Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen a prezentat structura Comisiei Europene pentru mandatul 2019-2024: ”Această echipă va defini calea europeană”. Rovana Plumb primește portofoliul Transporturilor

Published

on

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți componența și structura viitoarei Comisii Europene, precum și portofoliile alocate celorlalți 26 de comisari europeni pentru mandatul 2019-2024. Noua Comisie Europeană va avea trei vicepreședinți executivi, Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, precum și alți cinci vicepreședinți, unul fiind Înaltul Reprezentant Josep Borrell și ceilalți patru provenind din Europa de est și de sud-est. Nominalizarea României pentru funcția de comisar european, Rovana Plumb, va primi portofoliul Transporturilor.

Această echipă va defini calea europeană: vom acționa cu hotărâre împotriva schimbărilor climatice, ne vom consolida parteneriatul cu Statele Unite, ne vom defini relațiile cu o Chină mai autonomă și vom fi un vecin fiabil, de exemplu pentru Africa. Această echipă va trebui să apere valorile și standardele noastre de nivel mondial. Vreau o Comisie condusă cu hotărâre, care se axează în mod clar pe aspectele care ne preocupă și care oferă răspunsuri. Vreau să fie o Comisie bine echilibrată, agilă și modernă. Această echipă va trebui acum să câștige încrederea Parlamentului. Comisia mea va fi o comisie geopolitică dedicată politicilor durabile și doresc ca Uniunea Europeană să fie gardianul multilateralismului, pentru că știm că suntem mai puternici realizând împreună ceea ce nu putem face singuri”, a declarat von der Leyen.

 

Noul colegiu va avea opt vicepreședinți, inclusiv Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (Josep Borrell). Vicepreședinții sunt responsabili pentru prioritățile majore cuprinse în orientările politice. Rolul acestora este de a orienta activitatea Comisiei în ceea ce privește ambițiile emblematice, cum sunt Pactul ecologic european, o Europă pregătită pentru era digitală, o economie în serviciul cetățenilor, protejarea modului nostru de viață european, o Europă mai puternică pe plan internațional și un nou elan pentru democrația europeană. Comisarii se află în centrul structurii noului colegiu. Ei vor gestiona expertiza furnizată de direcțiile generale.

Trei vicepreședinți executivi vor avea o funcție dublă. Fiecare dintre ei va fi atât vicepreședinte responsabil pentru una dintre cele trei teme principale de pe agenda președintelui ales, cât și comisar.

Vicepreședintele executiv Frans Timmermans (Olanda) va coordona activitatea cu privire la Pactul ecologic european. El va gestiona, totodată, politicile climatice, fiind sprijinit de Direcția Generală Politici Climatice.

Vicepreședintele executiv Margrethe Vestager (Danemarca) va coordona întreaga noastră agendă privind o Europă pregătită pentru era digitală și va fi comisar pentru concurență, sprijinită de Direcția Generală Concurență.

Vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis (Letonia) va coordona activitatea privind o economie în serviciul cetățenilor și va fi comisarul pentru servicii financiare, sprijinit de Direcția Generală Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital.

Ceilalți cinci vicepreședinți sunt:

Josep Borrell (Spania, actualmente ministrul spaniol al afacerilor externe): Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate/VP desemnat, O Europă mai puternică pe plan internațional;

Věra Jourová (Republica Cehă, comisar în Comisia Juncker): Valori și transparență;

Margaritis Schinas (Grecia, fost deputat în Parlamentul European, funcționar cu o lungă experiență în Comisia Europeană): Protejarea modului nostru de viață european;

Maroš Šefčovič (Slovacia, vicepreședinte al Comisiei Juncker): Relații interinstituționale și prospectivă;

Dubravka Šuica (Croația, deputat în Parlamentul European): Democrație și demografie. De asemenea, Dubravka Šuica va coordona, din partea Comisiei, activitatea Conferinței privind viitorul Europei.

© Photo collage (sources: Institutional official photos & Wikipedia)

Ceilalți comisari desemnați sunt următorii:

Johannes Hahn (Austria) va fi responsabil de „Buget și administrație” și va raporta direct președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen. Ca membru cu vechime al colegiului, el cunoaște importanța promovării unei administrații moderne.

Didier Reynders (Belgia), avocat de profesie, are foarte multă experiență ca ministru de finanțe, ministru al afacerilor externe și europene și ca ministru al apărării la nivel național. În noua Comisie, el va fi responsabil de „Justiție” (inclusiv tematica statului de drept).

Mariya Gabriel (Bulgaria) este în prezent comisar european. Ea s-a ocupat cu dedicație și energie de portofoliul digital și i se încredințează acum crearea de noi perspective pentru generația tânără (portofoliul „Inovare și tineret”).

Stella Kyriakides (Cipru) este un psiholog clinician cu mulți ani de experiență în domeniul afacerilor sociale, al sănătății și al prevenirii cancerului. Ea va avea portofoliul „Sănătate”.

Kadri Simson (Estonia) este un deputat cu vechime în Parlamentul estonian și a fost ministru al afacerilor economice și al infrastructurii. Ea se va ocupa de portofoliul „Energie”.

Jutta Urpilainen (Finlanda) nu a fost numai ministru de finanțe și membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului finlandez, ci și trimis special în Etiopia. Ea va fi titulară a portofoliului „Parteneriate internaționale”.

Sylvie Goulard (Franța), fost deputat în Parlamentul European, este o europeană dedicată și convinsă. În calitate de comisar pentru piața internă, ea va gestiona activitatea noastră privind politica industrială și va promova piața unică digitală. De asemenea, ea va fi responsabilă pentru noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu.

László Trócsányi (Ungaria) este fostul ministru al justiției din Ungaria. El va avea portofoliul „Vecinătate și extindere”.

Phil Hogan (Irlanda), actualul comisar pentru agricultură, își va pune experiența la dispoziția noii Comisii având în responsabilitate portofoliul „Comerț”.

Paolo Gentiloni (Italia), fost prim-ministru al Italiei și ministru al afacerilor externe, va împărtăși din vasta sa experiență ca titular al portofoliului „Economie”.

Virginijus Sinkevičius (Lituania), ministrul lituanian al economiei și inovării, va fi responsabil pentru „Mediu și oceane”.

Nicolas Schmit (Luxemburg) își reunește experiența de la Parlamentul European și pe aceea de ministru pentru ocuparea forței de muncă la nivel național, și va prelua responsabilitatea portofoliului „Locuri de muncă”.

Helena Dalli (Malta) și-a dedicat viața politică egalității, ocupând atât postul de ministru pentru dialog social, protecția consumatorilor și pentru libertăți civile, cât și pe acela de ministru al afacerilor europene și al egalității. Ea va avea portofoliul „Egalitate”.

Janusz Wojciechowski (Polonia) a fost vreme îndelungată deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru agricultură și este în prezent membru al Curții de Conturi Europene. El va fi responsabil pentru portofoliul „Agricultură”.

Elisa Ferreira (Portugalia) este în prezent viceguvernator al Banco de Portugal. Ea a fost deputat în Parlamentul European timp de mai mulți ani și a fost, pe plan național, atât ministru al planificării, cât și ministru al mediului. Ea va avea portofoliul „Coeziune și reforme”.

Rovana Plumb (România) este deputat în Parlamentul European (vicepreședinte al Grupului Socialiștilor și Democraților) și a ocupat, la nivel național, posturile de ministru al mediului și schimbărilor climatice, ministru al muncii, ministru al fondurilor europene, ministru al educației și ministru al transporturilor. Ea se va ocupa de portofoliul „Transporturi”.

Janez Lenarčič (Slovenia) este un diplomat sloven. El a fost secretar de stat pentru afaceri europene și a colaborat strâns timp de mai mulți ani cu Organizația Națiunilor Unite, cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și cu Uniunea Europeană. El se va ocupa de portofoliul „Gestionarea crizelor”.

Ylva Johansson (Suedia) este, pe plan național, ministru pentru ocuparea forței de muncă, dar și fost ministru al școlilor și ministru al sănătății și îngrijirii persoanelor în vârstă, precum și deputată în Parlamentul suedez. Este, în același timp, un expert foarte respectat în domeniile ocupării, integrării, sănătății și bunăstării. Ea va avea portofoliul „Afaceri interne”.

© European Commission

În următoarea etapă, Parlamentul European va trebui să aprobe întregul colegiu al comisarilor, inclusiv Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședintele Comisiei Europene.

Acest lucru va fi precedat de audierile comisarilor desemnați în fața comisiilor parlamentare relevante, în conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului.

Pe baza aprobării date de către Parlamentul European, Consiliul European numește în mod oficial Comisia Europeană, în conformitate cu articolul 17 alineatul (7) din TUE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Politica agricolă comună: Comisia Europeană adoptă măsuri prin care fermierii pot să primească plăți în avans mai mari

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri o măsură prin aplicarea căreia fermierii pot să primească plăți în avans mai mari în cadrul politicii agricole comune (PAC), informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Această măsură va sprijini și va spori fluxul de numerar al fermierilor afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 și de impactul condițiilor meteorologice nefavorabile din întreaga UE.

Unele regiuni au fost grav afectate, de exemplu, de inundații.

Măsura le va permite statelor membre să le plătească fermierilor sprijin pentru venit și să aplice anumite scheme de dezvoltare rurală cu un nivel mai ridicat al avansurilor, de până la 70 % (creștere față de 50 %) în cazul plăților directe, respectiv  85 % (față de 75 %) în cazul plăților pentru dezvoltare rurală.

Se aplică garanțiile pentru protejarea bugetului UE, așadar plățile se pot face după finalizarea controalelor și a verificărilor și începând cu 16 octombrie 2021 în cazul plăților directe.

Comisia Europeană a oferit sprijin sectorului agroalimentar pe tot parcursul crizei provocate de pandemia de COVID-19 prin sporirea flexibilității și prin măsuri specifice de piață.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Incendiile de pădure: UE ajută Italia, Grecia, Albania și Macedonia de Nord să lupte împotriva incendiilor devastatoare

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

În timp ce incendiile de pădure continuă să afecteze diverse regiuni din Mediterana și din Balcanii de Vest, Comisia Europeană mobilizează rapid sprijin pentru a ajuta țările să limiteze răspândirea incendiilor și să protejeze viețile și mijloacele de trai, informează un comunicat.

Toate ajutoarele sunt mobilizate prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, cu o cofinanțare de cel puțin 75 % a cheltuielilor de transport din partea Comisiei, astfel:

  • Două avioane de stingere a incendiilor Canadair din Franța sunt trimise în zonele afectate din Italia pentru a începe astăzi, 4 august, operațiunile de stingere a incendiilor.
  • Două avioane de stingere a incendiilor din Cipru vin în sprijinul Greciei, pe lângă o echipă de pompieri pentru a sprijini operațiunile la sol.
  • Două elicoptere pentru a sprijini operațiunile din Albania vor fi trimise în mod egal din Cehia și Olanda.
  • Slovenia trimite o echipă de 45 de pompieri în Macedonia de Nord.

„Lucrăm non-stop pentru a trimite ajutoare în timp ce incendiile fac ravagii în Europa. Mulțumesc Ciprului, Cehiei, Franței, Sloveniei și Țărilor de Jos pentru că au desfășurat rapid avioane de stingere a incendiilor, elicoptere și o echipă de pompieri pentru a sprijini țările puternic afectate de incendiile de pădure. În acest moment, când mai multe țări mediteraneene se confruntă cu incendii, protecția civilă a UE se asigură că instrumentele noastre de stingere a incendiilor existente sunt utilizate la capacitate maximă.Acesta este un exemplu excelent de solidaritate a UE în momente de nevoie”, a declarat Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor.

Aceste intervenții vin în completarea operațiunilor de stingere a incendiilor coordonate de UE care sunt în curs de desfășurare în Turcia, precum și în Sardinia, Italia, la sfârșitul lunii iulie. Hărțile obținute de la satelitul UE Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență oferă un sprijin suplimentar serviciilor de urgență în vederea coordonării operațiunilor.

Centrul de Coordonare a Răspunsului în Situații de Urgență al Uniunii Europene, care funcționează 24 de ore din 24, 7 zile din 7, este în contact permanent cu autoritățile de protecție civilă din țările afectate de incendii pentru a monitoriza îndeaproape situația și a canaliza asistența UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport al Comisiei Europene: Țările din Balcanii de Vest și cele din Parteneriatul Estic îndeplinesc în continuare cerințele pentru a beneficia de un regim de călătorii fără viză

Published

on

©European Communities, 2009/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat cel de-al 4-lea raport privind monitorizarea regimului UE de călătorii fără viză cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, precum și cu Georgia, Moldova și Ucraina.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, raportul se axează pe acțiunile întreprinse în 2020 pentru a da curs recomandărilor celui de al 3-lea raport din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor.

Pentru țările care beneficiază de scutirea de viză de mai puțin de 7 ani (Georgia, Moldova și Ucraina), raportul prezintă, de asemenea, o evaluare mai detaliată a altor acțiuni întreprinse pentru a asigura îndeplinirea continuă a criteriilor de referință.

Concluzia raportului este că toate țările în cauză continuă să îndeplinească cerințele privind liberalizarea vizelor și au înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor de anul trecut.

În același timp, raportul evidențiază domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea fiecărei țări. În raport se precizează, de asemenea, că circulația fără viză continuă să aducă beneficii economice, sociale și culturale statelor membre ale UE și țărilor partenere.

”Regimul de călătorii fără viză între UE și țările din Balcanii de Vest și din cadrul Parteneriatului estic este o mare realizare. Deși restricțiile legate de pandemia de COVID-19 au avut un impact major asupra mobilității, țările din Balcanii de Vest și din cadrul Parteneriatului estic care beneficiază de regimul de călătorii fără viză trebuie să își continue și să își intensifice eforturile de gestionare a migrației și a azilului, precum și de combatere a corupției și a criminalității organizate”, a transmis comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Migrația, azilul și cooperarea în materie de readmisie

Pandemia de COVID-19 și restricțiile de călătorie impuse în acest context au avut un impact major asupra migrației și a mobilității către UE.

Marea majoritate a celor care au călătorit în UE au pornit la drum din motive legitime. Deși toate țările evaluate au continuat să ia măsuri de combatere a migrației ilegale, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a răspunde preocupărilor actuale:

  • Numărul cererilor de azil a scăzut drastic în primăvara anului 2020. Cu toate acestea, mai multe țări trebuie să ia în continuare măsuri pentru a soluționa problema cererilor de azil nefondate depuse de cetățenii lor, inclusiv prin consolidarea participării la Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale (EMPACT) și prin organizarea în continuare a unor campanii de informare specifice.
  • Deși ratele de returnare au scăzut din cauza disponibilității limitate a zborurilor, buna cooperare în materie de returnare și readmisie continuă între statele membre și țările participante.
  • În ciuda scăderii globale a numărului de treceri ilegale ale frontierei, sunt necesare în continuare îmbunătățiri în domeniile gestionării frontierelor și migrației. Capacitatea de primire în unele țări din Balcanii de Vest pune în continuare probleme, în special în Bosnia și Herțegovina.
  • Acordurile privind statutul Frontex cu Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina ar trebui să fie finalizate și puse în aplicare rapid.
  • Pentru a asigura un mediu bine gestionat în materie de migrație și securitate, care reprezintă o condiție prealabilă pentru îndeplinirea continuă a criteriilor de liberalizare a vizelor, țările evaluate trebuie să asigure alinierea în continuare la politica UE în domeniul vizelor.

Ordinea și siguranța publică

Toate țările evaluate au continuat să ia măsuri de prevenire și combatere a criminalității organizate. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a răspunde preocupărilor legate de securitatea internă:

  • Țările în cauză ar trebui să ia măsuri pentru a combate în mod eficace criminalitatea organizată, frauda financiară și spălarea banilor, în special printr-o mai bună coordonare între agențiile de aplicare a legii.
  • Corupția la nivel înalt rămâne un motiv de îngrijorare. În unele cazuri, eforturile de combatere a corupției sunt în continuare îngreunate de capacitatea limitată și de statutul juridic al agențiilor anticorupție, precum și de numărul redus de condamnări în cazurile de corupție care sunt judecate (în special în Moldova și Ucraina).
  • Țările beneficiare ale regimului de călătorii fără viză care acordă cetățenia în schimbul investițiilor ar trebui să elimine treptat și efectiv astfel de sisteme, pentru a împiedica resortisanții altor țări care au obligația de a deține viză să eludeze procedura UE de acordare a vizelor de scurtă ședere și evaluarea aprofundată a riscurilor în materie de migrație și securitate inerentă acestei proceduri.

În prezent, UE dispune de un regim de călătorii fără viză cu 61 de țări. În cadrul acestui regim de călătorii fără viză, cetățenii din afara UE care dețin un pașaport biometric pot intra în spațiul Schengen fără a deține viză timp de 90 de zile în cursul unei perioade de 180 de zile. Călătorii exonerați de obligația de a deține viză care vizitează spațiul Schengen vor face obiectul Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) de la sfârșitul anului 2022.

Ca parte a mecanismului consolidat privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, adoptat în martie 2017, Comisia monitorizează îndeplinirea continuă a cerințelor privind liberalizarea vizelor de către țările din afara UE care au obținut exonerarea de obligația de a deține viză ca urmare a unui dialog privind liberalizarea vizelor în urmă cu mai puțin de 7 ani și raportează Parlamentului European și Consiliului cel puțin o dată pe an.

Raportul de publicat miercuri este cel de al patrulea din cadrul mecanismului privind suspendarea exceptării de la obligativitatea vizelor, primul astfel de raport fiind publicat în decembrie 2017, cel de al doilea – în decembrie 2018, iar cel de al treilea – în iulie 2020.

Datele din prezentul raport se referă la anul calendaristic 2020, cu actualizări pentru 2021, dacă este cazul.

Cetățenii din Muntenegru, Serbia și Macedonia de Nord pot călători în UE fără viză din decembrie 2009. Cetățenii Albaniei și ai Bosniei și Herțegovinei beneficiază de această facilitate de la sfârșitul anului 2010. Regimul de călătorii fără viză a intrat în vigoare pentru Moldova în aprilie 2014, pentru Georgia în martie 2017 și pentru Ucraina în iunie 2017.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dragoș Pîslaru39 mins ago

Dragoș Pîslaru: Conferința privind Viitorul Europei, prima șansă pentru România de a contribui în mod direct la setarea priorităților UE

COMISIA EUROPEANA49 mins ago

Politica agricolă comună: Comisia Europeană adoptă măsuri prin care fermierii pot să primească plăți în avans mai mari

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Incendiile de pădure: UE ajută Italia, Grecia, Albania și Macedonia de Nord să lupte împotriva incendiilor devastatoare

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Raport al Comisiei Europene: Țările din Balcanii de Vest și cele din Parteneriatul Estic îndeplinesc în continuare cerințele pentru a beneficia de un regim de călătorii fără viză

ROMÂNIA2 hours ago

Mercer Street: România continuă demersurile diplomatice la ONU pentru condamnarea internațională a atacului Iranului

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Charles Michel, la un an de la explozia din Beirut: UE continuă să sprijine Libanul. Este nevoie urgent de reforme pentru o ieșire sustenabilă din criză

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Marian-Jean Marinescu apreciază că pachetul ”Fit for 55” conține ”propuneri foarte complicate”: Nu cuprinde alternative în afara energiei electrice

Dan Nica4 hours ago

Liderul delegației PSD din PE, Dan Nica: Trei state au primit deja bani din fondul european de relansare, iar în România nu mai auzim nimic de PNRR 

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este unul perfect, dar este rezonabil şi va fi aprobat

ROMÂNIA4 hours ago

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cea mai mare creștere a vânzărilor cu amănuntul în luna iunie

ROMÂNIA2 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending