Germania ia măsuri pentru a-și consolida serviciul de informații externe, acordându-i noi competențe extinse, în vederea unei posibile rupturi de Statele Unite, informează Politico Europe.
Planul vine în contextul în care liderii germani și alți lideri europeni sunt din ce în ce mai îngrijorați de faptul că președintele american Donald Trump ar putea decide să oprească schimbul de informații de care Europa depinde în mare măsură sau să exploateze această dependență pentru a-și exercita influența.
La fel cum țările europene trebuie să-și consolideze radical forțele armate pentru a câștiga mai multă autonomie, susțin oficialii de la Berlin, la fel și aparatul de informații al Germaniei trebuie să devină mult mai capabil.
„Vrem să continuăm să colaborăm strâns cu americanii. Dar dacă un președinte [al SUA], oricine ar fi acesta, decide în viitor să acționeze singur, fără europeni… atunci trebuie să fim capabili să ne descurcăm singuri”, a declarat pentru Politico Marc Henrichmann, președintele unei comisii speciale din Bundestagul german care supraveghează serviciile de informații ale țării.
Liderii germani consideră că această necesitate este deosebit de urgentă în țara lor, unde serviciul de informații externe, sau BND, este mult mai constrâns din punct de vedere legal decât agențiile de informații din alte țări. Aceste restricții decurg din măsurile de protecție adoptate după al Doilea Război Mondial pentru a preveni repetarea abuzurilor comise de aparatul de spionaj nazist.
Dar aceste restricții au avut ca efect secundar dependența Germaniei de SUA în ceea ce privește culegerea de informații, iar acest lucru este acum considerat un potențial pericol.
„În domeniul informațiilor se pune mereu întrebarea: ce îmi oferiți, ce vă ofer eu? Și, desigur, dacă Germania este doar un beneficiar, riscul este pur și simplu prea mare”, a spus Henrichmann.
Cancelarul german Friedrich Merz dorește acum să consolideze și să elibereze serviciul de informații externe al țării sale, acordându-i autoritate mult mai largă pentru a realiza acte de sabotaj, a desfășura operațiuni cibernetice ofensive și a desfășura activități de spionaj mai proactive.
Thorsten Frei, funcționarul cancelariei care supraveghează reforma serviciilor de informații, a comparat săptămâna aceasta planurile cu Zeitenwende, sau „punctul de cotitură istoric”, declarat de fostul cancelar german Olaf Scholz după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. La acea vreme, Berlinul a anunțat investiții majore pentru a-și consolida forțele armate, neglijate de mult timp.
BND-ul german a fost înființat în 1956 cu restricții legale menite să prevină repetarea abuzurilor comise de Gestapo și SS-ul nazist — deși, la acea vreme, mulți dintre agenții săi erau foști naziști.
Pentru a separa strict BND de poliție și a preveni interferența în afacerile interne, agenția a fost plasată sub supravegherea cancelariei și supusă unui mecanism strict de control parlamentar. Competențele sale erau limitate la colectarea și analizarea informațiilor. Agenților nu li s-a acordat capacitatea juridică de a interveni pentru a contracara amenințările identificate.
Astfel de restricții nu mai sunt justificate, mai ales în contextul amenințării crescânde de sabotaj din partea Rusiei, afirmă oficialii germani.
Ca urmare a slăbiciunii serviciilor de informații germane, țara s-a bazat în mare măsură pe activitățile clandestine ale SUA pentru a opri atacurile planificate. De exemplu, SUA a furnizat avertismente cu privire la un complot rus de asasinare a directorului general al Rheinmetall și cu privire la un complot al unui cetățean cecen de a ataca ambasada israeliană din Berlin. Potrivit unui raport publicat în ziarul german Bild, care citează un document confidențial al agenției, doar aproximativ 2% din avertismentele privind amenințările teroriste provin de la BND.
Această dependență puternică de SUA i-a determinat pe unii lideri germani să avertizeze că alianța cu Washingtonul trebuie păstrată în măsura posibilului, chiar dacă Berlinul se îndreaptă treptat spre o dependență tot mai mică de acesta.
Fără schimbul de informații din partea SUA, „suntem lipsiți de apărare”, a declarat ministrul de externe Johann Wadephul într-un interviu radio acordat săptămâna aceasta.
Oficialii germani au fost șocați când Washingtonul a suspendat temporar schimbul de informații cu Ucraina în martie anul trecut pentru a exercita presiuni asupra Kievului în timpul negocierilor de pace cu Rusia, o mișcare care a lăsat efectiv armata ucraineană în întuneric în mijlocul războiului. Acest episod a arătat că administrația Trump este dispusă să folosească dominația americană în colectarea de informații pentru a exercita presiuni asupra aliaților.
Câteva luni mai târziu, Merz a promis să crească semnificativ capacitățile BND.
