Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că a promulgat legea pentru adoptarea unei ordonanțe a Guvernului care asigură continuitatea accesului gratuit la vaccinarea anti-HPV, destinată fetelor și băieților cu vârste cuprinse între 11 și 26 de ani, precum și menținerea serviciilor medicale gratuite periodice de testare pentru cancerul de col uterin.

Șeful statului a subliniat că acest tip de cancer afectează grav viața unui număr foarte mare de femei și că, în aproape toate cazurile, boala este cauzată de infecția cu virusul HPV. În acest context, Nicușor Dan a evidențiat rolul esențial al prevenției, arătând că screeningul și controalele medicale regulate reprezintă cea mai eficientă modalitate de combatere a bolii.

“Acest tip de cancer, care afectează grav viața mult prea multor femei, este cauzat, în aproape toate cazurile, de infecția cu HPV”, a scris șeful statului, pe X.

Am promulgat legea de adoptare a unei ordonanțe a Guvernului care asigură continuitatea accesului la vaccinare anti HPV, care este gratuită pentru fetele şi băieţii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 26 de ani, şi la servicii medicale gratuite periodice de testare pentru cancerul de… pic.twitter.com/ESkQDridjv

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) January 17, 2026

El a arătat că “screeningul și controalele medicale periodice reprezintă principala modalitate de prevenție”.

“De aceea, accesul cât mai larg la acest tip de analize, compensate de la buget, trebuie să rămână un obiectiv important al oricărei politici de sănătate”, a subliniat Nicușor Dan.

Totodată, președintele a încurajat femeile să profite de serviciile medicale gratuite puse la dispoziție de stat și să includă testarea periodică în preocuparea constantă pentru propria sănătate. El a atras atenția că un control medical efectuat la timp poate face diferența dintre evoluția unei boli grave și salvarea vieții.

“Încurajez toate femeile să profite de aceste servicii medicale gratuite și să includă testarea periodică în grija pentru propria sănătate. Un control la timp poate face diferența dintre boală și viață”, a conchis Nicușor Dan.

Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Nicușor Dan a semnat miercuri, 14 ianuarie 2026, decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum şi a unor acte normative în domeniul sănătății. Proiectul legislativ privind extinderea vaccinării gratuite anti-HPV pentru toate fetele și băieții cu vârste între 11 și 26 de ani fusese adoptat inițial în mai 2025, cu președintele Nicușor Dan promulgând legea la 6 iunie 2025.

Potrivit INSP, vaccinarea anti HPV este aproape 100% eficace în prevenirea majorității infecțiilor care produc leziunile precanceroase sau maligne.

Aproximativ 5.200 de cazuri noi de cancer diagnosticate anual în România ar putea fi prevenite prin vaccinare împotriva HPV. În perioada 01 decembrie 2023 – 31 decembrie 2024, 94.497 persoane cu vârsta medie 22 ani și-au și-au inițiat schema de vaccinare. Majoritatea sunt fete și femei, 73,6%, cele mai multe din grupa de vârstă 19-45 ani.

Un raport recent al OCDE arată că sunt state europene care au atins o rată de vacinare în rândul populației țintă de peste 90%, precum Islanda, Portugalia sau Norvegia (2021), mai mult dublu față de ratele din Bulgaria, Franța sau Slovenia.

În 2022, Comisia Europeană a lansat o acțiune comună privind vaccinarea împotriva HPV, care a sprijinit statele membre în sporirea gradului de înțelegere și de sensibilizare a publicului cu privire la HPV și în promovarea vaccinării. Acțiunea contribuie și în prezent la realizarea unui obiectiv esențial al Planului European de combatere a cancerului: eliminarea cancerului de col uterin prin vaccinarea împotriva HPV a cel puțin 90 % din populația țintă de fete din UE și creșterea semnificativă a ratei de vaccinare a băieților până în 2030.

Social-democrații europeni vor solicita alocarea a 90 de miliarde de euro pentru sănătate în viitorul buget multianual al Uniunii Europene (2028–2034), a anunțat vineri vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, subliniind că această alocare înseamnă aproape dublu față de propunerea Comisiei Europene.

„Este un demers necesar. Inegalitățile din sănătate sunt reale: acces disproporționat la îngrijire, lipsă de personal, infrastructură insuficientă și pacienți care sunt diagnosticați tardiv sau au dificultăți în a obține tratamentul, mai ales în Estul Europei”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

Victor Negrescu a prezentat această propunere în cadrul unui eveniment organizat de familia social-democrată în Parlamentul European, subliniind că domeniul sănătății nu poate rămâne subfinanțat.

„Sănătatea nu poate rămâne subfinanțată. Dacă vrem o Europă a solidarității, trebuie să punem bani acolo unde miza este viața oamenilor”, a punctat vicepreședintele Parlamentului European. 

Comisia Europeană a propus un bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034 de 2000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual anterior.

Viitorul buget multianual al UE este construit pe trei piloni. Primul dintre aceștia prevede o comasare a politicilor tradiționale, politica agricolă comună și politica de coeziune, fonduri pe care statele membre le pot atrage prin planuri naționale și regionale de parteneriat. 

Ceilalți doi piloni sunt cel al competitivității (cu accent pe inovație, securitate, apărare și spațiu) și cel al Europei globale.

Țara noastră urmează să primească 60 de miliarde de euro din bugetul UE 2028-2034, a șasea cea mai mare alocare.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a efectuat vineri, în cadrul deplasării sale oficiale în Spania, o vizită de lucru la Ministerul Industriei din Spania, unde a discutat împreună cu omologii săi despre dezvoltarea și stimularea producției naționale de medicamente și consumabile medicale, un aspect esențial pentru viitorul sistemelor de sănătate.

Discuțiile au vizat experiența Spaniei în implementarea programului Pro-Farma, care sprijină producția internă de medicamente și dispozitive medicale, oferind beneficii clare: stabilitate pentru sistemul de sănătate, acces mai rapid la tratamente pentru pacienți și o industrie farmaceutică mai puternică.

„Acest tip de abordare arată că politicile publice pot crea capacitate reală, nu doar dependență de importuri. Exact această experiență este valoroasă pentru România”, a declarat Rogobete, potrivit unei postări pe pagina sa de Facebook.

Ministrul român a anunțat că, împreună cu omologul spaniol Jordi Garcia Brustenga, au convenit să demareze procedurile pentru semnarea unui Memorandum de colaborare între cele două ministere, menit să faciliteze schimbul de expertiză și bune practici și să permită dezvoltarea unui program similar în România.

Citiți și

Alexandru Rogobete a discutat cu omologul spaniol despre strategiile de sănătate, accesul pacienților la servicii și medicamente și importanța coordonării între toate componentele sistemului

Modelul spaniol, discutat de ministrul sănătății cu autoritățile de la Madrid pentru sprijinirea industriei farmaceutice din România și a medicamentelor inovative

„Cred cu tărie că trebuie să ieșim din logica lui ‘nu se poate’ și să gândim strategic dezvoltarea sănătății pe toate palierele: infrastructură, resursă umană, industrie și acces real la tratamente pentru oameni. Încrederea ne face bine, mai ales atunci când este construită prin decizii concrete și parteneriate serioase”, a mai spus Alexandru Rogobete.

Inițiativa vizează consolidarea producției interne de medicamente și întărirea industriei farmaceutice românești, contribuind la securitatea sanitară și la independența sistemului de sănătate național.