Connect with us

SĂNĂTATE

Guvernul a aprobat memorandumul pentru două împrumuturi de 480 de milioane de euro de la BEI pentru spitalele regionale Cluj și Craiova

Published

on

© eiah.eib.org

În cadrul ședinței de Guvern din data de 27 mai 2021 a fost aprobat memorandumul privind acordul de principiu pentru contractarea a două împrumuturi, de circa 480 milioane euro, cu Banca Europeană de Investiții. Memorandumul a fost înaintat Guvernului de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare și ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, în vederea construirii Spitalului Regional de Urgenţă Cluj și Spitalului Regional de Urgenţă Craiova, potrivit comunicatului oficial.

Conform studiilor de fezabilitate, costul total al celor 3 spitale regionale (Iași, Cluj, Craiova) se ridică la cca. 1,64 miliarde euro. Valoarea proiectului de investiții prevăzut de Spitalul Regional de Urgență Cluj este de 539,6 milioane euro, din care 454 milioane euro reprezintă costul net. Pentru Spitalul Regional de Urgență Craiova, proiectul prevede investiții cu valoare totală de 602,74 milioane euro, costul net fiind de 507 milioane euro.

Costurile operaționale aferente realizării acestor proiecte de investiții publice însumează o valoare netă de cca. 1,5 milioane de euro și nu sunt incluse în costul investiției aprobat prin hotărâre de guvern și/sau acoperite de fondurile europene nerambursabile.

”Asigurarea finanțării pentru sănătate și construirea de spitale au caracter prioritar pentru România. În calitate de ministru al Finanțelor, susțin cu tărie toate proiectele de investiții din sectorul sanitar care urmăresc dezvoltarea sistemului medical și îmbunătățirea serviciilor de sănătate publică. Suntem pe deplin conștienți de nevoile pe care spitalele, personalul medical și pacienții le au, iar din această perspectivă, ne aflăm într-o etapă în care urmează să materializăm, împreună cu actualul Guvern, obiectivele pe care România și le propune de zeci de ani”, a subliniat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Implementarea și coordonarea proiectelor va fi asigurată de Ministerul Sănătății, pe o perioadă de aproximativ 7 ani, data limită de tragere a sumelor împrumutului fiind aprilie 2028. De asemenea, Ministerului Sănătății va urmări evoluția cadrului general a programării bugetare anuale.

Cele două împrumuturi, prevăzute în memorandumul adoptat astăzi, reprezintă continuarea demersurilor Guvernului pentru realizarea primelor trei spitale regionale (Iași, Cluj, Craiova) din cele opt, finanțate din fonduri europene nerambursabile, împrumuturi contractate de la Banca Europeană de Investiții și de la bugetul de stat.

Primul acord de finanțare, în valoare de 250 milioane euro, a fost semnat la 20 aprilie, de către Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor și Christian Kettel Thomsen, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

Conform calendarului de contractare, se urmărește ca până la finele anului 2021 să fie semnate și împrumuturile pentru Spitalele Regionale de Urgență Cluj și Craiova.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

FONDURI EUROPENE

România achiziționează cu fonduri europene două avioane destinate situațiilor de urgență, capabile să transporte pacienți în stare critică pe o rază de 2.000 km

Published

on

© Fundația pentru SMURD

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin reprezentanții Autorității de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare, și Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General de Aviație, în calitate de beneficiar, au semnat luni contractul de finanțare pentru proiectul Air Ambulance, prin intermediul căruia România va achiziționa două avioane noi mediu curier, capabile să transporte minim 2 pacienți în stare critică, pe o rază de 2.000 km, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Proiectul contribuie la îmbunătățirea capacității de reacție la dezastre, prin dotarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne cu mijloace aeriene moderne pentru transport medical pe distanțe medii și mari.

Datorită noilor achiziții, se va reduce timpul mediu de răspuns al intervențiilor de urgență, de la 12.52 minute la 12.05 minute.

“Pentru noi, sănătatea românilor este prioritară. Achiziționarea acestor două avioane medicale este foarte importantă pentru sistemul sanitar din România, dar mai ales pentru pacienții aflați în pericol”, a declarat Cristian Roman, secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Avioanele vor fi operate de pe Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu, Băneasa, raza de acțiune din acest punct fiind pe aproape întreg teritoriul european.

Valoarea totală a proiectului este de 148.039.178,09 lei. Beneficiar este Inspectoratul General de Aviație, din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Sănătății propune reglementări pentru asigurarea disponibilității unor medicamente esențiale pentru pacienții din România

Published

on

© captură video/ Ministerul Sănătății - video

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a semnat ieri, 24 iunie, ordinul prin care se modifică normele privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, astfel încât să se asigure disponibilitatea pe piața din România a unor medicamente esențiale pentru pacienți, potrivit comunicatului oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

Prin noile reglementări, se introduce o nouă categorie de produse farmaceutice, medicamentele esențiale, pentru care prețul maximal aprobat va fi media celor mai mici trei prețuri din statele din Europa aflate în grupul de țări de comparație, în loc de cel mai mic preț, cum este în prezent.

Lista medicamentelor esențiale urmează să fie aprobată prin ordin al ministrului Sănătății în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestor modificări. Pentru ca un medicament să fie considerat esențial este nevoie să întrunească două condiții, să se afle pe cea mai recentă listă de medicamente esenţiale recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii și să se regăsească pe lista de medicamente decontate 100% de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, astfel încât povara financiară asupra pacientului să fie zero.

„Prin aceste modificări, asigurăm disponibilitatea unor medicamente esențiale pentru pacienții din România. Pentru medicamentele pentru care există autorizație de punere pe piață în România, pericolul de retragere din țară se diminuează considerabil și, totodată, piața din România devine atractivă pentru medicamentele esențiale care nu au autorizație de punere pe piață în acest moment, scopul fiind de a asigura stocuri adecvate și continue de medicamente în farmacii și spitale”, a declarat ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă.

Totodată, noile reglementări prevăd transmiterea în format electronic către Ministerul Sănătății, de către deținătorii de autorizații de punere pe piață, a datelor privind prețurile din cataloagele țărilor de comparație, în locul trimiterii copiilor xerox ale respectivelor cataloage.

„Această măsură este menită să debirocratizeze la nivelul Ministerului Sănătății procesul de corecție a prețului, să asigure o mai mare acuratețe a datelor și să reducă timpii de procesare a corecției prețurilor”, a mai declarat Ioana Mihăilă.

Ordinul urmează să fie publicat în Monitorul Oficial.

Citiți și: Ministrul sănătății Ioana Mihăilă: Este în interesul pacienților europeni ca accesul echitabil la medicamente să devină o prioritate pe agenda Consiliului UE

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Există nu mai puțin de cinci țări europene, și anume Polonia, Lituania, România, Slovacia și Letonia, care încă nu au acces la noile medicamente împotriva cancerului care au fost aprobate în 2019.

Citiți și: ARPIM trage un semnal de alarmă: Românii așteapă 2 ani și jumătate pentru acces la noi medicamente. România, în coada clasamentului european

Continue Reading

ROMÂNIA

Liderii comisiilor de sănătate din Parlament și negociatorul Programului de sănătate al UE susțin prioritizarea insuficienței cardiace printr-un program național de sănătate

Published

on

© Photo Collage

Material realizat de Andreea Radu și Robert Lupițu

Insuficiența cardiacă trebuie să fie considerată o prioritate în cadrul domeniului sănătății, inclusiv prin crearea unui program național de sănătate și a unui program național de finanțare care să fie sprijinit și prin mecanisme europene, a fost mesajul transmis la unison de principalii decidenți politici din domeniul sănătății, în cadrul unei dezbateri organizate marți, la Palatul Parlamentului, de Societatea Română de Cardiologie, Fundația Română a Inimii, Societatea Națională de Medicina Familiei și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cu sprijinul AstraZeneca.

4,7% din populația adultă din România suferă de insuficiență cardiacă, cu un segment important în rândul persoanelor active (45-65 ani), 30% dintre cazuri ajung la spital în stadii agravate ale bolii, iar 1 din 2 persoane nou diagnosticate cu insuficiență cardiacă moare în următorii 5 ani, relevă un studiu consacrat insuficienței cardiace care a reprezentat un punct de pornire al dezbaterii “În inima problemei” și în cadrul căreia organizațiile reunite au propus decidenților politici soluții pentru accesul pacienților la diagnostic și tratament.

La eveniment au participat, fie în persoană, fie în format online, principalii decidenți politici de la nivelul Parlamentului național, respectiv liderii comisiilor pentru sănătate din Camera Deputaților și din Senat, alături de reprezentanți ai Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, precum și reputați experți în domeniul bolilor cardiovasculare. De asemenea, a fost reprezentat și nivelul european de decizie, prin participarea europarlamentarului Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru programul de sănătate al Uniunii Europene (EU4Health) și responsabilul PE în relația cu Agenția Europeană pentru Medicamente.

© Guvernul României

Nelu Tătaru (PNL), președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a scos în evidență faptul că “insuficiența cardiacă este o afecțiune cu un impact extrem de  puternic asupra stării de sănătate a pacienților”.

“Pierderile umane imense pe care le provoacă insuficiența cardiacă în rândul populației adulte constituie dovada evidentă pentru care implicațiile sale ar trebui abordate ca priorități de sănătate publică în planurile naționale de sănătate și chiar în Strategia Națională de Sănătate. Prioritizarea afecțiunii în astfel de documente naționale cu o puternică forță legislativă ar asigura cadrul legal necesar implementării unor măsuri active de diagnostic precoce și tratament în stadii incipiente ale bolii”, a transmis el, într-un mesaj adresat în cadrul dezbaterii.

© Dezbatere – “În inima problemei”

În continuare, Florin Buicu (PSD), vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a subliniat că “există o diferență între indicatorul la nivel european în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă și valoarea acestui indicator în România” și a insistat pe creșterea nivelului de finanțare a sănătății.

“Este obligația noastră, este obligația autorităților ca prin toate demersurile pe care le facem să îmbunătățim acest indicator. Lucrurile concrete se pot face relativ simplu, dar sănătatea trebuie să fie considerată o prioritate. Sper ca în afară de COVID-19, sănătatea să fie prioritară pentru România. Ca să fie prioritară înseamnă să alocăm bani atât din bugetul de stat, dar să putem prevedea bani și pentru programele finanțate de Casa de Asigurări. Finanțarea publică a sănătății în România este pe ultimele locuri la nivel european. Transferurile care se fac din bugetul de stat către asigurări ar trebui să fie mult mai mari față de sumele care în momentul de față ajung în asigurări”, a spus Buicu.

© Dezbatere – “În inima problemei”

Adrian Wiener (USR PLUS), vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a pledat pentru edificarea unei strategii naționale pentru insuficiență cardiacă, și nu doar a unui program național care să identifice soluții de finanțare.

“O să reiterăm demersul de adresare a principalilor factori de risc. 40% din dovada de boală din România este datorată unor factori de risc evitabili, care unii dintre ei pot fi amendați legislativ sau prin angajament politic pentru niște politici publice sau strategii naționale. Din punct de vedere al substratului financiar, are un profil social. Doar 39 din 100 de asigurați plătesc CASS. Sunt necesare decizii politice care să amelioreze această deficiență structurală, pentru că nevoile sunt din ce în ce mai mari”, a precizat Wiener.

© Dezbatere – “În inima problemei”

În finalul dezbaterii, europarlamentarul Cristian Bușoi a spus că domeniul sănătății va fi și va rămâne pentru o perioadă lungă de timp o prioritate de politică publică la nivel european, fiind de părere că bolile cardiovasculare trebuie să fie o prioritate

“Nu a fost această situație în trecut, dar pandemia de COVID-19, așteptările populației, așteptările cetățenilor europeni au dus la a pune sănătatea printre prioritățile de politică publică, fără a pune în pericol atribuțiile de la nivel național, organizarea sistemelor de sănătate rămânând în continuare în mod evident principala responsabilitatea a statelor membre. Bolile cardiovasculare trebuie să fie o prioritate, pentru că reprezintă o povară importantă pentru sistemele de sănătate. În mod special, în programul EU4Health se vor finanța acțiuni de prevenție, strategii de sănătate și anumite proiecte de digitalizare. În bolile cardiovasculare prevenția poate juca un rol important, acțiunile de prevenție pot schimba radical situația”, a afirmat Bușoi, raportor al Parlamentului European pentru programul EU4Health.

Un studiu de percepție realizat de YouGov cu sprijinul AstraZeneca în 9 țări din Europa și din lume, incluzând România (august 2020), a reliefat că românii nu cunosc simptomatologia și riscurile asociate insuficienței cardiace, determinând astfel prezentarea tardivă la medic.

Pentru a fi eficient, un Program Național de Insuficiență Cardiacă ar trebui să conțină: standarde pentru screening, diagnostic precoce și tratament pentru stadiile incipiente ale bolii; abordare multidisciplinară și integrată; măsuri de informare și educare privind simptomele și complicațiile insuficienței cardiace.

Participanții la dezbatere au scos în evidență faptul că, în acest moment, cadrul de reglementare pune accentul mai degrabă pe tratamentul pacienților în stadii avansate ale bolii, fără focus pe prevenția insuficienței cardiace, pe diagnosticul precoce și pe oportunitatea pe care noile opțiuni terapeutice, administrate încă din stadiile inițiale, le pot oferi pacienților cu insuficiență cardiacă. De asemenea, identificarea și raportarea cazurilor noi este îngreunată de lipsa unor programe dedicate de screening și diagnostic, iar costurile pentru sistemul de sănătate sunt mult mai ridicate atunci când pacienții ajung la medic în stadii tardive ce necesită spitalizare sau tratamente complexe.

© Dezbatere – “În inima problemei”

”Este momentul să găsim și să punem în aplicare cu toții – pacienți, medici, autorități – soluții pentru ca procesul de diagnostic și tratament al insuficienței cardiace să fie accesibil și sustenabil” este apelul făcut de inițiatorii acestui proiect, la finalul dezbaterii.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA2 mins ago

Studiu: Românii, printre cei mai deschiși europeni în ceea ce privește modul de lucru hibrid, însă doar 23% consideră că educația online funcționează cum trebuie

U.E.36 mins ago

Președintele Lituaniei face apel la solidaritate din partea celorlalte state UE pentru a gestiona ”migrația ilegală” folosită de Belarus ca retorsiune față de sancțiunile europene

COMISIA EUROPEANA58 mins ago

Comisia Europeană, mesaj de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor: Ura și violența rasială nu își au locul în UE

ROMÂNIA2 hours ago

Ministerul Afacerilor Externe aduce un omagiu pios memoriei victimelor de etnie romă ale Holocaustului

U.E.2 hours ago

Președintele Agenției germane de Mediu atrage atenția că Nord Stream 2 s-ar putea ”să devină un fel de dinozaur printre proiectele energetice”: Noi vrem să ajungem la emisii zero către 2045

INTERNAȚIONAL2 hours ago

România condamnă cu fermitate atacul asupra vasului „Mercer Street”. Ambasadorul Republicii Islamice Iran a fost convocat de urgență la MAE

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Eforturile lui Dragoș Pîslaru pentru adoptarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și a Garanției pentru Copii, emblematice în activitatea de eurodeputat din ultimul an

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE răspunde prompt apelului Turciei pentru gestionarea incendiilor de pădure fără precedent

ROMÂNIA22 hours ago

Klaus Iohannis, prezent la Festivalul ”Săptămâna Haferland”: România, locul în care diversitatea etnică este respectată

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Președinta Maia Sandu, în drumeție pe Vârful Moldoveanu, cel mai înalt vârf muntos din România

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending