Peste 60 de milioane de germani cu drept de vot sunt chemați duminică la urne pentru a decide soarta politică a celei mai mari economii europene, informează DPA, citat de Agerpres, și Deutsche Welle.
Timp de 16 ani, Angela Merkel, în vârstă de 67 de ani, s-a aflat la cârma unui guvern condus de CDU-CSU, formațiune care acum se zbate în sondaje, pe fondul unor dispute cu privire la viitorul său, dar și al Europei. Tinerii alegători nici măcar nu își amintesc un alt cancelar.
Cum funcționează alegerile în Germania
Sistemul de vot din Germania pentru alegerea Budestagului este unul complex, acesta urmărind să combine avantajele reprezentării directe și proporționale.
Votul începe duminică, la ora locală 8.00. Aproximativ 650.000 de voluntari vor fi detașați la 88.000 de secții de votare din întreaga țară pentru a distribui buletinele de vot și a ajuta la numărarea voturilor după închiderea urnelor la ora 18.00.
Cancelarul federal nu va fi ales duminică, ci membrii Parlamentului (Bundestag), al căror mandat este de patru ani. Acești reprezentanți vor decide ulterior care va fi șeful Guvernului.
Sistemul electoral german este un stil de reprezentare proporțională. Acest lucru înseamnă că fiecare german va primi două buletine de vot.
Primul vot desemnează direct candidatul preferat pentru a-i reprezenta districtul, 299 la număr, în Parlament. Candidații trebuie să fie cetățeni germani cu vârsta de peste 18 ani. De asemenea, pot candida și persoane fizice fără afiliere la un partid. Pentru a face acest lucru, trebuie să aibă 200 de semnatari din circumscripția lor electorală care să le susțină candidatura.
Al doilea vot este folosit pentru a alege un partid și determină componența Bundestagului. Orice partid care obține mai mult de 5% din voturi are garantat un loc în camera inferioară a parlamentului, Bundestag.
Cine poate vota?
Pot vota toți cei care au cel puțin 18 ani, au cetățenie germană și au locuit în Germania pentru ”o perioadă neîntreruptă de cel puțin trei luni”. Germanii care locuiesc în străinătate pot vota prin corespondență, la cerere. Cu toate acestea, persoanele care dețin un pașaport german, dar care nu au locuit în țară mai mult de 25 de ani, nu pot participa.
Potrivit Biroului Federal de Statistică, aproximativ 60,4 milioane de germani sunt eligibili pentru a vota la aceste alegeri, numărul femeilor cu drept de vot (31,2 milioane) fiind mai mare decât cel al bărbaților (29,2 milioane). La ultimele alegeri din 2017, aproximativ 61,7 milioane de persoane au fost eligibile pentru a vota.
În ultimii patru ani, aproximativ 2,8 milioane de alegători au împlinit 18 ani – 4,6% din întregul electorat. În comparație, 21,3% din electorat are vârsta de 70 de ani sau mai mult.
Prezența la vot la alegerile federale germane este, de obicei, mai mare decât la alegerile locale și de stat. Cea mai mare prezență la vot a avut loc în 1972, când 91,1% dintre alegători s-au prezentat la urne pentru realegerea cancelarului SPD Willy Brandt. Cea mai scăzută prezență la vot a fost înregistrată în 2009 (70,8%), când Merkel a câștigat a doua oară alegerile.
Președintele Frank-Walter Steinmeier, un social-democrat de rang înalt în trecut, dar neutru în actualul său rol, a lansat un apel către toți alegătorii într-un comentariu pentru ediția de duminică a publicației Bild.
”Fiecare vot contează, votul dumneavoastră contează. Așa că vă rog, mergeți și votați astăzi! Cine participă va fi auzit, cine nu votează îi lasă pe alții să decidă pentru el”, a scris Steinmeier, conform Deutsche Welle.
Cine concurează pentru succesiunea lui Merkel?
Trei candidați sunt considerați ca având șanse reale:
Annalena Baerbock este candidatul principal al Verzilor, care se concentrează pe mediu. În urma creșterii verzilor în sondaje la începutul acestui an, aceștia ar putea deveni un factor determinant în negocierile de coaliție. Baerbock a fost copreședinte al partidului, alături de Robert Habeck, din 2018. Deși are puțină experiență guvernamentală, experții media i-au lăudat performanțele puternice în dezbaterile televizate.
Armin Laschet reprezintă CDU, formațiunea conservatoare a Angelei Merkel, și conduce partidul de la începutul acestui an, în urma unei lupte interne pentru putere. O negociere îndelungată cu Markus Söder, șeful partidului-soră bavarez al CDU, cu privire la cine va prelua rolul de candidat la funcția de cancelar, a întârziat începerea campaniei sale. El a avut de suferit în sondaje în urma unor gafe publice de profil înalt, a unor scandaluri și a unor critici.
Olaf Scholz ocupă funcția de ministru de finanțe și de vicecancelar al Angelei Merkel. Acesta este candidatul principal al social-democraților, în prezent partenerii juniori din coaliția de guvernare. Fostul primar al orașului Hamburg este singurul candidat principal care nu este președinte de partid. El s-a bucurat de o creștere a popularității în sondaje în perioada premergătoare alegerilor și a fost considerat câștigător al ultimei dezbateri televizate, deși nici acesta nu a scăpat de scandaluri care i-au afectat imaginea.
Noul Bundestag trebuie să se reunească în termen de 30 de zile de la alegeri, dar acest lucru nu aduce cu sine existența unui nou guvern.
După alegeri, încep discuțiile exploratorii între partide, care se transformă ulterior în efective tratative cu scopul de a forma noul Executiv, proces care poate dura câteva luni.
Noul guvern preia puterea în momentul în care Bundestag-ul a ales un cancelar cu o majoritate absolută de peste 50%. Cancelarul numește apoi miniștrii Cabinetului, iar atunci când toți aceștia au fost numiți oficial de către președinte și au depus jurământul, noul guvern își preia atribuțiile.
Până atunci, Merkel va rămâne în funcție cu un rol de interimat.
