintele Poloniei, Andrzej Duda, cu aproape 87% de aprecieri favorabile, acesta fiind urmat de preşedintele american Joe Biden cu 79% şi de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu 73%.

6/7) ДОВІРА ДО ЛІДЕРІВ. Серед міжнародних лідерів українці найбільше довіряють @AndrzejDuda (87%), @POTUS (79%) та @vonderleyen (73%), а найменше – Владіміру Путіну (97%), Олександру Лукашенку (94%) та Сі Цзіньпіню ( 73%). pic.twitter.com/1TwYionYaK

— New Europe Center (@NEC_Ukraine) January 10, 2023

Locul al patrulea este ocupat de premierul britanic, Rishi Sunak, care se bucură de o încredere de 64% în rândul ucrainenilor, în vreme ce pe cea de-a cincea poziție se află președintele Consiliului European, Charles Michel, care a acumulat 51% încredere. Top zece este închis de președintele francez, Emmanuel Macron, cu un scor de aproape 44%, la distanță de cancelarul german, Olaf Scholz, care o urmează îndeaproape pe Maia Sandu, cu 49,2%.

De cealaltă parte, majoritatea ucrainenilor nu au încrederea pentru al doilea an la rând în președinții rus și belarus, Vladimir Putin, respectiv Aleksandr Lukaşenko, într-un procent de 97% şi respectiv 94% dintre intervievaţi.

În topul neîncrederii se mai regăsesc preşedintele Chinei, Xi Jinping (73%) şi prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban (69%).

Norvegia și Germania au convenit joi, la Oslo, să stabilească un ”parteneriat strategic privind clima, energia regenerabilă și industria ecologică”, obiectivul general fiind acela de a duce la îndeplinire prevederile Acordului de la Paris, ”de a crea noi industrii și locuri de muncă ecologice și de a consolida securitatea energetică și economia circulară”.

”Este o perioadă plină de provocări în Europa din cauza războiului din Ucraina. În mijlocul crizei energetice, vedem cât de importantă este Norvegia ca furnizor de încredere al gazului în Europa, dar vedem şi cât de esenţial este faptul să facem mai repede schimbarea către energia regenerabilă”, a spus premierul norvegian Jonas Gahr Store în prezența ministrului german al economiei Robert Habeck, conform Agerpres.

Parteneriatul stabilit între cele două părți acoperă domenii precum: politici climatice, hidrogen, energie regenerabilă/ energie eoliană offshore, emisii negative, materii prime și materiale prelucrate și baterii, industria maritimă/ transport maritim ecologic, microelectronică, conform unui comunicat al executivului de la Oslo.

Norway and Germany agree on a strategic partnership in the areas of #climate, #renewableenergies and green industry in a joint declaration. Our common goal is to advance the decarbonization of the economy: https://t.co/tGRK2zv496 pic.twitter.com/rV3LRnoetY

— Bundesministerium für Wirtschaft und Klimaschutz (@BMWK) January 5, 2023

Norvegia și Germania și-au exprimat ”intenția de a menține un dialog periodic cu privire la principalele evoluții politice relevante pentru parteneriat”.

Acest dialog periodic include evoluții atât la nivel național, cât și la nivelul UE și la nivel mondial, cele două părți angajându-se să contribuie la ”buna funcționare și la reziliența lanțurilor de aprovizionare în cadrul domeniului de aplicare a parteneriatului”.

Pentru a facilita acest lucru, va fi organizată o reuniune anuală la nivel înalt pentru a oferi o direcție strategică parteneriatului, care va fi dezvoltat în continuare în cadrul unui schimb continuu cu asociațiile de afaceri, partenerii sociali și alte părți interesate relevante din ambele țări.

În egală măsură, cele două state au convenit asupra unui program de lucru cu acțiuni concrete pentru a duce la îndeplinire obiectivele convenite:

1. Politici climatice

Cele două părți vor face periodic schimb de opinii cu privire la evoluțiile actuale ale politicii naționale și europene în domeniul climei. Mai mult, va exista un schimb de experiență cu privire la cele mai bune practici, precum și la provocările din cadrele de politică în domeniul climei, cu scopul de a învăța unii de la alții.

2. Hidrogen

Va exista o declarație comună separată privind hidrogenul, care va include etapele convenite. Acestea vor fi urmărite cu intenția de a asigura furnizarea de hidrogen din Norvegia către Germania.

3. Energie regenerabilă / Eoliană offshore

Cele două părți vor să își continue cooperarea în domeniul energiei regenerabile – în special al energiei eoliene offshore. Acestea se vor baza pe eforturile existente de dezvoltare a energiei eoliene offshore, inclusiv a infrastructurii de rețea offshore, cu posibilitatea viitoare de a dezvolta proiecte de cooperare hibride, în cadrul cooperării energetice în Marea Nordului și prin intermediul formatelor bilaterale.

4. Emisii negative / CCS

Norvegia va informa cu privire la posibilitățile de captare, transport și stocare pe termen lung a CO2 în platforma continentală norvegiană.

Cele două părți vor extinde cooperarea în cadrul Grupului operativ pentru bazinul Mării Nordului. În timpul președinției norvegiene din 2023, vom stabili un nou program de lucru ambițios, care ar putea include elaborarea de orientări pentru circulația transfrontalieră a CO2.

Statele vor discuta diverse opțiuni pentru infrastructura de CO2 și lanțurile valorice, inclusiv o conductă de CO2 din Germania până în Norvegia.

Germania va continua să joace un rol activ în dezvoltarea unui cadru uniform pentru certificarea eliminării carbonului în UE, care este, de asemenea, susținut de Norvegia.

5. Materii prime și materiale prelucrate și baterii

Părțile își vor intensifica cooperarea în domeniul materiilor prime și al lanțurilor valorice strategice conexe, profitând de interesele strategice comune și vizând consolidarea rețelelor industriale.

Pentru a promova intensificarea schimburilor comerciale și a cooperării, părțile vor organiza un atelier de afaceri pentru actorii din lanțurile valorice relevante pentru tranziția industrială ecologică din ambele țări. Subiectele relevante pentru tranziția industrială norvegiană și germană sunt procesele de producție neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și cu consum intensiv de energie, cum ar fi oțelul, metalele de bază, aluminiul și siliciul, producția de materii prime pentru baterii (anod și catod) și fabricarea de baterii pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei, precum și materii prime esențiale pentru tehnologiile verzi.

Părțile vor menține un dialog strâns cu privire la participarea norvegiană la proiecte relevante și complementare la IPCEI pentru baterii ”EuBatIn” coordonat de Germania. Părțile vor investiga împreună posibilitățile de finanțare privind materiile prime și materialele prelucrate relevante pentru Legea privind materiile prime critice.

Părțile vor discuta provocările și oportunitățile în acest context și vor face schimb de informații legate de Legea privind reducerea inflației (IRA), precum și de orice evoluții conexe, inclusiv la nivelul UE.

6. Industria maritimă / Transport maritim ecologic

Părțile vor intensifica dialogul strâns pentru a investiga și a coopera în ceea ce privește inițiativele față de OMI și alte arene relevante în vederea consolidării acțiunilor de transport maritim ecologic, în special în ceea ce privește eliminarea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transportul maritim.

7. Microelectronică

Părțile vor explora posibilitățile de intensificare a cooperării în domeniul microelectronicii ca tehnologie-cheie pentru transformarea digitală și ecologică. Aceasta include potențialul de aprofundare a cooperării între producătorii de semiconductori cu sediul în Germania și capacitățile de dezvoltare și cercetare ale Norvegiei în domeniul energiei regenerabile și al tehnologiilor de mediu, precum și dezvoltarea afacerilor și parteneriate ulterioare în domeniul dezvoltării și fabricării de cipuri.

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat sâmbătă la telefon cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, despre apărarea continuă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, informează comunicatul oficial. 

Aceștia au discutat despre cele mai recente eforturi ilegale și ilegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță, precum și despre atrocitățile tot mai multe comise de forțele ruse împotriva poporului ucrainean, inclusiv despre crimele de război și încălcările drepturilor omului.

Antony Blinken a reiterat mesajul președintelui Biden, potrivit căruia Statele Unite vor respecta întotdeauna frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei și că vor continua să sprijine eforturile Ucrainei de a recâștiga controlul asupra teritoriului său prin consolidarea militară și diplomatică a acesteia.

„Atrocitățile și încercările nelegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță nu vor funcționa niciodată. I-am reiterat lui Dmytro Kuleba angajamentul nostru ferm față de Ucraina și am subliniat sprijinul nostru pentru a consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic, astfel încât aceasta să-și poată apăra patria”, a transmis secretarul de stat american, pe Twitter.

Moscow’s atrocities and illegitimate attempts at changing Ukraine’s borders by force will never work. I reiterated our steadfast commitment to Ukraine to @DmytroKuleba and underscored our support to strengthen Ukraine militarily & diplomatically so they can defend their homeland.

— Secretary Antony Blinken (@SecBlinken) October 2, 2022

Mai mult, secretarul de stat l-a pus la curent pe ministrul de externe cu privire la asistența americană în domeniul securității, inclusiv pachetul de 1,1 miliarde de dolari al Inițiativei de asistență pentru securitatea Ucrainei, anunțat săptămâna aceasta, precum și cu livrările viitoare.

„În cadrul convorbirii telefonice de astăzi cu Antony Blinken, am mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul său neclintit, inclusiv pentru ultima asistență bugetară și de securitate în valoare de 12,35 miliarde de dolari. Secretarul de stat m-a asigurat că, indiferent de orice demers ilegal al lui Putin, SUA vor continua să sprijine Ucraina în lupta noastră dreaptă”, a scris Dmytro Kuleba, pe Twitter.

In today’s call with @SecBlinken, I thanked the U.S. for its unfaltering support, including the latest $12.35 bln in new security and budgetary assistance. Secretary assured that regardless of any Putin’s illegal steps, the U.S. will keep supporting Ukraine in our just struggle.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) October 1, 2022

Mai mult, Antony Blinken și ministrul de externe au discutat și despre eforturile de a se asigura că grânele ucrainene continuă să ajungă la cei mai nevoiași din întreaga lume și despre asigurarea siguranței instalațiilor nucleare ucrainene.

Reamintim că în data de 30 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a proclamat anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție a administrației americane ca urmare a deciziei lui Vladimir Putin, Joe Biden și secretarul de stat Antony Blinken au declarat, la unison, că Statele Unite resping fără echivoc „încercările frauduloase” ale Rusiei de a schimba granițele recunoscute internațional ale Ucrainei și vor impune costuri rapide și severe ca răspuns la încălcarea suveranității Ucrainei de către Federația Rusă.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.