Comisia Europeană a adoptat miercuri o măsură prin aplicarea căreia fermierii pot să primească plăți în avans mai mari în cadrul politicii agricole comune (PAC), informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Această măsură va sprijini și va spori fluxul de numerar al fermierilor afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 și de impactul condițiilor meteorologice nefavorabile din întreaga UE.

Unele regiuni au fost grav afectate, de exemplu, de inundații.

Măsura le va permite statelor membre să le plătească fermierilor sprijin pentru venit și să aplice anumite scheme de dezvoltare rurală cu un nivel mai ridicat al avansurilor, de până la 70 % (creștere față de 50 %) în cazul plăților directe, respectiv  85 % (față de 75 %) în cazul plăților pentru dezvoltare rurală.

Se aplică garanțiile pentru protejarea bugetului UE, așadar plățile se pot face după finalizarea controalelor și a verificărilor și începând cu 16 octombrie 2021 în cazul plăților directe.

Comisia Europeană a oferit sprijin sectorului agroalimentar pe tot parcursul crizei provocate de pandemia de COVID-19 prin sporirea flexibilității și prin măsuri specifice de piață.

În timp ce incendiile de pădure continuă să afecteze diverse regiuni din Mediterana și din Balcanii de Vest, Comisia Europeană mobilizează rapid sprijin pentru a ajuta țările să limiteze răspândirea incendiilor și să protejeze viețile și mijloacele de trai, informează un comunicat.

Toate ajutoarele sunt mobilizate prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, cu o cofinanțare de cel puțin 75 % a cheltuielilor de transport din partea Comisiei, astfel:

• Două avioane de stingere a incendiilor Canadair din Franța sunt trimise în zonele afectate din Italia pentru a începe astăzi, 4 august, operațiunile de stingere a incendiilor.
• Două avioane de stingere a incendiilor din Cipru vin în sprijinul Greciei, pe lângă o echipă de pompieri pentru a sprijini operațiunile la sol.
• Două elicoptere pentru a sprijini operațiunile din Albania vor fi trimise în mod egal din Cehia și Olanda.
• Slovenia trimite o echipă de 45 de pompieri în Macedonia de Nord.

„Lucrăm non-stop pentru a trimite ajutoare în timp ce incendiile fac ravagii în Europa. Mulțumesc Ciprului, Cehiei, Franței, Sloveniei și Țărilor de Jos pentru că au desfășurat rapid avioane de stingere a incendiilor, elicoptere și o echipă de pompieri pentru a sprijini țările puternic afectate de incendiile de pădure. În acest moment, când mai multe țări mediteraneene se confruntă cu incendii, protecția civilă a UE se asigură că instrumentele noastre de stingere a incendiilor existente sunt utilizate la capacitate maximă.Acesta este un exemplu excelent de solidaritate a UE în momente de nevoie”, a declarat Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor.

Aceste intervenții vin în completarea operațiunilor de stingere a incendiilor coordonate de UE care sunt în curs de desfășurare în Turcia, precum și în Sardinia, Italia, la sfârșitul lunii iulie. Hărțile obținute de la satelitul UE Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență oferă un sprijin suplimentar serviciilor de urgență în vederea coordonării operațiunilor.

Centrul de Coordonare a Răspunsului în Situații de Urgență al Uniunii Europene, care funcționează 24 de ore din 24, 7 zile din 7, este în contact permanent cu autoritățile de protecție civilă din țările afectate de incendii pentru a monitoriza îndeaproape situația și a canaliza asistența UE.

Comisia Europeană a prezentat cel de-al 4-lea raport privind monitorizarea regimului UE de călătorii fără viză cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, precum și cu Georgia, Moldova și Ucraina.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, raportul se axează pe acțiunile întreprinse în 2020 pentru a da curs recomandărilor celui de al 3-lea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor.

Pentru țările care beneficiază de scutirea de viză de mai puțin de 7 ani (Georgia, Moldova și Ucraina), raportul prezintă, de asemenea, o evaluare mai detaliată a altor acțiuni întreprinse pentru a asigura îndeplinirea continuă a criteriilor de referință.

Concluzia raportului este că toate țările în cauză continuă să îndeplinească cerințele privind liberalizarea vizelor și au înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor de anul trecut.

În același timp, raportul evidențiază domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea fiecărei țări. În raport se precizează, de asemenea, că circulația fără viză continuă să aducă beneficii economice, sociale și culturale statelor membre ale UE și țărilor partenere.

”Regimul de călătorii fără viză între UE și țările din Balcanii de Vest și din cadrul Parteneriatului estic este o mare realizare. Deși restricțiile legate de pandemia de COVID-19 au avut un impact major asupra mobilității, țările din Balcanii de Vest și din cadrul Parteneriatului estic care beneficiază de regimul de călătorii fără viză trebuie să își continue și să își intensifice eforturile de gestionare a migrației și a azilului, precum și de combatere a corupției și a criminalității organizate”, a transmis comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Migrația, azilul și cooperarea în materie de readmisie

Pandemia de COVID-19 și restricțiile de călătorie impuse în acest context au avut un impact major asupra migrației și a mobilității către UE.

Marea majoritate a celor care au călătorit în UE au pornit la drum din motive legitime. Deși toate țările evaluate au continuat să ia măsuri de combatere a migrației ilegale, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a răspunde preocupărilor actuale:

• Numărul cererilor de azil a scăzut drastic în primăvara anului 2020. Cu toate acestea, mai multe țări trebuie să ia în continuare măsuri pentru a soluționa problema cererilor de azil nefondate depuse de cetățenii lor, inclusiv prin consolidarea participării la Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) și prin organizarea în continuare a unor campanii de informare specifice.
• Deși ratele de returnare au scăzut din cauza disponibilității limitate a zborurilor, buna cooperare în materie de returnare și readmisie continuă între statele membre și țările participante.
• În ciuda scăderii globale a numărului de treceri ilegale ale frontierei, sunt necesare în continuare îmbunătățiri în domeniile gestionării frontierelor și migrației. Capacitatea de primire în unele țări din Balcanii de Vest pune în continuare probleme, în special în Bosnia și Herțegovina.
• Acordurile privind statutul Frontex cu Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina ar trebui să fie finalizate și puse în aplicare rapid.
• Pentru a asigura un mediu bine gestionat în materie de migrație și securitate, care reprezintă o condiție prealabilă pentru îndeplinirea continuă a criteriilor de liberalizare a vizelor, țările evaluate trebuie să asigure alinierea în continuare la politica UE în domeniul vizelor.

Ordinea și siguranța publică

Toate țările evaluate au continuat să ia măsuri de prevenire și combatere a criminalității organizate. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a răspunde preocupărilor legate de securitatea internă:

• Țările în cauză ar trebui să ia măsuri pentru a combate în mod eficace criminalitatea organizată, frauda financiară și spălarea banilor, în special printr-o mai bună coordonare între agențiile de aplicare a legii.
• Corupția la nivel înalt rămâne un motiv de îngrijorare. În unele cazuri, eforturile de combatere a corupției sunt în continuare îngreunate de capacitatea limitată și de statutul juridic al agențiilor anticorupție, precum și de numărul redus de condamnări în cazurile de corupție care sunt judecate (în special în Moldova și Ucraina).
• Țările beneficiare ale regimului de călătorii fără viză care acordă cetățenia în schimbul investițiilor ar trebui să elimine treptat și efectiv astfel de sisteme, pentru a împiedica resortisanții altor țări care au obligația de a deține viză să eludeze procedura UE de acordare a vizelor de scurtă ședere și evaluarea aprofundată a riscurilor în materie de migrație și securitate inerentă acestei proceduri.

În prezent, UE dispune de un regim de călătorii fără viză cu 61 de țări. În cadrul acestui regim de călătorii fără viză, cetățenii din afara UE care dețin un pașaport biometric pot intra în spațiul Schengen fără a deține viză timp de 90 de zile în cursul unei perioade de 180 de zile. Călătorii exonerați de obligația de a deține viză care vizitează spațiul Schengen vor face obiectul Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) de la sfârșitul anului 2022.

Ca parte a mecanismului consolidat privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, adoptat în martie 2017, Comisia monitorizează îndeplinirea continuă a cerințelor privind liberalizarea vizelor de către țările din afara UE care au obținut exonerarea de obligația de a deține viză ca urmare a unui dialog privind liberalizarea vizelor în urmă cu mai puțin de 7 ani și raportează Parlamentului European și Consiliului cel puțin o dată pe an.

Raportul de publicat miercuri este cel de al patrulea din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, primul astfel de raport fiind publicat în decembrie 2017, cel de al doilea – în decembrie 2018, iar cel de al treilea – în iulie 2020.

Datele din prezentul raport se referă la anul calendaristic 2020, cu actualizări pentru 2021, dacă este cazul.

Cetățenii din Muntenegru, Serbia și Macedonia de Nord pot călători în UE fără viză din decembrie 2009. Cetățenii Albaniei și ai Bosniei și Herțegovinei beneficiază de această facilitate de la sfârșitul anului 2010. Regimul de călătorii fără viză a intrat în vigoare pentru Moldova în aprilie 2014, pentru Georgia în martie 2017 și pentru Ucraina în iunie 2017.