Connect with us

U.E.

Grecia va avea în premieră un ministru care se va ocupa de combaterea schimbărilor climatice

Published

on

© European Union

Autoritățile elene au hotorât să creeze primul portofoliu de ministru dedicat schimbărilor climatice, decizie luată după dezastrul provocat de incendiile de vegetație devastatoare din această vară.

Potrivit Politico, un fost expert în gestionarea crizelor din UE va ocupa această funcție.  Christos Stylianides fost comisar european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor în timpul colegiului condus de Jean Claude-Juncker.

„Mulțumesc foarte mult premierului pentru propunerea onorifică de a prelua funcția de ministru în nou-înființatul minister al crizei climatice și protecției civile. Am acceptat-o cu deplină conștientizare a provocărilor și așteptărilor. Consecințele schimbărilor climatice ne-au depășit și trebuie să accelerăm schimbările majore fără întârziere. Prevenirea și pregătirea pentru dezastre este cea mai eficientă armă pe care o avem”, a postat noul ministru Stylianides pe Twitter. 

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a mulțumit, într-un mesaj pe Twitter, celor 22 de țări, între ele aflându-se și România, care au trimis ajutor pentru combaterea incendiilor care au mistuit suprafețe mari din Republica Elenă.

“În numele poporului grec, aș dori să-mi exprim recunoștința sinceră tuturor țărilor care au trimis asistență și resurse pentru a ajuta la combaterea incendiilor. Vă mulțumim că ați stat alături de Grecia în aceste vremuri dificile”, a scris pe Twitter Mitsotakis duminică seară.

Cele 22 de țări includ 11 membri UE (Austria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Franța, Germania, Polonia, România, Slovacia, Spania și Suedia) plus Egipt, Israel, Kuweit, Moldova, Qatar, Serbia, Elveția, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit și Statele Unite.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

U.E.

Șeful diplomației UE: Aderarea Finlandei și Suediei la NATO va întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor. Este “contrariul” a ceea a vrut Putin

Published

on

© European Union 2022

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar fi “o veste foarte bună” pentru Uniunea Europeană, a opinat marți Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, în ajunul reuniunii miniștrilor apărării din Uniunea Europeană.

Vom vorbi despre cererile Finlandei și Suediei de a deveni membre ale NATO. Acestea vor primi un sprijin puternic – sunt sigur – din partea tuturor statelor membre. Pentru că acest lucru ne sporește unitatea și ne face mai puternici“, a afirmat Borrell, în cadrul unor declarații făcute înainte de întâlnirea cu cei 27 de miniștri ai apărării din țările Uniunii Europene.

La reuniunea miniștrilor apărării din UE participă și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, iar ministrul ucrainean al apărării se va adresa omologilor săi prin videoconferință.

Josep Borrell a ținut să sublinieze că decizia celor două țări nordice, state membre ale UE din 1995, de a adera la NATO este “exact contrariul a ceea ce a vrut să obțină Putin”.

El încerca să oprească dezvoltarea NATO la granițele Rusiei, iar acum se întâmplă contrariul. Cred că este o veste foarte bună pentru Uniunea Europeană, pentru că ne întărește și ne oferă mai multă capacitate în fața tuturor amenințărilor de la granițele noastre“, spus șeful diplomației europene.

Întrebat despre opoziția declarată a Turciei, care poate bloca aderarea celor două state, Borrell a spus că Uniunea Europeană “sprijină puternic” intrarea Suediei și Finlandei în NATO și că speră că Alianța va depăși aceste obiecții din partea Ankarei.

Luni, Palatul Elysee a dat asigurări că Franța, țara care deține președinția Consiliului UE, “va fi alături de Finlanda şi Suedia” în cazul în care sunt supuse unor agresiuni. Într-un comunicat, președinția franceză a făcut referire directă la clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE, prevăzută la articolul 42 aliniatul 7 din Tratatul de la Lisabona. “Franţa îşi reafirmă angajamentul în temeiul articolului 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi este pregătită să consolideze cooperarea în domeniul apărării şi securităţii cu aceşti doi parteneri, prin consultări strategice la nivel înalt şi interacţiuni militare întărite”, a spus Palatul Elysée.

Înainte de a-și anunța oficial deciziilor de a adere la NATO, Finlanda și Suedia au semnat declarații bilaterale de securitate și asistență reciprocă cu Marea Britanie, care s-a pronunțat în favoarea aderării rapide a celor două țări la Alianță.

Continue Reading

U.E.

Josep Borrell estimează că ar putea dura încă două săptămâni până când statele UE vor conveni asupra unui embargo privind petrolul rusesc

Published

on

© European Union, 2022

S-ar putea să mai dureze încă două săptămâni până când Uniunea Europeană va reuși să ajungă la un acord cu privire la cel de-al șaselea pachet de sancțiuni ce implică un embargo asupra petrolului rusesc, a estimat luni Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Vorbind după o reuniune a miniștrilor de externe din UE, Borrell a declarat că Ungaria are nevoie de timp pentru a-și adapta sistemele energetice și de bani pentru a plăti pentru noi infrastructuri și alternative mai scumpe la petrolul rusesc.

Întrebat de Politico Europe dacă ar putea dura câteva zile sau săptămâni pentru ca UE să fie de acord cu sancționarea petrolului rusesc, Borrell și-a exprimat speranța că ”nu va dura mai mult, dar nu pot să vă spun dacă va dura o săptămână sau două”.

Borrell a declarat că a existat dorință din partea miniștrilor de discuta despre pachetul de sancțiuni în cadrul reuniunii care a avut loc luni, dar problemele au fost prea tehnice pentru a fi rezolvate la nivel politic, astfel că pachetul va fi reîntors la diplomați pentru o discuție mai detaliată.

Țările UE spun că sunt hotărâte să sancționeze industria petrolieră a lui Vladimir Putin, ca o modalitate de a tăia o sursă majoră de venit care ajută la finanțarea războiului său din Ucraina. Comisia Europeană a propus cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pe 4 mai.

Până acum, țările nu au reușit să convină asupra pachetului, care necesită aprobarea unanimă.

Unul dintre aspectele informale de discuție între miniștrii de externe și echipele lor care au participat la reuniune a fost dacă se va ajunge la un acord până la următorul summit al liderilor Consiliului European, programat pentru finalul lunii mai.

Premierul ungar Viktor Orban  a blocat până acum sancțiunile Uniunii Europene împotriva petrolului rusesc, argumentând că propunerea actuală a Comisiei Europene privind un embargo ar echivala cu o ”bombă atomică” aruncată asupra economiei ungare.

Pentru a depăși acest moment de opoziție din partea Budapestei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a efectuat de Ziua Europei o vizită în Ungaria pentru a discuta cu premierul ungar, Viktor Orban, cu privire la ultimul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Moscovei. 

Ministrul ungar de externe a transmis că țara sa va susține această măsură dacă Bruxelles-ul oferă soluții pentru ”problema pe care a creat-o”.

În acest caz, oficialii UE iau în considerare posibilitatea de a oferi compensații financiare Ungariei în încercarea de a-l convinge pe premierul Viktor Orban să semneze sancțiunile propuse de Uniunea Europeană împotriva petrolului rusesc. 

În orice caz, ”consecințele negative ale războiului sunt în mod evident majore în UE, având în vedere că ne învecinăm cu teatrul de operațiuni și avem legături economice strânse atât cu Ucraina, cât și cu Rusia”.

Într-un material de opinie, Josep Borrell atrage atenția că ”se observă o creștere mai pronunțată a inflației în țările emergente și aflate în curs de dezvoltare. Inflația îi afectează pe cei mai săraci și contribuie la creșterea inegalităților în lume”.

”Trebuie să facem și mai mult. În primul rând, prin creșterea presiunii pentru a-l determina pe Vladimir Putin să oprească acest război și să retragă trupele rusești de pe teritoriul ucrainean și prin a permite Ucrainei să continue să producă și să exporte produse agricole. În al doilea rând, trebuie să conducem cu ambiție în cadrul instituțiilor internaționale, al Națiunilor Unite, al Băncii Mondiale, al Fondului Monetar Internațional, al Organizației pentru Alimentație și Agricultură și al Programului Alimentar Mondial, al G7 și G20. Va fi necesar să extindem eforturile deja întreprinse pentru reducerea datoriei țărilor sărace supraîndatorate, în special prin determinarea Chinei să își asume toate responsabilitățile în acest domeniu. Și, încă o dată, avem nevoie de un răspuns de politică macroeconomică strâns coordonat din partea celor mai mari economii ale lumii pentru a limita riscurile de recesiune și de criză financiară globală. De asemenea, ar trebui să evităm soluțiile false, menținând comerțul deschis, deoarece barierele comerciale nu ar face decât să înrăutățească accesibilitatea și să aibă un impact asimetric asupra celor săraci. Ar trebui să ajutăm la stimularea producției locale în țările emergente și în curs de dezvoltare. În timpul reuniunii miniștrilor de externe din cadrul G7, am discutat pe larg această problemă și am salutat inițiativa secretarului general al ONU de a convoca un <<Grup de răspuns la criza globală privind alimentația, energia și finanțele>> (GCRG). Până în prezent, răspunsul global este unul nearticulat, iar provocarea nu constă doar în a face mai mult, ci și în a coordona mai bine eforturile”, a subliniat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Efectele războiului se resimt și pe piețe economice europene. Potrivit celor mai recente previziuni ale Comisiei Europene, PIB-ul UE va rămâne  în teritoriu pozitiv datorită efectului combinat dintre redeschiderea economiilor după perioada de izolare și măsurile politice ferme adoptate în timpul pandemiei pentru a sprijini creșterea economică.

Concret, redeschiderea post-pandemică a serviciilor ce implică interacțiune sporită, o piață a forței de muncă puternică și în curs de îmbunătățire, măsurile fiscale pentru a compensa creșterea prețurilor la energie sunt menite să sprijine consumul privat.

Creșterea PIB-ului real, atât în UE, cât și în zona euro, este prevăzută acum la 2,7% în 2022 și la 2,3% în 2023, în scădere de la 4,0% și, respectiv, 2,8% (2,7% în zona euro).

Revizuirea în scădere pentru 2022 trebuie citită în contextul avansului de creștere economică din primăvara și vara anului trecut, care adaugă aproximativ 2 puncte procentuale la rata anuală de creștere pentru acest an. Creșterea producției pe parcursul anului a fost redusă de la 2,1% la 0,8%.

Principala lovitură pentru economica mondială și cea europeană este dată de prețurile la materiile prime energetice.

Deși acestea crescuseră substanțial înainte de război, de la nivelurile scăzute înregistrate în timpul pandemiei, incertitudinea privind lanțurile de aprovizionare a exercitat o presiune în sus asupra prețurilor, sporind totodată volatilitatea acestora. Acest lucru este valabil pentru alimente și alte bunuri și servicii de bază, puterea de cumpărare a gospodăriilor fiind în scădere.

Întreruperile logistice și ale lanțurilor de aprovizionare induse de război, precum și creșterea costurilor de producție pentru o gamă largă de materii prime se adaugă la perturbările din comerțul mondial cauzate de măsurile drastice de limitare a COVID-19 aplicate încă în unele părți ale Chinei, fapt ce pune presiune asupra producției.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Marea Britanie solicită ca Suedia şi Finlanda să adere la NATO “cât mai curând posibil”. Franța “va fi alături de Helsinki și Stockholm” în temeiul clauzei de apărare reciprocă din tratatul UE

Published

on

© Permanent Representation of Belgium to NATO

Suedia şi Finlanda ar trebui să adere la NATO “cât mai curând posibil”, iar “aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei”, a declarat luni ministrul britanic de externe, Liz Truss, într-un comunicat, în timp ce, de la Paris, Palatul Elysee a spus că Franţa “va fi alături de Finlanda şi Suedia” în caz de agresiune.

“Regatul Unit sprijină ferm cererile de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei. Ele ar trebui să fie integrate în Alianţă cât mai curând posibil, aderarea lor va consolida securitatea colectivă a Europei”, a declarat Liz Truss, după ce Helsinki și Stockholm și-au anunțat formal decizia de a adera la NATO.

Săptămâna trecută, Regatul Unit a semnat cu Suedia şi Finlanda acorduri de apărare şi protecţie reciprocă în cazul unei agresiuni, înainte de anunţarea deciziilor lor de a adera la NATO.

Aceste acorduri “demonstrează angajamentul nostru ferm şi fără echivoc faţă de ambele ţări în cursul acestui proces şi dincolo de acesta”, a spus şefa diplomaţiei de la Londra.

În egală măsură, Franța, țara care asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a avertizat că “orice stat care ar încerca să testeze solidaritatea europeană, printr-o ameninţare sau o agresiune împotriva suveranităţii lor prin orice mijloace, trebuie să aibă certitudinea că Franţa va fi alături de Finlanda şi Suedia”.

Într-un comunicat, președinția franceză a făcut referire directă la clauză de apărare reciprocă între statele membre ale UE, prevăzută la articolul 42 aliniatul 7 din Tratatul de la Lisabona.

“Franţa îşi reafirmă angajamentul în temeiul articolului 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi este pregătită să consolideze cooperarea în domeniul apărării şi securităţii cu aceşti doi parteneri, prin consultări strategice la nivel înalt şi interacţiuni militare întărite”, a spus Palatul Elysée.

Continue Reading

Facebook

U.E.34 mins ago

Șeful diplomației UE: Aderarea Finlandei și Suediei la NATO va întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor. Este “contrariul” a ceea a vrut Putin

ROMÂNIA41 mins ago

Președintele ADR: Cloudul guvernamental este un cloud privat, iar arhitectura acestuia este deschisă operatorilor economici

INTERNAȚIONAL53 mins ago

Canada face apel la Occident să ”elibereze grâul ucrainean” blocat de invazia rusă: Suntem pregătiți să trimitem nave în România pentru a-l exporta

ROMÂNIA1 hour ago

Asociația H.appyCities lansează DES Hub, o platformă colaborativă de urmărire a digitalizării României

U.E.2 hours ago

Josep Borrell estimează că ar putea dura încă două săptămâni până când statele UE vor conveni asupra unui embargo privind petrolul rusesc

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană: Pe lângă dezinformare și spionaj digital, domeniul securității cibernetice face parte din noul tip de război

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru implementarea sistemului național RO e-Factura și factura electronică în România

MAREA BRITANIE3 hours ago

Marea Britanie solicită ca Suedia şi Finlanda să adere la NATO “cât mai curând posibil”. Franța “va fi alături de Helsinki și Stockholm” în temeiul clauzei de apărare reciprocă din tratatul UE

U.E.3 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Europarlamentarul Gheorghe Falcă solicită un buget european dedicat turismului și crearea unei agenții europene pentru turism

U.E.3 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA20 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending