Connect with us

U.E.

Guvernul britanic a publicat documentul privind riscurile unui Brexit fără acord: Regatul Unit se va confrunta cu proteste, boli, penurie de medicamente și cozi de peste două zile la graniță

Published

on

Guvernul britanic a publicat miercuri seara documentul în care sunt detalitate planurile Regatului Unit în cazul unei ieșiri dezordonate din Uniunea Europeană, prin care se avertizează că un Brexit fără acord va duce la reducerea proviziilor medicale și creșterea prețurilor la alimente, relatează CNN și BBC, citate de Digi24.

Documentul de cinci pagini, care poartă denumirea de ”Operațiunea Yellowhammer”, a fost făcut public de Guvernul de la Londra în urma unei moțiuni înainte de conservatorul Dominic Grieve, care a trecut luni seara de votul Camerei Comunelor cu 311 voturi la 302, înainte ca Parlamentul britanic să fie suspendat timp de cinci săptămâni.

Conținutul documentului dezvăluit miercuri seara este similar cu informațiile publicate de Sunday Times la mijlocul lunii august, pe care Executivul britanic le-a dezmințit la vremea respectivă.

Raportul, datat cu 2 august, conturează o imagine dezolantă a efectelor devastatoare ce ar rezulta în urma unei ieșiri dezordonate a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Regatul Unit va reveni la statutul de ”țară terță”, iar relația cu Uniunea Europeană va fi ”per ansamblu, glacială”, cu potențiale efecte:

– traficul prin Canalul Mânecii ar putea fi redus cu 40-60% într-o singură zi, cu întreruperi care ar putea dura ”semnificativ mai mult”,

– ordinea va fi perturbată: ” Proteste și contra-proteste vor izbucni de-a lungul Regatului Unit, lucru ce ar putea însemna dizlocarea unui număr semnificat de forțe de ordine”,

– servicile financiare vor fi perturbate,

– întreprinderile mici și mijlocii vor fi afectate.

Efecte imediate

Medicamente

Pe termen scurt, camioanele vor înregistra întârzieri între 1.5 zile și 2.5 zile pentru a trece frontiera. Acest lucru ar putea avea consecințe asupra aprovizionării Regatului Unit cu produse medicamentoase, unele medicamente având o durată scurtă de valabilitate, astfel că acestea nu pot fi stocate pe termen lung. Lipsa medicamentelor pentru uz veterinar ar putea crește riscul unor focare de boală, informează Deutsche Welle.

Produse alimentare

Cantitățile produselor alimentare ar putea fi reduse semnificativ în cazul unui Brexit fără acord, în special alimentele proaspete, dar și alte produse precum cele folosite la ambalare.

”Coroborați, cei doi factori nu vor provoca o penurie generală de produse alimentare, dar vor reduce oferta pe piață, lucru care va determina o creștere a prețului care va avea urmări directe asupra grupurilor vulnerabile”, este menționat în raport, potrivit The Guardian.

Granița irlandeză

Guvernul va pune în aplicare o politică de ”fără noi verificări, cu mici excepții” pentru a evita o frontieră dură între Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză.

Cu toate acestea, în raport este menționat că acest model nu este sustenabil pe termen lung ca urmare a ”riscurilor, economice, juridice și de biodiversitate”.

Regatul Unit a precizat că va permite aterizarea avioanelor pe aeroporturile britanice care vin de pe continentul european și UE a oferit garanții privind acceptarea aterizării pe aeroporturile din statele UE-27 a zborurilor din Marea Britanie, dar doar până în luna martie 2020.

Parlamentul de la Londra a fost prorogat luni, până pe 14 octombrie, ca urmare a deciziei de a respinge propunerea premierului Boris Johnson de convocare a alegerilor legislative anticipate, în contextul dezacordului privind producerea unui Brexit fără acord.

Boris Johnson, noul prim-ministru britanic a adoptat o abordare dură faţă de Uniunea Europeană, respingând Acordul Brexit elaborat de fostul Cabinet Theresa May cu Bruxellesul şi afirmând că Marea Britanie se va retrage din Blocul comunitar pe 31 octombrie 2019 cu sau fără un nou tratat.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Președintele Emmanuel Macron pledează pentru acces universal la vaccinul împotriva COVID-19: Este ”absurd” un eventual ”naționalism sanitar”

Published

on

©Emmanuel Macron/ Facebook

Președintele francez Emmanuel Macron a precizat într-un inteviu difuzat de TF1, France 2, franceinfo și France Inter, acordat cu ocazia Zilei Naționale, că a discutat cu grupului farmaceutic Sanofi, împreună cu alți parteneri europeni pentru a asigura un potențial vaccin împotriva COVID-19 ”pe teritorul european, pentru europeni”, informează Politico Europe și Reuters.

Acesta a completat că Franța se va număra printre primele țări care vor primi un asemenea vaccin, dar nu va cere o prioritate absolută, considerând ca fiind ”absurd” un eventual ”naționalism sanitar”, pledând în același timp pentru un acces universal la un potențial vaccin împotriva COVID-19. Dacă cineva găsește un vaccin, vom implementa producția peste tot, în țările noastre, dar și pentru țările în curs de dezvoltare sau cele mai sărace”, a explicat președintele francez, potrivit Le Figaro

Amintim că Franța, alături de Germania, Italia și Țările de Jos, care au fost o ”alianță” în vederea asigurării producerii unui posibil vaccin împotriva COVID-19 în Europa, au încheiat la mijlocul lunii iunie un contract  cu compania Astrazeneca pentru furnizarea a 400 de milioane de doze de vaccin împotriva coronavirusului.

Dozele vor fi distribuite și în alte state, iar numărul lor va fi condiționat în funcție de numărul de locuitori. Toate țările din blocul comunitar pot fi incluse în acest program.

Citiți și: 
Comisia Europeană consideră că ”vaccinul împotriva COVID-19 trebuie să fie o utilitate publică”: Accesul trebuie să fie echitabil și universal. Virusul este un virus global

Arătându-și îngrijoarea cu privire la faptul că epidemia de COVID-19 dă semne de revenire, Macron a anunțat că francezii vor trebui, de la 1 august, să poarte obligatoriu mască de protecție în spațiile publice închise, potrivit AFP, citat de Agerpres

”Doresc ca masca să fie obligatorie în toate locurile publice închise”, a spus liderul de la Elysee într-un interviu televizat, menţionând data de 1 august pentru implementarea acestei măsuri.

”Avem semne” că în Franţa contagierea ”reporneşte totuşi puţin”, a avertizat el despre epidemia care a ucis în această ţară peste 30.000 de persoane. Responsabilii sanitari avertizează cu privire la relaxarea măsurilor preventive.

Preşedintele francez a amintit ca masca este deja obligatorie în transporturile publice în Franţa, dar acest lucru va trebui ”organizat” şi în locurile publice închise.

”Trebuie să prevenim şi să ne pregătim” pentru o revenire a epidemiei, a indicat Macron în interviul acordat cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei.

Pentru o asemenea situaţie, ”suntem pregătiţi, avem securizate atât stocurile cât şi aprovizionările şi avem o organizare cât mai aproape de teren, ceea ce ne va permite să facem faţă unei recrudescenţe, dacă ea va veni”, a menționat acesta.

În ceea ce privește măsurile menite să contribuie la redresarea economiei, care, potrivit previziunilor Comisiei Europene va înregistra o creștere de aproximativ 7%, dar totuși insuficient pentru acoperi contracția previzionată pentru acest an, care se ridică la peste 10%, președintele francez a anunțat că va suplimenta fondul de redresare economicăde 460 de miliarde de euro cu aproximativ 100 de miliarde de euro, potrivit Bloomberg.

Această anvelopă bugetară, care vizează sectorul turistic, aeronautic sau pe cel al producției de automobile, va avea drept scop o ”redresare a industriei, culturii și sistemului educațional”. ”Suntem îndreptățiți să gândim la scară mare și pe termen lung. Sunt convins că putem construi a cu totul altă țară în zece ani”, a spus Macron, fără a preciza dacă va candida pentru un al doilea mandat de președinte al Franței, în contextul în care a intrant în ultimele 600 de zile al primului mandat de lider al Franței de cinci ani.

Franţa a sărbătorit marţi Ziua Naţională într-un format redus din cauza epidemiei COVID-19, pentru prima dată după 1945 autorităţile anulând tradiţionala defilare militară de pe Champs-Elysées pentru celebrarea Căderii Bastiliei, ce a marcat, la 14 iulie 1789, declanşarea Revoluţiei franceze.

Continue Reading

U.E.

Antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la angajamentele propuse de Aspen de a reduce cu 73 % prețurile pentru șase medicamente împotriva cancerului, vândute în Europa la prețuri excesive

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană invită toate părțile interesate să formuleze observații cu privire la angajamentele propuse de societatea farmaceutică Aspen pentru a răspunde preocupărilor Comisiei cu privire la practicarea de prețuri excesive. Aspen propune să reducă, în medie, cu 73 % prețurile pe care le percepe în Europa pentru șase medicamente critice împotriva cancerului. În plus, Aspen propune să asigure furnizarea în continuare a acestor medicamente care nu mai sunt protejate prin brevete pentru o perioadă semnificativă de timp, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Aspen este o societate farmaceutică internațională cu sediul în Africa de Sud, care are mai multe filiale în Spațiul Economic European (SEE).

În urma unei investigații oficiale deschise la data de 15 mai 2017, Comisia are preocupări serioase cu privire la faptul că Aspen a abuzat de poziția sa dominantă pe numeroase piețe naționale prin perceperea unor prețuri excesive pentru medicamente critice împotriva cancerului, care nu mai sunt protejate prin brevete. După achiziționarea medicamentelor împotriva cancerului de la o altă întreprindere, în 2012 Aspen a început să majoreze prețurile acestora în Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Polonia, Suedia și Regatul Unit, aplicând apoi aceeași strategie în toate celelalte țări din Europa în care vindea medicamentele.

Practicile Aspen se referă la o serie de medicamente împotriva cancerului utilizate în principal în tratamentul leucemiei și al altor forme de cancer hematologic. Printre acestea se numără medicamentele vândute sub mărcile Alkeran, Leukeran și Purinethol. 

Analiza preliminară efectuată de Comisie cu privire la datele contabile ale Aspen privind veniturile și costurile a arătat că, după majorările prețurilor, Aspen a obținut în mod constant profituri foarte ridicate de pe urma vânzărilor de medicamente împotriva cancerului în Europa, atât ca valoare absolută, cât și în comparație cu nivelurile profitului înregistrate de alte întreprinderi din sector. Prețurile practicate de Aspen depășeau, în medie, cu câteva sute de puncte procentuale costurile sale relevante, inclusiv după contabilizarea unei rate de rentabilitate rezonabile, deși existau diferențe de la un produs la altul și de la o țară la alta.

În unele cazuri, marjele de profit ridicate pot fi justificate, de exemplu, prin necesitatea de a recompensa un nivel semnificativ de inovare și asumarea unor riscuri comerciale. Cu toate acestea, investigația Comisiei nu a revelat nicio justificare pentru nivelurile foarte ridicate ale profiturilor Aspen. Medicamentele Aspen nu mai sunt protejate prin brevete de 50 de ani, ceea ce înseamnă că orice investiție în cercetare și dezvoltare efectuată pentru aceste medicamente a fost deja recuperată în totalitate. În plus, evaluarea preliminară efectuată de Comisie arată că, deși costurile unitare ale Aspen au înregistrat o ușoară creștere în perioada 2013-2019, majorările prețurilor impuse de Aspen au fost în mod clar disproporționate în raport cu orice costuri suplimentare suportate.    

Practicile Aspen acoperă întregul SEE, deși nu toate medicamentele sunt vândute în fiecare țară. Comisia nu a inclus Italia în investigația sa, deoarece autoritatea italiană de concurență a adoptat, în 2016, o decizie pentru piața italiană prin care a impus Aspen să își reducă prețurile.

La aplicarea majorărilor de prețuri, adesea cu câteva sute de procente, Aspen s-a bazat pe faptul că pacienții și medicii nu aveau, în general, alternative la utilizarea acestor medicamente împotriva cancerului. Atunci când autoritățile naționale au încercat să opună rezistență cererilor Aspen de a majora prețurile, Aspen a mers până la a amenința că retrage medicamentele de pe lista națională a medicamentelor rambursabile și, în unele cazuri, a fost pregătită chiar să se retragă din activitatea de furnizare normală a medicamentelor pe piață.

Este posibil ca acest comportament al Aspen să încalce normele antitrust ale UE [articolul 102 din Tratatul prind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolul 54 din Acordul privind Spațiul Economic European (SEE)], care interzic impunerea unor prețuri inechitabile sau a unor condiții de tranzacționare inechitabile asupra clienților.

Normele UE în materie de concurență nu se aplică în toate situațiile în care ar putea exista preocupări legate de prețurile ridicate ale medicamentelor. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe specifice, un comportament în materie de stabilire a prețurilor poate încălca normele de concurență.  În astfel de cazuri, asigurarea respectării normelor de concurență reprezintă o modalitate suplimentară de a reduce prețul medicamentelor până la un nivel mai accesibil.

Angajamentele propuse de Aspen

Aspen a propus următoarele angajamente pentru a răspunde preocupărilor Comisiei în materie de concurență:

  1. Aspen își va reduce prețurile în întreaga Europă pentru cele șase medicamente împotriva cancerului, în medie, cu aproximativ 73 %;
  2. Aceste prețuri vor fi prețurile maxime pe care Aspen le va putea percepe în următorii zece ani. Ele vor începe să intre deja în vigoare din octombrie 2019; și
  3. Aspen garantează că va furniza medicamentele în următorii cinci ani și, pentru încă cinci ani după aceea, fie va continua să le furnizeze, fie va pune autorizația de introducere pe piață la dispoziția altor furnizori.

Comisia invită toate părțile interesate să își prezinte opiniile cu privire la angajamentele propuse de Aspen în termen de două luni de la publicarea acestora în Jurnalul Oficial. Ținând seama de toate observațiile primite, Comisia va adopta o opinie finală, în care va stabili dacă angajamentele răspund într-o măsură suficientă preocupărilor sale în materie de concurență.

În caz afirmativ, Comisia poate adopta o decizie prin care să confere angajamentelor propuse caracter obligatoriu din punct de vedere juridic pentru Aspen în temeiul articolului 9 din Regulamentul antitrust al UE [Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului].

O astfel de decizie nu ar concluziona că există o încălcare a normelor antitrust ale UE, dar ar crea o obligație juridică pentru întreprinderile care își asumă angajamentele de a respecta angajamentele pe care le-au propus.

Dacă o întreprindere încalcă angajamentele asumate, Comisia poate impune o amendă de până la 10 % din cifra de afaceri la nivel mondial a întreprinderii, fără a fi necesar să dovedească existența unei încălcări a normelor antitrust ale UE.

Continue Reading

S&D

Socialiștii europeni cer Uniunii Europene să protejeze dreptul migranților care solicită azil: Și ei sunt victime ale pandemiei

Published

on

© PES/Facebook

În fața unei crize globale, sanitare, umane și economice fără precedent, socialiștii europeni solicită Uniunii Europene să rămână solidară și să pună pe primul loc drepturile omului pentru a-i proteja pe refugiați și solicitanții de azil, se arată în comunicatul PES.

În cadrul unei întâlniri în format videoconferință, eurodeputați, reprezentanți de partide PES au discutat cu comisarul european pentru afaceri interne despre protejarea și sprijinirea celor vulnerabili.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat că nu există „noi” și „ei”, migranții însemnă „noi”. Sunt lucrători esențiali și lucrători voluntari și, de asemenea, victime ale pandemiei. Covid sau nu, dreptul de a solicita azil trebuie protejat.“

În ultima sesiune plenară, Parlamentul European a dat undă verde Uniunii Europene să cheltuie 585 de milioane de euro pentru a continua sprijinul umanitar pentru refugiații din țările din vecinătate. 

Cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită în Turcia. Eurodeputaţii au dat undă verde pentru 485 de milioane de euro care să permită continuarea ajutorului umanitar de urgenţă către refugiaţii din Turcia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending