Comisia Europeană va propune alocarea unei sume suplimentare de 15 miliarde de euro pentru țările care primesc un număr mare de refugiați, inclusiv ucraineni, a anunțat marți, la Praga, președinta executivului european, Ursula von der Leyen, conform EFE, citat de Agerpres.

Acest sprijin destinat țărilor care se confruntă cu un val migrator se va regăsi în următoarea revizuire a Cadrului Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027. Condiția este ca țările membre ale UE să accepte propunerea Comisiei Europene, mai exact să fie de acord cu suplimentarea contribuțiilor la bugetul european.

”Având în vedere că aţi primit atât de mulţi refugiaţi ucraineni, am propus o creştere (a bugetului) cu 15 miliarde de euro destinaţi în mod specific ţărilor care primesc un număr mare de refugiaţi”, incluzând printre acestea şi Republica Cehă, a spus Ursula von der Leyen la o conferinţă de presă comună la Praga cu premierul ceh Petr Fiala.

Această creştere va necesita însă ”o revizuire a cadrului financiar multianual”, a adăugat ea. ”Vedem cum putem îmbunătăţi această propunere şi această revizuire va depinde de capacitatea noastră de negociere”, a nuanţat ea în declaraţia dată în capitala cehă.

Comisia Europeană a propus la mijlocul lunii iunie revizuirea Cadrului Financiar Multianual pentru 2021-2027 care prevedere o contribuiție suplimentară de peste 65 de milioane de euro.

Propunerea de creștere a bugetului pe termen lung al UE avansată de Comisie s-a lovit deja de refuzul unor state membre, precum Germania, Austria, țările nordice sau Ungaria, solicitând ca noile nevoi să fie gestionate financiar prin redirecționarea fondurilor din alte programe europene.

Miniștrii culturii din statele membre ale UE, reuniți la Cáceres, la 25 și 26 septembrie, în cadrul reuniunii informale privind cultura, sub egida președinției spaniole a Consiliului, au adoptat o Declarație în favoarea plasării culturii la cel mai înalt nivel politic și, prin urmare, considerând-o un bun public esențial. Cu alte cuvinte, demnitarii și-au luat angajamentul de a depune eforturi pentru recunoașterea culturii drept nou obiectiv de dezvoltare durabilă.

 Potrivit președinției spaniole a Consiliului, Declarația de la Cáceres reprezintă un angajament pentru apărarea culturii în ansamblul ei în cadrul proiectului european.

„Ne angajăm să depunem eforturi pentru a face din cultură un element esențial al politicilor de promovare a societăților pașnice, echitabile și egalitare, deoarece cultura joacă un rol esențial în construirea societăților democratice și în dezvoltarea personală a cetățenilor; cultura este esențială pentru realizarea unor societăți mai sănătoase, mai echitabile, mai libere și cu mai mult discernământ, mai tolerante, mai incluzive și mai egalitare. De aceea, fără a anticipa viitoarele discuții post-2030, ne angajăm să lucrăm pentru ca cultura să fie recunoscută în sine ca un nou obiectiv de dezvoltare durabilă”, se menționează în Declarație.

Sesiunile de lucru s-au axat pe continuarea progreselor în direcția gestionării durabile a patrimoniului cultural, pe accesul universal la cultură și pe rolul acesteia de coloană vertebrală a teritoriului.

„Cultura și viața nu sunt niciodată separate, ci părți ale unui întreg. Aceasta deoarece cultura este o sursă de bunăstare, de bogăție și de politică pentru viitor. Cultura face parte din identitatea europeană comună și, de asemenea, din identitatea fiecăreia dintre țările pe care le reprezentăm. Cultura este indispensabilă, pentru că se află în centrul istoriei noastre și pentru că deschide calea spre viitor. Cultura ne salvează și ne separă de ură, intoleranță și barbarie. Angajamentul față de cultură, față de libertatea creatorilor, față de drepturile lor, față de condițiile lor de muncă, față de participare și acces, trebuie să se numere întotdeauna printre obiectivele oricărei autorități publice, deoarece cultura ne definește și este calea către societăți mai libere, mai fericite și mai tolerante, mai durabile și mai generoase”, se mai afirmă în Declarație.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a subliniat importanța acordării stimulentelor în loc de impunerea unor obligații, în contextul unei tranziții ecologice, relatează Politico Europe, în timpul prezentării sale despre un plan de reducere a emisiilor de carbon cu jumătate până în 2030 – “planification écologique”.

“Vrem o ecologie accesibilă și echitabilă, o ecologie care să nu lase pe nimeni fără soluție”, a spus Macron la sfârșitul unei întâlniri cu miniștrii implicați în plan, la Palatul Elysée. Președintele francez a susținut că politica Franței pentru combaterea schimbărilor climatice nu ar trebui să fie punitivă.

Planul vine în contextul în care alte țări se confruntă cu probleme similare, Marea Britanie renunțând la obiectivele sale climatice din motive electorale și Germania punând sub semnul întrebării agenda ecologică a UE.

Macron dorește să-și arate devotamentul pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor, fără a împovăra cetățenii cu obligații costisitoare.

Franța va aloca 7 miliarde de euro suplimentari în bugetul anului viitor pentru a se apropia de obiectivele sale climatice. Bugetul include 2,2 miliarde de euro pentru eficientizarea energetică a clădirilor, 1,8 miliarde de euro pentru stimularea tehnologiilor energetice precum hidrogenul și biometanul și 1,4 miliarde de euro pentru agricultorii francezi și dezvoltarea pădurilor.

Ca exemplu al faptului că Franța nu va impune interdicții asupra tehnologiilor poluante, Macron a confirmat că Franța nu va interzice cazanele pe bază de ulei sau gaz – o măsură care s-a dovedit a fi controversată în Germania.

“Am fi putut interzice complet cazanele pe gaz, dar, deoarece suntem un mare producător de cazane pe gaz, am decis să insistăm asupra unei politici cu accentul pe stimulente”, a declarat Macron, adăugând că planul va oferi sprijin financiar sectorului pompelor de căldură, cu scopul de a tripla producția acestora în Franța, până în 2027.

De asemenea, președintele a subliniat că guvernul a primit angajamentul față de reducerea emisiilor de carbon cu 45% de la 50 dintre cei mai mari de poluatori din Franța datorită ofertei de sprijin financiar.

Macron a confirmat că Franța va închide ultimele două centrale pe cărbune până în 2027. Cele două centrale trebuiau să se închidă permanent în 2022, dar au rămas active în timpul crizei energetice când aproape jumătate din reactorii nucleari ai Franței au încetat să producă electricitate din motive de mentenanță și probleme tehnice.

Franța “va recâștiga controlul” asupra prețurilor pentru electricitate până la sfârșitul anului, a declarat Macron, fără a oferi detalii despre cum poate face acest lucru în contextul pieței comune de electricitate a UE. Anunțul vine într-un moment în care țările UE sunt divizate cu privire la o reformă a pieței de energie electrică a UE, un subiect pe care Parisul l-a susținut puternic.

Pe lângă acest plan, care, în general, enumeră obiectivele de reducere a emisiilor și producția industrială a tehnologiilor curate, guvernul va prezenta o strategie de biodiversitate, în octombrie, și un “plan de adaptare”, în decembrie, a mai spus Macron.

Material redactat de Taisia Fusea