Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, miercuri, că în următorul an se pot face multe, dar, în opinia sa, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) nu va fi eliminat și admis că ”nu i-a căzut bine” că executivul european face o “diferenţiere crasă” între România şi Bulgaria.

“În următorul an se pot face multe, dar Mecanismul (n.r. – MCV) nu va fi eliminat după părerea mea. Nu suntem singurii, şi bulgarii sunt cu MCV şi decizia de eliminare a MCV este una la care trebuie să achieseze cam toţi. Discuţia se poate purta mai degrabă de ce a acceptat Comisia să declare că Bulgaria a îndeplinit toate solicitările, pentru România ştim de ce s-a dat un raport aşa cum s-a dat, cu o guvernare catastrofală, vădit antijustiţie, vădit de politizare a justiţiei. Cine se aştepta să avem un raport mai bun? Dar lucrurile pot fi corectate, nu uşor, va fi greu, însă deja noul ministru al Justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, s-a apucat cu echipa domniei sale şi se va găsi pas cu pas ce trebuie făcut ca să ajungem în situaţia ca să spunem: ‘Ok, asta mi-aţi cerut, asta am făcut. E bine. Mulţumesc. Trecem la altă etapă'”, a spus Iohannis, într-o conferinţă de presă organizată la sediul central al PNL, citat de Agerpres.

El a admis că ”nu i-a căzut bine” că CE face o “diferenţiere crasă” între România şi Bulgaria.

”Nu mi-a căzut bine când am aflat că această Comisie, aflată la final de mandat, face o diferențiere crasă între România și Bulgaria, pe care noi nu o vedem chiar așa”, a completat președintele.

Criticile președintelui la adresa Comisiei în exercițiu, condusă de Jean-Claude Juncker, apar în contextul în care Iohannis și Juncker au avut o relație foarte bună, care datează din anii când Sibiul și Luxemburgul au deținut titlul de Capitală Culturală Europeană. Mai mult, în 2017, cu prilejul primei sale vizite la București în calitate de președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker declara, alături de Klaus Iohannis, că România va scăpa de MCV și că va fi primită în spațiul Schengen în timpul mandatului său.

De asemenea, în debutul summitului de la Sibiu din 9 mai 2019, găzduit de Klaus Iohannis, șeful statului a promis că ”peste puțin timp România va fi și în Schengen și va scăpa și de MCV”.

Comisia Europeană a publicat la 22 octombrie, la Strasbourg, noul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare privind România și Bulgaria, un document în care executivul european critică evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

În privința României, Comisia Europeană arată, în raportul MCV, că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”.

”Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV”, se arată în raportul privind România.

”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, mai spune executivul european.

Corespondență din Bruxelles

Candidatul propus de președintele francez Emmanuel Macron pentru poziția de comisar european, Thierry Breton, al cărui a cărui viitoare poziție este privită drept ”un super-comisar” cu mai multe portofolii aflate în coordonare, va acționa pentru construirea suveranității tehnologice a Europei și pentru edificarea unei Uniuni a Apărării Europene, alături de o agendă ambițioasă privind spațiul cosmic, se arată într-un document de 30 pagini consultat de CaleaEuropeană.ro în care candidatul francez răspunde întrebărilor europarlamentarilor, ca parte a procesului de evaluare a candidaților pentru poziția de membru al Comisiei Europene.

Cu un aviz favorabil din partea Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului European obținut la limită, 12 voturi pentru și 11 împotrivă, Thierry Breton se va prezenta joi în fața comisiilor de specialitate ale Parlamentului European, după ce prima propunere a Franței, Sylvie Goulard, a fost respinsă în comisiile de resort, însă pe motive de integritate. Situația a degenerat politic atunci, determinându-l pe Emmanuel Macron să acuze o criză între instituțiile UE și să critice un joc politic împotriva Franței înainte de a-l nominaliza pe Breton în Comisia Ursulei von der Leyen. Fost ministru francez al Economiei în deceniul trecut și fost președinte al gigantul tehnologic Atos, Thierry Breton și-a vândut acțiunile pe care le deținea în cadrul companiei pentru a stinge orice potențiale de interese în cazul său.

Încă din debutul răspunsurilor sale, Breton face uz de un citat al lui Jean Monnet, unul din părinții fondatori ai Uniunii Europene, căutând să arăte că încă de acum șase decenii, țările europene, privite separat, erau prea mici în fața unor puteri precum Statele Unite, Rusia sau China.

Care sunt obiectivele asumate de Thierry Breton pentru a contribui la agenda strategică a Ursulei von der Leyen?

În documentul citat, comisarul propus de Emmanuel Macron are o abordare similară cu cea a viziunii politice a președintelui francez, vorbind despre o piață unică ca sursă pentru statutul Europei de ”jucător global”, despre ”suveranitatea tehnologică europeană”, despre o ”autentică Uniune a Apărării Europene” și despre o ”agendă ambițioasă pentru spațiu”.

Trebuie precizat că în abordarea lui Emmanuel Macron pentru noul ciclu instituțional european s-a regăsit, alături de ambiția de a influența decisiv procesul de numiri în fruntea instituțiilor UE, și obținerea unui portofoliu consistent pentru Franța. Reamintim faptul că Ziua Națională a Franței a avut ca tematică, la dorința lui Macron, apărarea europeană, pentru prima dată defilând la parada militară de la Paris un grup de militari ce vor face parte din Forța Europeană de Intervenție. De asemenea, tot în marja Zilei Naționale a Franței, Emmanuel Macron a anunțat crearea unui comandament militar pentru spațiu în cadrul forțelor franceze.

O piață unică care funcționează pentru oameni și face din Europa un jucător global. Breton promite să reziste ”ispitelor protecționismului”

”Piața unică este una dintre cele mai importante realizări ale construcției europene. Înseamnă oportunități pentru oameni. Înseamnă mai multă alegere și o mai bună protecție pentru consumatori. Înseamnă a fi capabil să trăiești și să lucrezi ușor într-un alt stat membru. O piață unică care funcționează trebuie să se asigure că normele sale sunt aplicate. Nu mă voi feri de aplicarea acestor reguli. Voi rezista la orice ispită a protecționismului național și a reconstruirii frontierelor economice între țările noastre. Vreau un continent în care fiecare afacere, indiferent de mărime, să poată crește ușor peste granițe și consideră Piața Unică drept baza lor de origine. Abordând fragmentarea, Europa poate fi puternică și funcționează ca un adevărat actor global”, se arată în documentul citat.

Construirea suveranității tehnologice a Europei

”Europa nu poate face tranziția sa digitală și verde fără a-și stabili suveranitatea tehnologică. Acesta nu este un concept protecționist, ci doar să avem alternative tehnologice europene în domenii vitale de care suntem în prezent dependenți. Trebuie să lucrăm împreună la nivel european în domenii de importanță strategică precum apărarea, spațiul și tehnologiile cheie precum 5G și quantum. Pentru a face acest lucru, trebuie să ne concentrăm pe reducerea decalajului digital și implicarea tuturor regiunilor Europei. Pentru a implementa această viziune a transformării Europei într-un lider digital, tehnologic și industrial, cu o piață unică integrată la baza sa, voi defini obiective clare pentru fiecare prioritate care poate fi evaluată pe parcursul mandatului. Mă voi asigura că aceste priorități sunt definite cu Parlamentul European și Consiliul, dar și cu societatea civilă și industria. Sunt convins că împreună putem ajuta Europa să fim competitivi la nivel mondial, punând în același timp oamenii și mediul nostru în centrul dezvoltării noastre tehnologice”, precizează Breton cu privire la dobândirea suveranității europene în materie de tehnologie.

Uniunea Apărării Europene și o ambițioasă agendă pentru spațiu

”Progresul din ultimii ani în ceea ce privește cooperarea europeană în domeniul apărării nu are precedent. În special, mă voi asigura că Fondul European de Apărare și programele sale pilot vor fi livrate. Și voi urmări o agendă clară și ambițioasă pentru promovarea cooperării industriale în domeniul apărării europene în următorii cinci ani, spre o Uniune Europeană de Apărare autentică. Europa este o putere spațială, a doua din lume. Acest lucru se datorează investițiilor mari, în special prin două programe majore, Galileo, sistemul european de navigație prin satelit și Copernicus, sistemul de observare a pământului din Europa. Prin programul spațial al UE, voi dezvolta o agendă spațială ambițioasă pentru Europa”, a explicat Breton.

În răspunsurile acordate eurodeputaților în scris, Thierry Breton a făcut peste 60 de referi la domeniul apărării și peste 70 în ce privește dimensiunea spațiului.

În cazul în care candidatura lui Thierry Breton va primi votul pozitiv al comisiei de specialitate, împreună cu votul pozitiv acordate de celelalte comisii de resort pentru comisarii propuși de România și Ungaria, cei trei comisari se vor alătura echipei Ursulei von der Leyen ce va fi supusă votului de învestire în plenul Parlamentului European la 27 noiembrie și care își va prelua mandatul la 1 decembrie 2019.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost de acord să schimbe unele titulaturi ale portofoliilor din viitorul său Colegiu al Comisarilor, au declarat miercuri social-democrații din Parlamentul European după o întâlnire cu șefa Comisiei Europene, într-o mutare care poate facilita confirmarea candidaților rămași.

Controversatul post de vicepreședinte pentru ”protejarea modului nostru de viață european”, deținut de Margaritis Schinas (Grecia, PPE), va fi redenumit pentru a deveni ”promovarea modului nostru de viață european”, a declarat grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) într-un comunicat publicat pe Twitter.

BREAKING: @IratxeGarper secures changes on core issues from @vonderleyen:

📌Promoting (not protecting) our European Way of Life
📌Social Rights added to @nicolasschmit2 title
📌Fisheries added to @VSinkevicius title
📌@PaoloGentiloni coordinating SDGs https://t.co/KnTTkRNqBo

— S&D Group (@TheProgressives) November 13, 2019

În denumirea poziției viitorului comisar pentru locuri de muncă, Nicolas Schmit (Luxemburg, PES),  va fi adăugată sintagma ”drepturi sociale”, în timp ce ”pescuitul” va fi adăugat la titulatura portofolliului lui Virginijus Sinkeviçius (Lituania, Verzii), comisarul desemnat pentru mediu și oceane.

Paolo Gentiloni, desemnat comisar pentru economie, va fi responsabil pentru supravegherea implementării obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU.

Discuțiile lui von der Leyen cu grupul socialiștilor europeni au survenit în contextul în care social-democrații au avertizat asupra incertitudinii votului final de învestire a Comisiei Europene, fiind nemulțumiți de schimbarea raportului politic după ce noul comisarul european nominalizat din partea României este din partea PPE, dar și de riscul nerespectării principiului echilibrului de gen, după ce Franța a nominalizat un bărbat, pe Thierry Breton, în urma respingerii lui Sylvie Goulard.

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a purtat discuții similare și cu grupul Renew Europe, în urma cărora liderul grupului, Dacian Cioloș, a afirmat că Renew Europe ”este angajat să lucreze cu noua Comisie Europeană”, într-un semnal că votul liberal-centriștilor europeni ar putea fi securizat de von der Leyen.

Positive exchange of views this morning in @RenewEurope @Vonderleyen. We are committed to working with the new Commission to deliver the real reforms to tackle the challenges of our time. Citizens still believe in Europe, but they want one that can act in a changing world. pic.twitter.com/bsWm4YK8jU

— Dacian Cioloş (@CiolosDacian) November 13, 2019

Social-democrații europeni au 154 de mandate în Parlamentul European, fiind al doilea grup ca mărime după PPE și în fața celor Renew Europe, în condițiile în care doar împreună cele trei familii politice pot forma o majoritate pro-europeană. Pentru a obține votul de învestire, Comisia von der Leyen are nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa, iar emoțiile sunt mari având în vedere că Ursula von der Leyen a fost aleasă președinte al Comisiei Europene cu o majoritate fragilă, doar 383 de voturi pentru.