Evenimentul inaugural al Conferinţei privind viitorul Europei va avea loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, duminică, 9 mai, animat de cadrul festiv al celebrării Zilei Europei.

Astfel, liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul, Comisia și Consiliul – și președintele francez Emmanuel Macron, în calitate de gazdă, vor lansa Conferința prin care instituțiile și decidenții politici europeni își propun să asculte vocile cetățenilor europeni în modelarea viitorului Uniunii.

Ceremonia de deschidere a Conferinţei privind viitorul Europei, a cărei declarație de înființare a fost semnată de liderii instituțiilor UE la 10 martie, va avea loc între orele 15:00 – 16:30, evenimentul fiind transmis în direct de instituțiile UE și preluat de CaleaEuropeană.ro.

Programul lansării va include un discurs de bun venit din partea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, discursuri ale preşedinţilor Parlamentului European, David Sassoli, Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi prim-ministrului portughez Antonio Costa, reprezentând președinția Consiliului UE, precum şi scurte intervenţii ale copreşedinţilor Comitetului executiv al Conferinţei – alcătuit din vicepreședinta Comisiei Europene Dubravka Suica, europarlamentarul Guy Verhofstadt și secretarul de stat portughez pentru afaceri europene Ana Paula Zacarias, informează Parlamentul European într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, sunt prevăzute contribuţii din partea cetăţenilor şi a societăţii civile prin intermediul conexiunii video, precum şi intervenţii muzicale ale violonistului Renaud Capucon şi a Cvartetului Karski şi conexiuni cu evenimentele organizate cu ocazia Zilei Europei în toate statele membre.

În hemiciclul Parlamentului European vor fi prezenţi şi 27 de studenţi Erasmus din toate statele membre, iar aproximativ 300 de cetăţeni invitaţi să participe de la distanţă vor fi prezenţi prin intermediul unor ecrane TV de mari dimensiuni.

Miniştrii afacerilor europene şi alţi invitaţi VIP se vor alătura, de asemenea, de la distanţă.

Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. Preşedinţia comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinţei.

Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.

Citiți și Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

De altfel, cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat vineri rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că pentru o largă majoritate a europenilor una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi actuala pandemie. Raportul complet al sondajului comandat în premieră împreună de Parlamentul European și de Comisia Europeană constată între altele că aproximativ opt din zece europeni (81%) și șapte din zece români (70%) sunt de acord că una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum ar fi pandemia de COVID-19; peste o treime (38%) dintre europeni și 32% dintre români sunt întrutotul de acord cu acest lucru.

În acest sens, Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, a lansat la 19 aprilie platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.

Platforma digitală multilingvă este complet interactivă şi multilingvă: cetăţenii pot interacţiona unii cu alţii şi îşi discuta propunerile cu cetăţeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetăţenii din toate categoriile sociale sunt încurajaţi să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar şi să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #ViitorulItiApartine.

Platforma va asigura transparenţă deplină – un principiu-cheie al conferinţei – întrucât toate contribuţiile şi rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate şi puse la dispoziţia publicului. Principalele idei şi recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuţii pentru grupurile de dezbatere ale cetăţenilor europeni şi pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinţei.

Toate evenimentele legate de conferinţă care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetăţenilor să efectueze căutări şi să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-şi derula şi promova iniţiativele. Toţi participanţii şi toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinţei privind viitorul Europei, care stabileşte standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.

Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice şi mediul; sănătatea; o economie mai puternică şi mai echitabilă; justiţia socială şi locurile de muncă; UE în lume; valori şi drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democraţia europeană; migraţia; educaţia, cultura, tineretul şi sportul. Aceste teme sunt completate de o “cutie deschisă” pentru subiecte transversale şi de altă natură (alte idei), cetăţenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfăşoară cu adevărat de la bază spre vârf.

Platforma oferă, de asemenea, informaţii cu privire la structura şi activitatea conferinţei. Aceasta este deschisă tuturor cetăţenilor UE, precum şi instituţiilor şi organismelor UE, parlamentelor naţionale, autorităţilor naţionale şi locale şi societăţii civile. Platforma va respecta pe deplin viaţa privată a utilizatorilor şi normele UE privind protecţia datelor.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat sâmbătă că Uniunea Europeană a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer, pentru achiziţia a 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19.

“Comisia tocmai a aprobat un contract pentru 900 de milioane de doze ferm (+ 900 de milioane de doze opţional) cu BioNTech şi Pfizer”, a anunţat Ursula von der Leyen, pe Twitter.

“Vor urma alte contracte şi alte tehnologii de vaccinuri”, a adăugat ea.

Happy to announce that @EU_Commission has just approved a contract for guaranteed 900 million doses (+900 million options) with @BioNTech_Group @Pfizer for 2021-2023.

Other contracts and other vaccine technologies will follow.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 8, 2021

Aceste noi livrări, prevăzute să aibă loc începând din acest an şi până în 2023, vor permite inclusiv adaptarea la noi tulpini de coronavirus, dar şi vaccinarea copiilor şi adolescenţilor, informează AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

“Vaccinarea avansează bine” în Europa, “acum pregătim noua etapă a răspunsului nostru” la pandemie, a explicat şefa executivului european, într-un mesaj separat.

🇪🇺 vaccination is progressing well.

Now we prepare the next stage in our response:

➡️giving booster shots
➡️dealing with possible escape variants
➡️allowing for vaccination of children & teenagers

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 8, 2021

Contractul anunţat sâmbătă este al treilea încheiat între UE şi alianţa germano-americană.

Comisia Europeană, care negociază în numele celor 27 de state-membre ale UE, a semnat un prim contract cu BioNTech/Pfizer pentru un total de 300 de milioane de doze (dintre care 100 milioane opţionale).

Bruxellesul a încheiat un al doilea contract pe 8 ianuarie, tot pentru 300 de milioane de doze (100 milioane opţionale).

În total, UE a primit în primul trimestru 67 de milioane de doze de vaccin BioNTech/Pfizer şi aşteaptă 250 de milioane în cursul celui de-al doilea trimestru. Circa 280 de milioane de doze ar urma să ajungă în a doua jumătate a anului.

UE mizează în special pe vaccinuri de tip ARN mesager, cum sunt cele de la BioNTech/Pfizer şi de la compania americană Moderna, tehnologie considerată mai eficace împotriva variantelor “sud-africană” şi “braziliană” a noului tip de coronavirus.

Aproximativ șapte din zece români declară că se simt cetățeni europeni, în timp ce 58% dintre ei apreciază că își cunosc drepturile în calitate de cetățean al Uniunii, iar sentimentul de comunitate între cetățenii UE este reprezentat, în viziunea românilor, în primul rând de sistemul de îngrijire a sănătății și de pensii (22%) și, apoi, de educație (21%), solidaritate (20%), economie (18%) și statul de drept (17%).

Acestea sunt câteva dintre concluziile celui mai recent raport naţional Eurobarometru pentru România, semnalează Reprezentanța Comisiei Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În condițiile unui an marcat de pandemia de coronavirus, românii consideră că principala problemă cu care se confruntă atât propria țară, cât și UE este sănătatea (procentele înregistrate fiind RO: 43% vs UE27: 44% pentru nivelul național și RO: 39% vs UE27: 38% pentru cel european) și apreciază că vaccinurile sunt singura modalitate de depășire a pandemiei (RO: 65% vs UE27: 70%) deși, spre deosebire de media europeană, ei ar prefera să amâne momentul propriu-zis al vaccinării.

Planul de redresare NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde de euro, este privit ca fiind eficient de majoritatea românilor și europenilor (60% și, respectiv, 55%).

Majoritatea românilor se declară în favoarea unei politici comune în domeniul energiei (65%), migrației (64%), relațiilor externe (73%), apărării și securității (72%) sau extinderii (65%). De asemenea, ei susțin ideea unei Uniuni economice și monetare (55% vs 70% pentru UE27) sau a unei piețe digitale unice (56% vs 65% pentru UE-27).

Românii folosesc, ca principale surse de informare, programele TV, internetul, rețelele sociale sau radioul. Cu toate acestea, doar jumătate dintre români au încredere în posturile de televiziune (56%) și consideră că informațiile prezentate de acestea despre UE sunt obiective (53%). Cea mai scăzută percepție asupra obiectivității informațiilor pe teme europene, atât în rândul românilor, cât și al europenilor, se referă sursele on-line (site-uri în general – RO: 45% vs UE27: 46% – și rețele sociale – RO: 43% vs UE27: 32%).

Citiți și Eurobarometru: 58% dintre români au încredere în UE. România, în topul celor mai mulțumite țări de măsurile luate de Uniunea Europeană împotriva pandemiei

Citiți și Eurobarometru: Sănătatea, principala preocupare pentru români. România este însă pe ultimele locuri în UE în privința dorinței cetățenilor de a se vaccina cât mai curând posibil anti-COVID-19