Connect with us

SĂNĂTATE

Guvernul a aprobat memorandumul pentru două împrumuturi de 480 de milioane de euro de la BEI pentru spitalele regionale Cluj și Craiova

Published

on

© eiah.eib.org

În cadrul ședinței de Guvern din data de 27 mai 2021 a fost aprobat memorandumul privind acordul de principiu pentru contractarea a două împrumuturi, de circa 480 milioane euro, cu Banca Europeană de Investiții. Memorandumul a fost înaintat Guvernului de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare și ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, în vederea construirii Spitalului Regional de Urgenţă Cluj și Spitalului Regional de Urgenţă Craiova, potrivit comunicatului oficial.

Conform studiilor de fezabilitate, costul total al celor 3 spitale regionale (Iași, Cluj, Craiova) se ridică la cca. 1,64 miliarde euro. Valoarea proiectului de investiții prevăzut de Spitalul Regional de Urgență Cluj este de 539,6 milioane euro, din care 454 milioane euro reprezintă costul net. Pentru Spitalul Regional de Urgență Craiova, proiectul prevede investiții cu valoare totală de 602,74 milioane euro, costul net fiind de 507 milioane euro.

Costurile operaționale aferente realizării acestor proiecte de investiții publice însumează o valoare netă de cca. 1,5 milioane de euro și nu sunt incluse în costul investiției aprobat prin hotărâre de guvern și/sau acoperite de fondurile europene nerambursabile.

”Asigurarea finanțării pentru sănătate și construirea de spitale au caracter prioritar pentru România. În calitate de ministru al Finanțelor, susțin cu tărie toate proiectele de investiții din sectorul sanitar care urmăresc dezvoltarea sistemului medical și îmbunătățirea serviciilor de sănătate publică. Suntem pe deplin conștienți de nevoile pe care spitalele, personalul medical și pacienții le au, iar din această perspectivă, ne aflăm într-o etapă în care urmează să materializăm, împreună cu actualul Guvern, obiectivele pe care România și le propune de zeci de ani”, a subliniat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Implementarea și coordonarea proiectelor va fi asigurată de Ministerul Sănătății, pe o perioadă de aproximativ 7 ani, data limită de tragere a sumelor împrumutului fiind aprilie 2028. De asemenea, Ministerului Sănătății va urmări evoluția cadrului general a programării bugetare anuale.

Cele două împrumuturi, prevăzute în memorandumul adoptat astăzi, reprezintă continuarea demersurilor Guvernului pentru realizarea primelor trei spitale regionale (Iași, Cluj, Craiova) din cele opt, finanțate din fonduri europene nerambursabile, împrumuturi contractate de la Banca Europeană de Investiții și de la bugetul de stat.

Primul acord de finanțare, în valoare de 250 milioane euro, a fost semnat la 20 aprilie, de către Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor și Christian Kettel Thomsen, vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții.

Conform calendarului de contractare, se urmărește ca până la finele anului 2021 să fie semnate și împrumuturile pentru Spitalele Regionale de Urgență Cluj și Craiova.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Published

on

Interviu realizat de Zaim Diana

Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, coordonatorul științific al noului Plan Național de Combatere a Cancerului, a reiterat într-un interviu pentru CaleaEuropeana.ro, importanța realizării acestui nou Plan care să țină cont de obiectivele europene și care să corespundă în același timp nevoilor pacienților oncologici din România. 

Obiectivele asumate în noul Plan Național de Cancer pot fi îndeplinite doar cu ajutorul finanțărilor europene: A fost proiectat un PNNR al cancerului

„Obiectivul în acest moment este să promovăm acest plan, pentru că altfel va rămâne ca și multe alte planuri într-un sertar. În 2016 am lansat un proiect pentru un Plan Național de Combatere a Cancerului, care probabil a sfârșit într-o biblioteca prăfuită. Suntem datori pacienților noștri cu un astfel de program. Modelul este cel european și trebuie să spunem că nu am inventat aici nimic, am preluat un model european care există de ani de zile, dar la care noi suntem restanți. De aceea și în 2016 au fost acele eforturi, dar realmente am rămas ultima țară europeană care nu are un astfel de plan de combatere a cancerului. Nu îl facem pentru alții, îl facem în primul rând pentru pacienții noștri”, a explicat Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu.

Există finanțare europeană pentru Planul Național de Combatere a Cancerului

„Acum, într-un final, lumea a realizat că apartenența noastră europeană ne ajută. Există finanțare europeană pentru pacienții români, dar această finanțare nu vine de maniera că cineva semnează o hârtie și după aceea își bate joc de banii respectivi. Ca și în situația PNRR-ului, care este ultima noastră șansă de dezvoltare în acest moment, un plan de combatere a cancerului este un echivalent al PNRR-ului. Dacă nu ai un plan care să cuprindă în mod coordonat, sistematic și articulat toți pilonii care se referă la îngrijirea pacientului de cancer, de la informare, profilaxie primară, secundară, diagnostic, tratament, paleație; dacă nu avem un fel de PNRR al cancerului, nimeni nu o să ne dea bani. Banii europeni vor fi accesați în baza unor proiecte, care vor fi și necompetitive și competitive, ele nu pot fi depuse la Bruxelles, dacă nu avem Planul de Combatere al cancerului as a whole. O motivație mai bună, când ai un buget limitat al sănătății și pe de altă parte să poți beneficia de această finanțare foarte importantă europeană, cred că nu există”, a subliniat Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu.

Fără finanțare europeană, obiectivele Planului Național de Combatere a Cancerului nu pot fi îndeplinite 

Potrivit Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu, „România investește în îngrjirea pacientului cu cancer, dar obiectivele din plan sunt mult mai ample, pentru care nu există o finanțare care să acopere tot ceea ce înseamnă acest continuum al profilaxiei și îngrijirii pacienților cu cancer.” 

Ce etape mai trebuie parcurse pentru ca Planul Național de Combatere a Cancerului să devină operațional

„Planul se află în transparență la Ministerul Sănătății, el va trebui asumat în mod oficial de România. Varianta Parlamentului este una cred, corectă. Există și alte modalități. Vor trebui redactate norme și după aceea va trebui trimis și la Bruxelles. Legea cancerului este important să fie realizată tocmai pentru a susține Planul Național de Cancer și să fie cu totul inclus în strategia de sănătate a României pentru anii care urmează. Munca cea grea începe abia după, va trebui să exsite o entitate care să urmărească fiecare strigare pentru proiecte și să le realizeze și să obțină finanțarea și apoi să realizeze prin specialiști și implementarea respectivelor direcții”, a conchis în interviu Patriciu Achimaș-Cadariu.


La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul tehnic fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Continue Reading

ROMÂNIA

România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

Published

on

© European Union, 2020

La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr.Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul Tehnica fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Pentru ca acest obiectiv să fie atins, au fost statuate 11 obiective generale și 7 obiective specifice:

Obiectivele generale:

  1. Introducerea terapiilor inovative
  2. Servicii de psiho-oncologie și construcție
  3. Realizarea unei strategii naționale de promovare a conceptelor de prevenția a bolilor netransmisibile
  4. Realizarea unei rețele interconectate la nivel național și sistemele de conectare în rețea ale UE
  5. Măsurarea factorilor de risc asociați cu apariția cancerului
  6. Realizarea unui registru național de cancer funcțional, cu subregistre pentru toate localizările
  7. Paliația
  8. Actualizarea periodică a ghidurilor de practică medicală și a protocoalelor terapeutice
  9. Traseul pacientului oncologic
  10. Tumor board
  11. Medicină personalizată 

Obiective specifice: 

  1. Localizarea colo-rectală
  2. Localizarea sân
  3. Localizarea col uterin
  4. Localizarea bronhopulmonară
  5. Localizarea prostată
  6. Hemopatii maligne
  7. Tumori pediatrice

Cancerul a fost și va rămâne în continuare o problemă majoră de sănătate publică, atât la nivel național cât și la nivel mondial, fiind prima sau a doua cauză de decese premature (la vârste cuprinse între 30 – 69 ani) în 134 de țări, potrivit OMS – International Agency for Research on Cancer.

În UE, în anul 2020, au fost înregistrate 2,7 milioane noi cazuri de cancer și 1,3 milioane decese datorate acestei maladii (Globocan 2020).

Conform Globocan, în România, în anul 2020, au fost înregistrate 98.886 noi cazuri de cancer (53.881 cazuri la sexul masculin și 45005 cazuri la sexul feminin) și 54.486 decese (31.886 decese la sexul masculin și 22600 decese la sexul feminin).

  • Cele mai frecvente localizări, la ambele sexe, au fost în ordine descrescătoare, colorectal, plămân, sân, prostată, vezică urinară.
  • La sexul feminin, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate, în strânsă legătură cu următoarele localizări: sân, colorectal, col uterin, plămân, corp uterin. (Globocan 2020).
  • La sexul masculin, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate, în strânsă legătură cu următoarele localizări: plămân, prostată, colorectal, vezica urinară, stomac. (Globocan 2020).

După aproape doi ani de pandemie în care mai mult de un milion de cazuri de cancer au rămas nediagnosticate la nivel european, iar mii de pacienți oncologi din țara noastră au avut un traseu îngreunat din cauza crizei sanitare globale, Grupul de Lucru al Parlamentului României pentru combaterea cancerului a prezentat ieri, 19 ianuarie, la Palatul Cotroceni, noul Plan Național de Combatere a Cancerului. 

Urmăriți aici lansarea: 

 

 

Continue Reading

SĂNĂTATE

Îmbunătățirea accesului pacienților oncologici la terapiile inovative, prioritate cheie a noului Plan Național de Combatere a Cancerului

Published

on

© EU Medicines Agency/ Twitter

Parlamentul României, împreună cu Ministerul Sănătății, mediul academic și cu sprijinul Administrației Prezidențiale și al experților din sănătate, au elaborat un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Acesta fost lansat ieri, 19 ianuarie, și reprezintă un start important pentru ca România să înceapă se recupereze decalajele în materie de acces la medicamente inovative, medicină personalizată și stabilirea unui traseu corect și facil pentru pacientul oncologic. 

Planul Național de Combatere a Cancerului, lansat ieri, este alcătuit din 11 obiective generale. Este un plan care prevede finanțare pentru obiectivele propuse și care urmează să fie implementat în anii următori cu ajutorul Ministerului Sănătății. Primul plan național de control al cancerului a fost realizat în urmă cu aproximativ 6 ani. De această dată, autoritățile din România au fost forțate și de contextul european cu privire la realizarea unui noul plan care să fie conectat la obiectivele Planului European pentru Combatere a Cancerului, lansat de Comisia Europeană în 2021, în vederea construirii unei Uniuni Europene a Sănătății. 

Citiți și: Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Introducerea terapiilor inovative, primul obiectiv al PNCC

Reamintim că accesul pacienților la tratamente inovatoare și eficiente, pentru afecțiuni oncologice fără alternative terapeutice moderne este semnificativ mai redus față de alte țări europene. Conform unui studiu anual al Federației Europene a Industriilor și Asocia țiilor Farmaceutice (EFPIA) – Patients W.A.I.T. Indicator 2020 Survey, realizat în parteneriat cu IQVIA, România se află pe ultimul loc în ceea ce privește timpul de așteptare al pacienților pentru a avea acces la medicamente de ultimă generație.

Potrivit datelor studiului, timpul de la aprobarea de punere pe piață dată de Agenția Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare este de aproximativ 29 de luni (883 zile) în creștere față de raportul anterior, în timp ce alți europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania 120 de zile, Italia 418 zile, Bulgaria 692 zile).

Citiți și: Românii așteaptă mai mult de doi ani pentru a beneficia de medicamente de ultimă generație. Accesul întârziat înseamnă zile pierdute de viață

© https://www.efpia.eu

Din 41 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) în perioada 2016 -2019, destinate pacienților oncologici, doar 12 medicamente au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021. Germania introducându-le pe toate cele 41. Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții oncologici români, în sistem de compensare, este de doar 29%, în timp ce 71% dintre medicamente nu sunt disponibile nici in sistem compensat, nici în cel privat.

Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de așteptare până la depunerea dosarului de rambursare (așteptarea ca alte țări să decidă rambursarea), procesul birocratic, un sistem de Health Technology Assesment (HTA) restrictiv față de inovație, constrângeri bugetare și o echipă subdimensionată care face față cu greu și cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice.

Crearea unui fond de inovație în sănătate

„Acest fond este veriga lipsă a sistemului de compensare din România. Fondul poate oferi pacienților acces la cele mai noi terapii, pentru afecțiuni fără alternativă terapeutică modernă și eficientă, după ce acestea au primit aprobarea de la Agenția Europeană a Medicamentului și până la includerea în rambursare prin actualizarea Hotărârii de Guvern nr. 720/2008. În alte țări europene precum Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia Spania, Ungaria se oferă deja o șansă pacienților să obțină acces timpuriu la medicamentele inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, înainte ca aceste produse să obțină decizia locală de evaluare pentru introducerea în sistemul de rambursare”, potrivit documentului oficial. 

Principalele măsuri prevăzute în Planul Național de Combatere a Cancerului trebuie implementate în perioada 2023 – 2026 de către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate:

  • Consultarea mecanismelor de acces la inovație medicală înaintea rambursării tradiționale implementate în alte țări UE și adaptarea la nevoile naționale.
  • Realizarea unui mecanism de decontare din Fondul de Inovație cu propunere ca acest lucru să se facă la un preț cu discount (de exemplu50% față de prețul de producător din CANAMED).
  • Bugetul fondului de inovație va fi stabilit pentru o perioadă de 4 ani pentru a oferi predictibilitate. d. Realizarea normelor legale pentru ca acest fond să asigure accesul la tratament de la momentul autorizării EMA până la compensarea în România.
  • Realizarea criteriilor pentru includerea medicamentelor eligibile în Fondul de Inovație va trebui să țină seama în primul rând de medicamentele oncologice fără alternativă terapeutică.
  • Creșterea capacității administrative pentru implementarea și funcționalizarea Fondului de Inovație.
  • Adoptarea de noi terapii țintă și dezvoltarea de noi tehnologii pentru screening, diagnostic, tratament combinate cu AI.
  • Crearea unei baze de date conectată cu alte centre oncologice din UE.

Citiți și: Pactul Inovației în Sănătate | Accesul optim și echitabil la inovație al pacienților români, prima prioritate propusă de ARPIM

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN28 mins ago

Olaf Scholz îl primește marți, la Berlin, pe Emmanuel Macron, după împlinirea a 59 de ani de la “reconcilierea franco-germană” prin Tratatul de la Elysee

NATO1 hour ago

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Vlad Nistor2 hours ago

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

ONU3 hours ago

Secretarul general al ONU apreciază că lumea se află într-o situație mai rea decât acum cinci ani și consideră că diplomația este ”cea mai rațională cale” în criza Rusia-Ucraina

Vlad Nistor3 hours ago

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Vlad Nistor4 hours ago

Vlad Nistor: Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina, desfășurată pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Finanțelor, despre când ar putea adopta România moneda euro: ”Anul 2029 este o țintă viabilă”

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Finlanda a primit de la Comisia Europeană 271 de milioane de euro prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

NATO5 hours ago

Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării pe fondul situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic al NATO

INTERVIURI7 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 day ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending