Noul guvern al Germaniei intenționează să exercite presiuni asupra Uniunii Europene pentru a impune sancțiuni mai dure țărilor care nu respectă valorile fundamentale ale blocului european, într-o referire indirectă la Ungaria lui Viktor Orbán, informează Politico.
Conservatorii cancelarului desemnat Friedrich Merz și Partidul Social Democrat (SPD), partenerul de coaliție de centru-stânga, au convenit să solicite UE să suspende finanțările și drepturile de vot ale statelor care încalcă statul de drept, potrivit unui proiect de acord de coaliție consultat de Politico.
Deși documentul nu menționează explicit Ungaria, referirea vizează clar această țară, acuzată de ani de zile că subminează normele democratice, limitează libertatea presei și restricționează independența justiției.
Apel pentru aplicarea mai fermă a sancțiunilor
„Instrumentele de protecție existente, de la procedurile de infringement și suspendarea fondurilor UE până la retragerea drepturilor de vot în Consiliul UE, trebuie aplicate mult mai consecvent decât până acum”, se precizează în proiectul de acord negociat de conservatori și SPD.
Parlamentul European a declanșat în 2018 prima etapă a procedurii prevăzute de Articolul 7 împotriva Ungariei, invocând „încălcări grave” ale valorilor fundamentale ale UE. Totuși, procesul, care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al Budapestei, a fost blocat din cauza diviziunilor politice din rândul statelor membre.
În 2022, Comisia Europeană a decis blocarea a aproximativ 22 de miliarde de euro destinate Ungariei, invocând îngrijorări legate de drepturile omului și independența justiției. Ulterior, anul trecut, peste 10 miliarde de euro au fost deblocate, generând critici puternice.
Un alt motiv de tensiune între UE și Budapesta este atitudinea premierului Viktor Orbán față de Rusia. Ungaria și-a folosit în repetate rânduri dreptul de veto pentru a bloca sancțiuni împotriva oligarhilor și oficialilor militari ruși.
Pentru a contracara această strategie, viitorul guvern german vrea să „susțină extinderea votului cu majoritate calificată în Consiliul UE, în special în domenii ale Politicii Externe și de Securitate Comune, cum ar fi impunerea de sancțiuni”. Această modificare ar permite luarea deciziilor fără necesitatea aprobării Ungariei.
Rol mai activ în politica europeană prin Triunghiul de la Weimar
Noua coaliție de guvernare de la Berlin își propune, de asemenea, să joace un rol mai activ în politica europeană, prin utilizarea „Triunghiului de la Weimar” – alianța informală dintre Germania, Franța și Polonia – pentru a influența agenda UE.
„În cadrul Triunghiului de la Weimar, vom căuta o coordonare strânsă pe toate problemele europene relevante, pentru a acționa mai unit în interesul Uniunii Europene”, se menționează în proiectul de acord, reflectând poziția cancelarului desemnat Friedrich Merz, care a anunțat că va vizita Parisul și Varșovia în prima sa zi de mandat.
Sfârșitul „votului german” în UE?
Un alt subiect de dispută în negocierile de coaliție este modul în care Germania va vota în cadrul UE. În prezent, atunci când ministerele germane nu ajung la un consens asupra unei politici europene, Germania se abține de la vot – o practică ironizată sub denumirea de „votul german”.
Merz a promis că această situație nu se va mai repeta în timpul mandatului său, însă conservatorii și SPD nu au ajuns încă la un acord privind mecanismul decizional. În timp ce conservatorii doresc ca noul cancelar să aibă o influență mai mare în deciziile privind voturile esențiale ale Germaniei la Bruxelles, SPD insistă pe menținerea „principiului interministerial”, prin care eventualele conflicte dintre ministere sunt soluționate intern.
Proiectul de acord privind politica europeană este elaborat de unul dintre cele 16 grupuri de lucru transpartinice care stabilesc liniile directoare ale viitoarei guvernări. Negocierile finale sunt în desfășurare, iar acordul final de coaliție ar putea fi anunțat la mijlocul lunii aprilie.
