Comisia Europeană a declarat luni că ajutorul oferit eforturilor de căutare a președintelui iranian Ebrahim Raisi, după ce televiziunea de stat a anunțat că acesta a decedat într-un accident de elicopter, a fost acordat fără „motivații politice”, informează EFE, preluat de Agerpres.

Duminică, Uniunea Europeană a activat sistemul de satelit Copernicus, programul de observare a Pământului utilizat de obicei pentru ajutor în caz de dezastre naturale. Acesta a fost lansat la solicitarea Iranului pentru a ajuta la găsirea președintelui Raisi, a ministrului de externe iranian, Hosein Amir Abdolahian, și a celorlalți oficiali și membri ai echipajului aflați la bordul elicopterului.

„Nici Mecanismul European de Protecție Civilă, nici sistemul de sateliți Copernicus nu au în spate motivații politice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru ajutor umanitar, Balazs Ujvari, într-un mesaj pe X. Ujvari a subliniat că „orice țară poate solicita asistență de natură umanitară sau civilă prin aceste canale, iar Comisia face tot posibilul pentru a ajuta”.

Cu toate acestea, unii deputați europeni au criticat duminică asistența acordată Iranului de către Uniunea Europeană, susținând că apărătorii drepturilor omului nu primesc ajutor similar.

Președintele Iranului, Ebrahim Raisi, și ministrul său de externe, Hosein Amir Abdolahian, au murit duminică într-un accident de elicopter într-o zonă muntoasă din nord-vestul țării.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis luni un mesaj de condoleanțe după decesul președintelui iranian Ebrahim Raisi și al ministrului iranian de externe, ambii murind în urma prăbușirii elicopterului care îi transporta.

“UE își exprimă sincerele sale condoleanțe pentru moartea președintelui Raisi și a ministrului de externe Abdollahian, precum și a altor membri ai delegației și ai echipajului acestora într-un accident de elicopter. Gândurile noastre se îndreaptă către familiile acestora“, a transmis Michel, pe platforma X.

The EU expresses its sincere condolences for the death of President Raisi and Foreign Minister Abdollahian, as well as other members of their delegation and crew in a helicopter accident. Our thoughts go to the families.

— Charles Michel (@CharlesMichel) May 20, 2024

Preşedintele iranian Ebrahim Raisi şi ministrul său de externe, Hossein Amirabdollahian, şi-au pierdut viaţa în prăbuşirea elicopterului care îi transporta, într-o zonă muntoasă şi pe o vreme foarte rece, a declarat luni un oficial iranian, după ce echipe de căutare au localizat epava aparatului de zbor în provincia Azerbaidjanul de Est, informează Reuters.

“Preşedintele Raisi, ministrul de externe şi toţi pasagerii din elicopter au fost ucişi în prăbuşire”, a declarat pentru Reuters un înalt oficial iranian, sub rezerva anonimatului din cauza sensibilităţii subiectului.

Agenția iraniană de știri Mehr a confirmat decesele, raportând că „toți pasagerii elicopterului care îi transporta pe președintele și pe ministrul iranian de externe au fost martirizați”.

Un oficial iranian a declarat anterior pentru Reuters că elicopterul care îi transporta pe Raisi și pe ministrul de externe Hossein Amirabdollahian a fost complet ars în accidentul de duminică.

Televiziunea de stat a relatat că imaginile de la fața locului arată că aeronava s-a izbit de un vârf de munte, deși nu existau informații oficiale cu privire la cauza prăbușirii.

Agenția de știri de stat IRNA a precizat că Raisi a zburat cu un elicopter Bell 212 fabricat în SUA.

Raisi, în vârstă de 63 de ani, a fost ales președinte în 2021 și, de la preluarea mandatului, a ordonat o înăsprire a legilor privind moralitatea, a supravegheat o represiune sângeroasă a protestelor antiguvernamentale și a făcut presiuni puternice în discuțiile nucleare cu puterile mondiale.

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, care deține puterea supremă cu ultimul cuvânt în ceea ce privește politica externă și programul nuclear iranian, a încercat anterior să îi liniștească pe iranieni, spunând că nu va exista nicio perturbare a afacerilor de stat.

Mohammad Mokhber, 68 de ani, prim-vicepreşedintele Iranului, ar urma să devină, potrivit Constituţiei iraniene, preşedinte interimar, după moartea lui Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter. În calitate de preşedinte interimar, Mohammad Mokhber face parte dintr-un consiliu format din trei persoane, împreună cu preşedintele parlamentului şi şeful sistemului judiciar, care va organiza noi alegeri prezidenţiale în termen de 50 de zile de la moartea preşedintelui.

Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au emis duminică o declarație comună prin care își exprimă îngrijorarea vis-a-vis de situația din Georgia, unde Parlamentul a adoptat o lege a “influenței străine”, inspirată din Rusia, dar intrarea ei în vigoare a fost întârziată de veto-ul simbolic al președintei Salome Zourabichvili.

“Noi, Germania și Franța, suntem profund îngrijorate de situația din Georgia. Ambele noastre țări au fost susținători fermi ai parcursului european al Georgiei și au sprijinit în mod activ decizia Consiliului European de a acorda statutul de candidatură în decembrie 2023”, au transmis Macron și Scholz.

Ambii lideri iau act “cu profund regret” de decizia guvernului georgian și a partidului de guvernământ “de a se abate de la această cale, acționând împotriva valorilor noastre europene comune și a aspirațiilor poporului georgian, cum ar fi prin adoptarea așa-numitei legi privind transparența influenței străine”.

“Calea europeană a Georgiei a fost trasată – dar viteza și direcția de înaintare depind de Georgia“, au mai subliniat cei doi lideri.

Declarația celor doi lideri continuă luările de poziție de la nivel european și transatlantic cu privire la situația din Georgia. NATO, UE și SUA au condamnat această iniţiativă a guvernului georgian.

Președinta Georgiei, Salome Zurabişvili, a anunţat sâmbătă că s-a opus prin veto legii criticate a ”agenților străini”, care a suscitat proteste masive în această ţară din Caucaz.

Parlamentarii georgieni au aprobat planurile controversate de a califica sute de ONG-uri și instituții media drept agenți străini, deschizând calea ca proiectul să devină o lege de inspirație rusească.

Tot duminică, președintele Consiliului European Charles Michel a cerut politicienilor din Georgia să profite de ”fereastra de oportunitate” deschisă de vetoul președintei Zurabişvili asupra legii privind ”influența străină”.

Totodată, președinta Zurabișvili i-a cerut preşedintelui francez, Emmanuel Macron, să vină la Tbilisi pentru a “scoate definitiv Caucazul (…) de sub influenţa rusă”. “Să vină!”, a cerut ea, referindu-se la liderii Uniunii Europene.

“Emmanuel Macron mi-a promis practic încă de la alegerea mea, în 2018, că va veni. Trebuie să o facă înainte de începerea campaniei electorale (pentru alegerile legislative din Georgia) în septembrie”, a spus preşedinta, în conflict deschis cu guvernul, într-un interviu pentru jurnalul La Tribune Dimanche.

În decembrie anul trecut, Consiliul European a acordat Georgiei statutul de țară candidată la UE, în ciuda avertismentelor conform cărora Georgia a dat înapoi în ceea ce privește aspecte cheie legate de drepturile omului și nu a reușit să implementeze pe deplin reformele cerute de Comisia Europeană, printre care se numără și combaterea polarizării politice. UE a declarat că proiectul de lege este “incompatibil cu valorile europene” și ar putea bloca încercarea țării din Caucazul de Sud de a deveni membră a blocului european. Georgia este, de asemenea, stat care aspiră să adere la NATO.