Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen s-a întâlnit cu Rovana Plumb și cu ceilați comisari desemnați pentru a-și pregăti echipa pentru audierile din Parlamentul European

Published

on

© https://multimedia.europarl.europa.eu

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a reunit miercuri seară echipa de viitori comisari europeni pentru un seminar informal și de cunoaștere, informează Politico Europe, citând doi oficiali din cadrul Comisiei Europene.

Von der Leyen i-a invitat pe comisarii desemnați la un hotel din afara Bruxelles-ului pentru ”o oportunitate de a ne cunoaște în privat”, a spus un oficial, planul fiind acela de a crea ”o atmosferă frumoasă”.

Aceasta a fost prima întâlnire a viitorului Colegiu al comisarilor europeni, pe care von der Leyen l-a prezentat-o marți.

Oficialii au precizat că seminarul cuprinde și discuții privind procedurile audierilor din Parlamentul European, în condițiile în care câteva dintre portofoliile create de Ursula von der Leyen au stârnit nemulțumiri în Parlamentul European.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024. Noua Comisie Europeană va avea trei vicepreședinți executivi, Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, precum și alți cinci vicepreședinți, unul fiind Înaltul Reprezentant Josep Borrell și ceilalți patru provenind din Europa de est și de sud-est. Nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, va primi portofoliul Transporturilor.

Citiți și De la ”Comisia ultimei șanse” la ”Comisia geopolitică”: Mic îndreptar al portofoliilor și numirilor din echipa Ursulei von der Leyen. Ce înseamnă domeniul transporturilor pentru România

Principalele nemulțumiri vizează denumirea poziției de vicepreședinte atribuită grecului Margaritis Schinas, cel care ar trebui să se ocupe de ”protejarea stilului de viață european”, o denumire politică care înglobează trei domenii: (1) abilități, educație și integrare, (2) migrație și (3) uniune a securității.

Critici privind această chestiune au venit din partea lui Ska Keller, co-liderul grupului Verzilor din Parlamentul European, lui Claude Moraes, fost președinte al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European, dar și din partea lui Karima Delli, președintele Comisiei pentru transport.

Delli, un eurodeputat francez din partea Verzilor, a precizat că o majoritate a eurodeputaților doresc să îi transmită o scrisoare Ursulei von der Leyen pentru a-i solicita să modifice denumirea portofoliului lui Schinas.

Controverse planează și asupra comisarului Sylvie Goulard din partea Franței, în contextul unei anchete a justiției franceze și a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) privind un dosar referitor la angajări fictive în cadrul cabinetului său de eurodeputat, poziție pe care o ocupat-o în perioada 2009-2017. Ca urmare a scandalului, în 2017, ea a demisionat după numai trei luni din funcţia de ministru al apărării în guvernul francez condus de premierul Edouard Philippe. O anchetă OLAF îl vizează și pe Janusz Wojciechowski, comisarul desemnat de Polonia pentru portofoliul agriculturii, pentru cheltuieli pentru deplasări efectuate în perioada când acesta a fost eurodeputat.

Nemulțumiri stârnește și atribuirea portofoliului pentru politica de vecinătate și extindere lui László Trócsányi, fost ministru al justiției în guvernul lui Viktor Orban în ultimii cinci ani, perioadă în care executivul de la Budapesta a intrat în conflict cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European pentru derapaje de la statul de drept, culminând cu activarea articolului 7 din Tratatul UE. Deopotrivă în dimensiunea relațiilor cu țările din Balcanii de Vest și cu statele din cadrul Parteneriatului Estic, László Trócsányi este însărcinat de Ursula von der Leyen să se concentreze asupra chestiunii statului de drept în calitate de comisar european pentru politica de vecinătate și extindere.

Următoarea etapă în procesul politic de învestire a viitoarei Comisii Europene este reprezentată de audierile comisarilor desemnați în comisiile relevante portofoliului atribuit acestora. Conform calendarului oficial, interviurile comisiilor parlamentare cu comisarii desemnați vor avea loc în perioada 30 septembrie – 8 octombrie. În cazul unui rezultat negativ asupra unui candidat, acesta poate fi retras din proces, iar procedurea se reia în cazul țării al cărei candidat este respins.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din 21-24 octombrie.

În final, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei Europene în plenul Parlamentului European în luna iulie, cu o majoritate de 383 de voturi pentru, cu nouă voturi peste majoritatea simplă necesară de 374 de voturi.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Apple contestă în justiție taxele retroactive de 13 miliarde de euro impuse de Comisia Europeană, decizie despre care gigantul american a spus că ”sfidează realitatea și bunul-simț”

Published

on

Apple a deschis marți o acțiune în justiție împotriva Comisiei Europene, pentru a contesta decizia acesteia de a-i impune plata unor taxe retroactive de 13 miliarde de euro în Irlanda, într-un caz de referinţă în campania UE de a combate eludarea taxelor de către companiile multinaţionale, anunță Reuters, citat de Adevărul.ro.

Producătorul de iPhone-uri a trimis o delegaţie formată din şase persoane, în frunte cu directorul financiar Luca Maestri, la o audiere de două zile la Curtea Generală din Luxemburg, a doua cea mai înaltă curte a UE.

Solicitarea Uniunii Europene înaintată gigantului american Apple de a rambursa 13 miliarde de euro Dublinului în contul sumelor pe care nu le-a plătit anterior, grație unui tratament fiscal avantajos oferit în trecut de guvernul irlandez, ”sfidează realitatea și bunul-simț”, a declarat compania americană, potrivit Reuters.

Avocatul gigantului american a pledat în fața instanței, spunând că majoritatea taxelor sunt datorate în Statele Unite pentru că majoritatea valorii produselor sale, între care designul, proiectarea şi dezvoltarea sunt create acolo.

În august 2016, Comisia a decis că în în perioada 1991-2007, Irlanda a luat decizii care au redus în mod artificial obligaţiile fiscale ale Apple pentru o perioadă de peste două decenii, ceea ce a reprezentat ajutoare de stat ilegale.

Comisarul pentru concurenţă Margrethe Vestager s-a referit la o taxă de 0,005% plătită de principala filială a Apple din irlanda în 2014, ca exemplu de impozit neobişnuit de mic plătit de companie.

Irlanda, care a acuzat Comisia că îşi depăşeşte atribuţiile şi încalcă suveranitatea naţională, contestă la rândul ei decizia UE.

Regimul fiscal irlandez este o atracţie importantă pentru companiile multinaţionale, unde lucrează circa 10% din forţa de muncă a ţării. Luxembourgul susţine Irlanda, în timp ce Polonia susţine Comisia.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă reorganizarea masivă de pe piaţa germană a energiei: “Este important ca toţi cetăţenii şi afacerile din UE să cumpere gaze şi electricitate la preţuri competitive”

Published

on

©️ European Commission

Comisia Europeană a luat măsuri prin care oferă posibilitatea cetățenilor europeni și afacerilor din UE să cumpere gaze și electricitate la prețuri competitive. Astfel, piața germană a energiei va fi reorganizată masiv.

Potrivit comunicatului Comisiei Europene, cele mai mari companii de utilităţi din Germania nu vor mai concura una împotriva celeilalte. Astfel E.ON va trebui să achiziţioneze Innogy, subsidiara rivalei RWE, în scopul de a prezerva concurenţa în Germania şi în ţările vecine, relatează presa străină și Agerpres.

Anul trecut, E.ON a anunţat că vrea să preia Innogy, divizia de energie regenerabilă a rivalei RWE AG, într-o tranzacţie complexă, evaluată la aproximativ 20 de miliarde de euro (25 miliarde de dolari). Este cel mai important proces de restructurare de pe piaţa energiei din Germania, după ce cancelarul Angela Merkel a anunţat că statul german va renunţa în totalitate la energia nucleară până în 2022, în urma dezastrului atomic de la Fukushima (Japonia).

Comisarul Margrethe Vestager, responsabil cu politica de concurență în colegiul comisarilor, a declarat: „Este important ca toți europenii și întreprinderile să cumpere electricitate și gaz la prețuri competitive. Astăzi, putem aproba achiziția Innogy de către E.ON, deoarece angajamentele oferite de E.ON vor asigura că fuziunea nu va conduce la o alegere diminuată și la prețuri mai mari în țările în care operează aceste companii.”

Ce urmează: 

E.ON nu va mai produce electricitate şi se va concentra pe reţelele operaţionale de energie şi vânzarea electricităţii către consumatorii finali.

În principiu, acordul implică schimburi de active şi de acţiuni, ca parte a restructurării majore a pieţei energiei din Germania, într-o perioadă în care cea mai mare economie europeană renunţă la combustibilii clasici în favoarea energiei regenerabile.

În prima etapă, vânzarea Innogy va avea ca rezultat deţinerea unei participaţii minoritare de către RWE în E.ON.

Astfel, E.ON va achiziţiona întreaga participaţie de 76,8% deţinută de RWE în Innogy, iar RWE va deţine în schimb 16,7% din E.ON. De asemenea, E.ON va face o ofertă acţionarilor minoritari ai Innogy, care evaluează compania la 40 de euro per titlu, sau aproximativ 22 de miliarde de euro în total. Vineri, acţiunile Innogy au închis la 34,53 euro.

RWE va face o plată în numerar de 1,5 miliarde de euro către E.ON.

Obiectivul E.ON este să se concentreze pe retail, reţele de energie şi soluţii pentru clienţi, în timp ce RWE va prelua generarea energiei regenerabile a ambelor companii.

De asemenea, E.ON va transfera către RWE majoritatea afacerii sale de energie regenerabilă şi interesele minoritare deţinute de subsidiara sa PreussenElektra în centrale nucleare operate de RWE.

Grupul german E.ON are o prezenţă importantă pe piaţa din România. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Frans Timmermans transmite Poloniei și Ungariei că lupta pentru respectarea statului de drept nu se încheie odată cu preluarea mandatului din Comisia von der Leyen: Veți vedea alți comisari, dar același angajament

Published

on

© https://newsroom.consilium.europa.eu

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a avertizat luni Varșovia și Budapesta că Bruxelles-ul va continua să facă presiuni pentru respectarea statului de drept și după ce își va prelua mandatul de vicepreședinte executiv, însărcinat cu activitatea privind Pactul ecologic european, anunță Politico Europe.

Timmermans, vârful de lance al acțiunilor concertate ale insituțiilor europene ce au vizat stoparea derapajelor Poloniei și Ungariei – țări împotriva cărora a fost activat articolul 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona – de la valorile europene, a dat asigurări că munca pe care el a început-o în timpul Comisiei Juncker va continua și după ce își va prelua atribuțiile de vicepremier executiv, având de gestionat în viitoare Comisie von der Leyen politicile climatice, coordonând activitatea cu privire la Pactul ecologic europen.

”Le spun foarte clar tuturor celor care cred că acest lucru reprezintă un fel de sfârșit de eră și că se va pune capăt acestei dezbateri pentru că voi preda portofoliul colegilor mei: absolut greșit”, le-a spus Timmermans reporterilor după reuniunea Consiliul Afaceri Generale (CAG), unde miniștrii afacerilor europene din țările membre ale Uniunii Europene au discutat despre statul de drept din Ungaria, dar și despre condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

”Când s-a adresat Parlamentului, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a fost foarte clar că va continua să urmărească respectarea statului de drept de către toate statele membre. Deci da, veți vedea alți comisari stând aici, mai puțin păr facial, dar același angajament, aceeași hotărâre privin ceea ce noi credem că este un element central al cooperării europene”, a completat prim-vicepreședintele Comisiei Europene.

Statul de drept este un principiu-cheie în statele democratice și Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană menționează respectarea statului de drept ca fiind una dintre valorile pe care se întemeiază UE. O încălcare a valorilor UE justifică o reacție la nivelul UE – reacție  prevăzută de procedura de la Articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Eurodeputații au votat la 12 septembrie 2018, cu o largă majoritate de 448 de voturi pentru, activarea articolului 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona în cazul Ungariei pentru că a încălcat valorile UE.

La 20 septembrie, Parlamentul European a transmis Consiliului UE o propunere prin care solicită țărilor membre să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a statului de drept.

Citiți și:
Ungaria amenință că va bloca bugetul UE 2021-2027 dacă alocarea fondurilor europene va fi condiționată de statul de drept

Definit în mass-media drept ”opțiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene a fost declanșat până în prezent de două ori, de către Comisia Europeană în cazul Poloniei și de către Parlamentul European în privința Ungariei.

De altfel, Consiliul UE informează că ”la rubrica „Diverse”, Comisia va informa miniștrii cu privire la situația actuală a statului de drept în Polonia”.

Potrivit prevederilor cuprinse la aliniatul unu al articolului 7, acesta poate fi activat de Comisia Europeană, de Parlamentul European sau de o treime din statele membre în cazul în care constată ”existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru”.

Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură.

Ulterior, Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-și prezinte observațiile.

În cazul în care Consiliul European face constatarea menționată, Consiliul Uniunii Europene, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending