Connect with us

NATO

Germania cumpără şase nave militare multirol

Published

on

Ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, a decis achiziţionarea a şase nave militare multirol de tip MKS-180, relatează agenția Reuters.

Ministerul a amânat, în luna octombrie 2016, o licitație pentru patru nave de război în valoare de 4 miliarde de euro pentru a se asigura că sunt îndeplinite standardele de calitate. Alte două nave de acelaşi tip urmau să fie achiziţionate după anul 2030, dar s-a luat decizia avansării cumpărării.

“Avem nevoie de aceste nave. Ministerul Apărării a dispus cumpărarea celor şase nave MKS-180”, a anunțat purtătorul de cuvânt al instituţiei.

Foto: GlobalSecurity.org

Cele şase nave ar urma să intre în anul 2023 în dotarea Forţelor Navale germane și pot fi utilizate pentru atacarea țintelor terestre și acvatice, precum și furnizarea de protecție aeriană altor nave.

Decizia ministrului Von der Leyen vine pe fondul presiunii din partea președintelui SUA ca statele membre NATO să aloce mai mulți bani cheltuielilor pentru apărare.

Geermania a crescut cheltuielile militare cu 2 miliarde de euro în 2017, ajungând la 37 miliarde de euro (1,22% din PIB), dar a transmis că va dura mai mult timp de a atinge obiectivul NATO de 2% din PIB.

.

NATO

Secretarul general al NATO asigură Macedonia de Nord că aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică ”este pe calea cea bună”

Published

on

© Zoran Zaev/ Facebook

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că l-a asigurat pe prim-ministrul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, că procesul de aderare a ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică se află pe calea cea bună.

Într-o postare pe Twitter, Stoltenberg a precizat că i-a telefonat premierului Zaev ”pentru a reafirma angajamentul NATO faţă de aderarea Macedoniei de Nord”, menţionând că ”procesul de ratificare se află pe calea cea bună”.

”Aştept cu nerăbdare ca Macedonia de Nord să se alăture Alianţei noastre în curând”, a adăugat secretarul general.

Discuţia telefonică a avut loc după ce liderii Uniunii Europene au respins, la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje, din cauza opoziţiei Franţei, Danemarcei şi Olandei.

Sâmbătă, premierul Zaev a cerut organizarea de alegeri anticipate și a calificat eşecul liderilor UE de a conveni asupra lansării negocierilor de aderare cu ţara sa drept “o mare nedreptate” şi “o mare greşeală istorică”.

Aceleași poziții le-au adoptat și liderii în exercițiu ai Consiliului European și Comisiei Europene.

Blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Citiți și NATO se extinde din nou: La Bruxelles, țările aliate au semnat protocolul de aderare cu Macedonia de Nord, care urmează să devină al 30-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice

DPA notează că 20 din cele 29 de state membre au ratificat până acum protocolul de aderare, iar Macedonia de Nord ar putea fi invitată să adere cu ocazia summitului NATO ce va avea loc la începutul lunii decembrie la Londra.

Continue Reading

NATO

Șeful diplomației americane, vizită la NATO după acordul SUA-Turcia privind situația din nord-estul Siriei: Sperăm că angajamentele de încetare a focului vor fi luate în serios

Published

on

© Mircea Geoană/ Facebook

Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a efectuat vineri o vizită la NATO, după încheierea unei înțelegeri turco-americane la Ankara cu privire la situația din nord-estul Siriei, acolo unde s-a întâlnit cu secretarul general al Alianței, Jens Soltenberg, și a participat la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, prima la care a fost prezent și Mircea Geoană, în calitate de secretar general adjunct al NATO.

”Am discutat situația din nord-estul Siriei și declarația comună. Salut faptul că doi aliați NATO, Statele Unite și Turcia, au convenit asupra unei căi de urmat. (…) NATO este un forum important pentru ca toți aliații NATO să stea împreună și să abordeze problemele comune de securitate, iar situația din nord-estul Siriei este o preocupare pentru toți aliații NATO și contează pentru toți aliații NATO”, a afirmat Jens Stoltenberg, în cadrul unor declarații comune ce au urmat reuniunii Consiliului Nord-Atlantic.


De partea sa, șeful diplomației americane a declarat că Washingtonul speră că Turcia şi Unităţile de Protecţie ale Poporului (YPG) kurde “îşi vor lua în serios angajamentele” pentru a pune capăt conflictului din nordul Siriei.

Întrebat de jurnalişti în legătură cu acordul de încetare a focului negociat joi, la Ankara, de vicepreşedintele american Mike Pence şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, Pompeo a recunoscut că acesta nu a fost aplicat “instantaneu” de către beligeranţi, relatază AFP, citat de Agerpres.

Acordul încheiat joi prevede, de asemenea, crearea unei “zone de securitate” de 32 km în interiorul teritoriului sirian.

Vineri, încetarea focului a fost încălcată de lovituri aeriene din partea Turciei şi tiruri cu obuze din partea aliaţilor săi sirieni, care au provocat moartea a 14 civili şi a 8 luptători kurzi în satul Bab al-Kheir şi în împrejurimi, conform informaţiilor furnizate de Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDH).

Intervenția militară unilaterală a Turciei în nord-estul Siriei, condamnată și de șefii de stat sau de guvern din UE în concluziile Consiliului European de joi și vineri, a devenit posibilă după ce Statele Unie și-au retras sprijinul militar acordat kurzilor. Mai mult, tensiunile au fost amplificate în urma unei scrisori transmisă de Donald Trump lui Recep Tayyip Erdogan, formularea președintelui american fiind considerat nediplomatică

Continue Reading

NATO

Interviu | Tacan Ildem, asistentul secretarului general NATO pentru diplomație publică: Cum sprijină România, prin ”excelența sa recunoscută” în domeniul noilor tehnologii, eforturile NATO împotriva dezinformării

Published

on

© Tacan Ildem/ Twitter

România a contribuit foarte mult la eforturile campaniei ”We are NATO”, cea mai mare campanie de diplomație publică desfășurată vreodată de Alianță, de a explica publicului și societății românești politicile aliate, țara noastră având un rol important în explicarea abordării NATO în Marea Neagră și în Balcanii de Vest, a explicat, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, ambasadorul Tacan Ildem, asistentul secretarului general al NATO pentru diplomație publică.

Aflat la București, unde a participat la Bucharest Forum, Tacan Ildem a dat ca exemplu în interviu acordat și implicarea României în a explica ambițiile NATO de a inova în fața noilor tehnologii. ”Mă gândesc aici în special la big data, inteligență artificială și alte tehnologii disruptive, domenii în care România se bucură de o excelență recunoscută”, a spus Ildem.

Coordonator al Diviziei pentru Diplomație Publică a NATO, acesta a mai spus că prin intermediul campaniei ”WeAreNATO”, Alianța se adresează către trei tipuri de public: viitori lideri ai României, publicul de gen feminin și publicul format din persoanele fără studii superioare.


CaleaEuropeană.ro: Șaptezeci de ani de la înființarea NATO și mai ales treizeci de ani de la căderea Zidului Berlinului par momente îndepărtate din istorie pentru un cetățean obișnuit. Cum explicați publicului larg nevoia de a se afla sub umbrela de apărare colectivă furnizată de NATO?

Tacan Ildem: Acum treizeci de ani, Războiul Rece s-a încheiat și odată cu acesta a luat sfârșit și separarea Europei. În ultimele trei decenii, provocările au fost diferite și totuși angajamentul aliaților de a rămâne împreună continuă să dureze. Mai bine, noi aliați s-au alăturat, inclusiv România, iar acest lucru ilustrează avantajele oferite de aderarea la NATO. Cred că cetățeanul obișnuit înțelege bine că societățile noastre se confruntă cu multe provocări de securitate, atât tradiționale, cum ar fi noua politică externă asertivă a Rusiei, cât și mai puțin tradiționale, precum amenințările cibernetice sau terorismul. NATO nu înlocuiește eforturile naționale de apărare, dar le reunește astfel încât, împreună, Alianța să fie mai mare și mai puternică decât suma părților sale.

CaleaEuropeană.ro: După sfârșitul Războiului Rece, NATO a fost extinsă ca o promisiune pentru democrațiile nou-născute în Europa Centrală și de Est. Din 2014, Alianța se confruntă cu multiple amenințări, inclusiv la granițele sale de est, dar unele sunt non-militare și folosesc tehnologii disruptive. Ce poate face NATO mai mult pentru a ajuta noii aliați, inclusiv România, să construiască societăți mai rezistente în gestionarea activităților de dezinformare?

Tacan Ildem: Dezinformarea este o preocupare pentru toată lumea, deoarece spre deosebire de informarea greșită, care este neintenționată, dezinformarea este o încercare de a semăna intenționat eroarea și percepțiile greșite asupra realității. Rezistența este un cadru al minții, indiferent de momentul când s-a alăturat NATO! Este necesar ca fiecare membru al societății să își facă partea sa. La NATO, considerăm că reziliența include o comunicare pro-activă, pentru a informa publicul și mass-media; comunicarea reactivă pentru a corecta ceea ce considerăm a fi date parțiale, incomplete sau tendențioase în mediul informațional; și întâlniri față în față frecvente cu liderii de opinie, deoarece întâlnirile directe dezvoltă încredere, o componentă cheie a rezilienței. Dar cetățenii au, de asemenea, un rol în combaterea activităților de dezinformare, prin diversificarea surselor de informații și prin conștientizarea posibilelor prejudecăți politice. Diplomația publică a NATO contribuie la acest efort.

CaleaEuropeană.ro: Procesul continuu al NATO de a se adapta la un mediul de securitate provocator, în special la provocările hibride și de dezinformare, și-a găsit în urmă cu doi ani un nume: „#WeAreNATO”. Care este povestea din spatele acestei campanii de comunicare și branding și de ce a apărut?

Tacan Ildem: NATO a căutat întotdeauna să se adapteze. Chiar înainte de anexarea ilegală a Crimeei din 2014 de către Rusia, diplomația publică a evoluat rapid, luând în considerare creșterea social media și impactul acesteia asupra audiențelor, dar și asupra instrumentelor pe care le utilizează comunicatorii. NATO a avut în vedere aceste noi evoluții și a decis să se adapteze și să adopte noi modalități. Metoda evoluează, dar obiectivul final rămâne neschimbat: să ajungem la un public divers din națiunile noastre. Prin campanii de acest fel suntem mai agili, mai capabili să măsurăm impactul muncii noastre și, prin urmare, sperăm că vom avea și mai mult succes.

CaleaEuropeană.ro: România este unul dintre pionierii campaniei #WeAreNATO, în timp ce sprijinul public pentru apartenența noastră la NATO se ridică la peste 50% din populație, iar acestea sunt fapte pozitive. Chiar și așa, cum poate România, ca graniță estică a lumii occidentale, să se angajeze activ pentru a promova și explica mai bine profilul și măsurile NATO pentru descurajare și apărare?

Tacan Ildem: Sunt foarte bucuros că România a contribuit atât de mult la eforturile campaniei noastre de a explica politicile NATO publicului de acasă. După cum s-ar putea să știe și cititorii dvs., avem trei publicuri prioritare, dintre care primul este generația succesoare, viitorii lideri ai României. De asemenea, ne adresăm în special femeilor. În sfârșit, căutăm să ne asigurăm că persoanele fără studii superioare capătă o înțelegere mai bună a contribuțiilor României la Alianță. Privind mai departe, România are un rol în explicarea abordării NATO în Marea Neagră și în Balcanii de Vest, dar și în explicarea determinării aliaților de a inova în privința noilor tehnologii disruptive – tehnologii care prezintă oportunități, dar care vor schimba și natura războiul. Mă gândesc aici în special la big data, inteligență artificială și alte tehnologii disruptive, domenii în care România se bucură de o excelență recunoscută.

CaleaEuropeană.ro: NATO a fost întotdeauna denumită drept o organizație de apărare colectivă, ghidată de principiul înscris la articolul 5. În ce măsură fenomenul de știri false este o amenințare pentru securitatea și capacitatea NATO de a-și apăra membrii? În acest sens, care ar fi rolul diplomației publice în cadrul Alianței în combaterea războiului hibrid?

Tacan Ildem: Știrile false sunt un fenomen complex care implică atât state, cât și organizații non-statale. Intenția lor distructivă este agravată de noul potențial al platformelor de socializare. NATO ia această realitate foarte în serios. Am ales să ne opunem știrilor false cu fapte și să facem acest lucru prin relații proactive cu presa, implicare în social media, precum și printr-un program dinamic de activități ale diplomației publice, adresat diferitelor audiențe. Deși ele nu țin de capacitatea NATO de a se apăra militar, știrile false contribuie la tulburarea apelor și la confuzia publicului. Prin urmare, știrile false sunt o provocare pentru sprijinul public privind politicile NATO. Ne contestă rezistența ca societăți. Acesta este motivul pentru care NATO își propune să combată acest fenomen calm, dar ferm.

CaleaEuropeană.ro: Deși cooperarea noastră transatlantică este slăbită de perturbările geopolitice și de revenirea la politica de mare putere, NATO este considerată cea mai de succes alianță militară. Cum reușesc abordări de tipul ”allied strong” să țină Occidentul unit într-un moment în care ar trebui să sărbătorim trei decenii de când valorile pe care a fost fondată NATO au început să-și găsească terenul propice și în Europa Centrală și de Est?

Tacan Ildem: Centrul de greutate al NATO, puterea sa esențială, este angajamentul membrilor săi de a fi alături unii de ceilalți. În acest sens, articolul 5 este nucleul Tratatului Atlanticului de Nord. Coeziunea dintre aliați este prioritatea secretarului general în orice moment și cea a colaboratorilor săi. Acesta este motivul pentru care este important să participăm la seminarii precum Bucharest Forum, care ajută la dezvoltarea unei viziuni comune asupra provocărilor și amenințărilor.

CaleaEuropeană.ro: Peste câteva săptămâni, liderii NATO se vor reuni la Londra pentru a marca 70 de ani de la înființarea familiei Nord-Atlantice. În același timp, mulți aliați sărbătoresc zece, cincisprezece sau douăzeci de ani de la aderarea la comunitatea euro-atlantică. Cum arată viitorul pentru NATO?

Tacan Ildem: Cetățenii și experții recunosc deopotrivă capacitatea istorică de adaptare a NATO. Acesta este motivul pentru care a și sărbătorit anul acesta 70 de ani. În perspectiva viitorului, NATO ia din măsuri pentru adaptarea la un mediu de securitate schimbat. A luat măsuri pentru a-și consolida apărarea și descurajarea în cele mai mari eforturi făcute într-o generație, după anexarea ilegală a Rusiei din Crimeea în 2014. NATO este preocupată să dezvolte răspunsuri la provocările hibride și cibernetice și la instabilitatea din Sud. Alianța încearcă să sporească rezistența operațiunilor sale și îi ajută pe aliați să facă la fel. Lucrează cu partenerii pentru consolidarea unităților de apărare a acestora. NATO se angajează pe deplin să rămână pregătit pentru obiectivele sale, deoarece provocările pentru securitate continuă să evolueze.


Ambasadorul Tacan Ildem a fost numit asistent al secretarului general al NATO pentru diplomația publică în martie 2016. El îl consiliază pe secretarul general în problemele diplomației publice și conduce Divizia de diplomație publică (PDD), care joacă un rol cheie în transmiterea mesajelor strategice și politice ale Alianței formatorilor de opinie și publicului în general. PDD lucrează pentru a crește nivelul de conștientizare asupra profilului Alianței în rândul audiențelor la nivel mondial și pentru a construi sprijin pentru operațiunile și politicile Alianței.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending