Connect with us

U.E.

Germanii sunt chemați la urne pentru a alege direcția politică a celei mai mari economii europene în epoca post-Merkel

Published

on

©Bundesregierung/ Flickr

Peste 60 de milioane de germani cu drept de vot sunt chemați duminică la urne pentru a decide soarta politică a celei mai mari economii europene, informează DPA, citat de Agerpres, și Deutsche Welle.

Timp de 16 ani, Angela Merkel, în vârstă de 67 de ani, s-a aflat la cârma unui guvern condus de CDU-CSU, formațiune care acum se zbate în sondaje, pe fondul unor dispute cu privire la viitorul său, dar și al Europei. Tinerii alegători nici măcar nu își amintesc un alt cancelar.

Cum funcționează alegerile în Germania

Sistemul de vot din Germania pentru alegerea Budestagului este unul complex, acesta urmărind să combine avantajele reprezentării directe și proporționale.

Votul începe duminică, la ora locală 8.00. Aproximativ 650.000 de voluntari vor fi detașați la 88.000 de secții de votare din întreaga țară pentru a distribui buletinele de vot și a ajuta la numărarea voturilor după închiderea urnelor la ora 18.00.

Cancelarul federal nu va fi ales duminică, ci membrii Parlamentului (Bundestag), al căror mandat este de patru ani. Acești reprezentanți vor decide ulterior care va fi șeful Guvernului.

Sistemul electoral german este un stil de reprezentare proporțională. Acest lucru înseamnă că fiecare german va primi două buletine de vot.

Primul vot desemnează direct candidatul preferat pentru a-i reprezenta districtul, 299 la număr, în Parlament. Candidații trebuie să fie cetățeni germani cu vârsta de peste 18 ani. De asemenea, pot candida și persoane fizice fără afiliere la un partid. Pentru a face acest lucru, trebuie să aibă 200 de semnatari din circumscripția lor electorală care să le susțină candidatura.

Al doilea vot este folosit pentru a alege un partid și determină componența Bundestagului. Orice partid care obține mai mult de 5% din voturi are garantat un loc în camera inferioară a parlamentului, Bundestag.

Cine poate vota?

Pot vota toți cei care au cel puțin 18 ani, au cetățenie germană și au locuit în Germania pentru ”o perioadă neîntreruptă de cel puțin trei luni”. Germanii care locuiesc în străinătate pot vota prin corespondență, la cerere. Cu toate acestea, persoanele care dețin un pașaport german, dar care nu au locuit în țară mai mult de 25 de ani, nu pot participa.

Potrivit Biroului Federal de Statistică, aproximativ 60,4 milioane de germani sunt eligibili pentru a vota la aceste alegeri, numărul femeilor cu drept de vot (31,2 milioane) fiind mai mare decât cel al bărbaților (29,2 milioane). La ultimele alegeri din 2017, aproximativ 61,7 milioane de persoane au fost eligibile pentru a vota.

În ultimii patru ani, aproximativ 2,8 milioane de alegători au împlinit 18 ani – 4,6% din întregul electorat. În comparație, 21,3% din electorat are vârsta de 70 de ani sau mai mult.

Prezența la vot la alegerile federale germane este, de obicei, mai mare decât la alegerile locale și de stat. Cea mai mare prezență la vot a avut loc în 1972, când 91,1% dintre alegători s-au prezentat la urne pentru realegerea cancelarului SPD Willy Brandt. Cea mai scăzută prezență la vot a fost înregistrată în 2009 (70,8%), când Merkel a câștigat a doua oară alegerile.

Președintele Frank-Walter Steinmeier, un social-democrat de rang înalt în trecut, dar neutru în actualul său rol, a lansat un apel către toți alegătorii într-un comentariu pentru ediția de duminică a publicației Bild.

”Fiecare vot contează, votul dumneavoastră contează. Așa că vă rog, mergeți și votați astăzi! Cine participă va fi auzit, cine nu votează îi lasă pe alții să decidă pentru el”, a scris Steinmeier, conform Deutsche Welle.

Cine concurează pentru succesiunea lui Merkel?

Trei candidați sunt considerați ca având șanse reale:

Annalena Baerbock este candidatul principal al Verzilor, care se concentrează pe mediu. În urma creșterii verzilor în sondaje la începutul acestui an, aceștia ar putea deveni un factor determinant în negocierile de coaliție. Baerbock a fost copreședinte al partidului, alături de Robert Habeck, din 2018. Deși are puțină experiență guvernamentală, experții media i-au lăudat performanțele puternice în dezbaterile televizate. 

Armin Laschet reprezintă CDU, formațiunea conservatoare a Angelei Merkel, și conduce partidul de la începutul acestui an, în urma unei lupte interne pentru putere. O negociere îndelungată cu Markus Söder, șeful partidului-soră bavarez al CDU, cu privire la cine va prelua rolul de candidat la funcția de cancelar, a întârziat începerea campaniei sale. El a avut de suferit în sondaje în urma unor gafe publice de profil înalt, a unor scandaluri și a unor critici. 

Olaf Scholz ocupă funcția de ministru de finanțe și de vicecancelar al Angelei Merkel. Acesta este candidatul principal al social-democraților, în prezent partenerii juniori din coaliția de guvernare. Fostul primar al orașului Hamburg este singurul candidat principal care nu este președinte de partid. El s-a bucurat de o creștere a popularității în sondaje în perioada premergătoare alegerilor și a fost considerat câștigător al ultimei dezbateri televizate, deși nici acesta nu a scăpat de scandaluri care i-au afectat imaginea.

Noul Bundestag trebuie să se reunească în termen de 30 de zile de la alegeri, dar acest lucru  nu aduce cu sine existența unui nou guvern.

După alegeri, încep discuțiile exploratorii între partide, care se transformă ulterior în efective tratative cu scopul de a forma noul Executiv, proces care poate dura câteva luni.

Noul guvern preia puterea în momentul în care Bundestag-ul a ales un cancelar cu o majoritate absolută de peste 50%. Cancelarul numește apoi miniștrii Cabinetului, iar atunci când toți aceștia au fost numiți oficial de către președinte și au depus jurământul, noul guvern își preia atribuțiile. 

Până atunci, Merkel va rămâne în funcție cu un rol de interimat.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dan Motreanu

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

Published

on

© Dan Motreanu/ arhivă personală

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, subliniază nevoia de ca guvernele să adopte ”politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente nutritive la prețuri accesibile și să încurajeze participarea fermierilor.”

”Sistemele agroalimentare ocupă 1 miliard de persoane la nivel mondial, mai mult decât orice alt sector economic. Un sistem agroalimentar este un termen complex, dar știți că viețile noastre depind de el? De fiecare dată când mâncăm, participăm la sistem. Alimentele pe care le alegem și modul în care le producem, le preparăm, le gătim și le depozităm fac parte integrantă și activă din modul în care funcționează un sistem agroalimentar. De acest 16 octombrie, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente nutritive la prețuri accesibile și să încurajeze participarea fermierilor. Să învățăm, să inovăm, să stimulăm veniturile rurale, să oferim siguranță micilor agricultori și să dobândim reziliență față de schimbările climatice”, a punctat Motreanu într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei mondiale a alimentației, celebrată în fiecare an la 16 octombrie.

Decizia de a marca Ziua mondială a alimentaţiei la 16 octombrie a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), care s-a desfăşurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979, fiind marcată pentru prima dată în 1981, informează Agerpres.

Scopul instituirii acestei zile este acela de a creşte gradul de conştientizare asupra problemelor alimentare ce pot apărea pe termen lung, de a promova solidaritatea naţională şi internaţională în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei, de a încuraja o atenţie sporită asupra producţiilor agricole, de a promova un transfer de cunoştinţe dar şi de echipamente către ţările în curs de dezvoltare, mai ales în sprijinul micilor fermieri, de a încuraja cooperarea economică şi tehnică între ţările în curs de dezvoltare în domenii precum agricultură, silvicultură, piscicultură, nutriţie şi dezvoltare rurală.

Continue Reading

U.E.

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

Published

on

© Armin Laschet/ Facebook

Armin Laschet și-a asumat sâmbătă ”responsabilitatea” eșecului taberei sale conservatoare la alegerile federale din Germania care au avut loc pe 26 septembrie, admițând că partidul său trebuie să se pregătească să intre în opoziție, după 16 ani în care s-a aflat la putere sub îndrumarea Angelei Merkel, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Responsabilitatea acestui rezultat îmi revine în calitate de lider şi de candidat la funcţia de cancelar. Sunt responsabil de campania electorală” şi de eşecul acesteia, a declarat Armin Laschet la congresul tinerilor din Uniunea Creştin-Democrată (CDU), ce are loc la Münster în acest weekend, completând că ”rezultatul amar” nu poate ”fi trecut sub tăcere.”

Acesta este de părere că acum conservatorii trebuie să se pregătească să intre în opoziție în Budestag, postură în care nu s-au mai aflat din 2005.

”Acum, totul indică faptul că o coaliţie semafor va vedea lumina zilei”, a recunoscut Laschet.

Social-democrații, care au obținut cel mai bun scor în alegerile din Germania, Verzii și Liber-Democraţii (FDP) au anunțat vineri că sunt pregătite să demareze discuțiile oficiale în vederea formării unei coaliții, ceea ce înseamnă că Germania este cu un pas mai aproape de a avea un guvern.

”Suntem convinși că putem încheia un acord de coaliție ambițios și fezabil. Discuțiile exploratorii au fost caracterizate de încredere, respect și considerație reciprocă. Dorim să continuăm acest lucru”, au declarat vineri partidele într-un document exploratoriu de 12 pagini.

Cele trei partide s-au aflat în discuții exploratorii de mai bine de o săptămână, declanșate în urmare alegerilor parlamentare din 26 septembrie, în care SPD s-a clasat pe primul loc, reușit să primească sprijinul a 25,7% dintre alegători, devansând CDU-CSU, care a obținut 24,1%.

Candidatul SPD pentru funcția de cancelar federal, Olaf Scholz, și-a arătat în trecut deschiderea pentru crearea unei coaliții cu Verzii și FDP, respingând astfel ideea unei reînnoiri a alianței cu blocul conservator CDU-CSU.

Potrivit unui draft de document consultat de Reuters, cele trei partide s-au pus de acord asupra unor puncte majore, printre care şi renunţarea la centralele pe cărbune până în 2030.

De asemenea, ei au convenit ca 2% din suprafaţă să fie folosită pentru turbine eoliene pe pământ, ca pe toate acoperişurile adecvate să se instaleze panouri solare şi ca timpul pentru acordarea permiselor necesare să se reducă la jumătate, se menţionează în draft.

Este o victorie majoră pentru Verzi, care au cerut renunțarea la cărbune până în 2030 și au descris actuala eliminare treptată a cărbunelui din Germania, prevăzută pentru 2038, ca fiind incompatibilă cu obiectivele climatice ale țării.

În document, cele trei partide își exprimă, de asemenea, sprijinul pentru pachetul legislativ ”Fit for 55” al Comisiei Europene și promit un ”program imediat de protecție a climei”.

”Considerăm că este sarcina noastră comună să punem Germania pe o traiectorie de limitare a temperaturii globale la 1,5 grade Celsius, așa cum este prevăzut în Tratatul de la Paris privind clima”, scriu părțile.

Dacă discuțiile oficiale anunțate vineri se finalizează cu obținerea unei acord pentru formarea unei coaliții, Scholz, ministru de finanțare și vicecancelar în Guvernul în exercițiu, va deveni noul lider al Germaniei, trăgând cortina peste cei 16 ani de guvernare Merkel.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu a atras atenția că ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni, pe care nu îi folosește din PNRR și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, la care se adaugă pierderile din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020”, toate acestea având loc ”în mijlocul celei mai grave crize sanitare cu care s-a confruntat vreodată țara noastră.”

Fostul comisar pentru politică regională în perioada 2014-2019 a amintit de ”lipsa celor trei spitale regionale (de la Cluj, Iași și Craiova) a căror finanțare am aprobat-o pe parcursul mandatului meu.”

”Acum, mai mult decât oricând, România are nevoie de o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean. Altfel, neîncrederea în instituții naționale și în Uniunea Europeană va continua să crească, ceea ce e îngrijorător și, pe termen lung, extrem de dăunător”, și-a exprimat îngrijorarea Corina Crețu.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României. 

Țara noastră a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie, dispunând de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu8 hours ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ8 hours ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.10 hours ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA12 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu13 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA14 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.15 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac16 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

ROMÂNIA12 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA1 day ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending