Statele Unite și Uniunea Europeană “nu au fost niciodată mai aliniate” în ceea ce privește “perspectivele noastre strategice” în raport cu China și cu zona indo-pacifică, au anunțat vineri într-un comunicat comun Departamentul de Stat american și Serviciul European de Acțiune Externă, subliniind “hotărârea transatlantică comună puternică în apărarea libertății, a democrației și a drepturilor omului în întreaga lume”.

Joi și vineri, la Washington, secretarul de stat adjunct al SUA Wendy Sherman și secretarul general al diplomației europene, Stefano Sannino, au participat la cea de-a patra reuniune la nivel înalt a dialogului SUA-UE privind China și la cea de-a treia reuniune a consultărilor la nivel înalt SUA-UE privind Indo-Pacificul.

În cadrul dialogului SUA-UE privind China, aceștia au subliniat importanța menținerii de către Statele Unite și UE a unui contact continuu și strâns cu privire la abordările lor față de RPC, inclusiv în ceea ce privește diversificarea economică, coerciția economică continuă a RPC asupra economiilor internaționale, războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, promovarea respectării dreptului internațional și a principiilor drepturilor omului, importanța menținerii păcii și a stabilității în strâmtoarea Taiwan și acțiunile unilaterale ale Chinei în Mările Chinei de Est și de Sud.

De asemenea, ei afirmă că oricine din întreaga lume are dreptul de a protesta pașnic, având în vedere protestele în curs de desfășurare în China.

În cadrul consultărilor privind Indo-Pacificul, Sherman și Sannino au confirmat angajamentul nostru comun SUA-UE de a susține ordinea internațională bazată pe reguli în regiune și și-au exprimat sprijinul pentru consolidarea cooperării cu partenerii regionali pe baza acestor valori și a cadrelor multilaterale bazate pe reguli.

Aceștia au discutat despre eforturile de îmbunătățire a conectivității regionale, inclusiv prin intermediul Parteneriatului pentru investiții și infrastructură globală în domeniul sănătății și al Global Gateway.

Cei doi oficiali au vorbit și aspecte legate de securitatea maritimă și au afirmat importanța angajamentului continuu cu partenerii din regiune.

“Aceasta a fost o ocazie pentru Statele Unite și UE de a-și afirma perspectiva strategică comună, de a sublinia hotărârea transatlantică fermă de a susține libertatea, democrația și drepturile omului în întreaga lume și de a sublinia angajamentul nostru continuu de a întreprinde noi acțiuni coordonate pentru a aborda provocările globale actuale”, a declarat, după reuniuni, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Secretarul adjunct Sherman și secretarul general Sannino au convenit să își continue consultările strânse și vor organiza următoarea reuniune la nivel înalt în cadrul dialogului SUA-UE privind China și consultările privind Indo-Pacificul la Bruxelles în prima jumătate a anului viitor, în 2023.

Ţările din G7, împreună cu Australia, au convenit vineri să plafoneze preţul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril, după acordul la care au ajuns mai devreme cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, potrivit unui comunicat comun, citat de AFP, informează Agerpres.

“G7 şi Australia (…) au ajuns la un consens cu privire la un preţ maxim de 60 de dolari pe baril pentru petrolul brut de origine rusă transportat pe mare”, au declarat aceste ţări în document.

Întelegerea fusese convenită joi de UE, în coordonare cu aliaţii din G7, în special SUA şi Marea Britanie, dar Polonia nu îşi dăduse acordul, cerând stabilirea unui plafon mai redus, unele surse menţionând 30 de dolari pe baril. În final, Varşovia a acceptat vineri plafonul de 60 de dolari barilul. Un prim acord preliminar fusese convenit în luna septembrie de miniștrii de finanțe din țările G7.

Această măsură, ce are ca obiectiv să reducă veniturile Rusiei în contextul războiului purtat de aceasta contra Ucrainei, este complementară embargoului european asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă şi care intră în vigoare luni.

Concret, prin această plafonare UE interzice companiilor europene implicate în livrarea petrolului rusesc pe cale maritimă (companii de transport, de asigurări etc.) să-şi ofere serviciile dacă petrolul livrat depăşeşte pragul de 60 de dolari barilul.

Cotaţia petrolului rusesc în prezent este de circa 65 de dolari barilul, aşadar această măsură va avea cel puţin deocamdată un impact limitat asupra exporturilor ruseşti de petrol.

Pentru situaţia în care preţul petrolului rusesc ar scădea sub 60 de dolari barilul, măsura stabilită de UE prevede stabilirea unui prag de 5% sub preţul pieţei, astfel încât Rusia să nu fie totuşi determinată să-şi sisteze exporturile de petrol, perturbând astfel piaţa şi antrenând o creştere a cotaţiilor petrolului care mai departe prin efectele sale să afecteze economiile occidentale.

Cu toate acestea, unii experţi se tem de o destabilizare a pieţei mondiale a petrolului, o necunoscută fiind şi reacţia ţărilor OPEC. De partea sa, Rusia a avertizat deja că nu va livra petrol ţărilor care îi impun plafoane tarifare.

În cadrul vizitei de lucru în Grecia, președintele Klaus Iohannis, a avut vineri o întrevedere cu premierul elen Kyriakos Mitsotakis, cu care a discutat despre modalitățile de continuare a sprijinul pentru Republica Moldova, cei doi lideri salutând memorandumul de înțelegere semnat de companiile din sectorul energetic din România, Grecia, Bulgaria și Ungaria care va asigura fluxuri bidirecționale de gaze naturale, inclusiv înspre România și Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Iohannis și Mitsotakis au evidențiat nivelul foarte bun al relațiilor dintre cele două țări, reflectat și de frecvența dialogului la nivel înalt, precum și de pozițiile apropiate pe temele de actualitate de pe agenda regională și cea europeană.

Cei doi lideri au evidențiat rolul de punte de legătură al comunității românești din Grecia și al celei elene din România pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale.

Klaus Iohannis și Kyriakos Mitsotakis au exprimat satisfacția pentru evoluția dinamică a cooperării în plan economic și în alte sectoare de interes comun, apreciind că trebuie depuse eforturi în continuare pentru valorificarea potențialul existent. Din această perspectivă, a fost analizată dezvoltarea cooperării în domenii de interes comun precum securitatea energetică europeană, apărarea, protecția civilă, turismul, cultura, educația.

Șeful statului și prim-ministrul elen au abordat și provocările actuale în materie de asigurare a securității energetice și a unor prețuri accesibile pentru cetățeni.

Președintele Klaus Iohannis și premierul Kyriakos Mitsotakis au subliniat importanța continuării și diversificării proiectelor de interconectare energetică și a altor infrastructuri critice, salutând operaționalizarea Interconectorului de gaze dintre Grecia și Bulgaria, care reprezintă și o verigă esențială pentru asigurarea securității energetice a regiunii. În plus, cei doi lideri au evidențiat pasul important făcut joi, 1 decembrie 2022, de companiile din sectorul energetic din România, Grecia, Bulgaria și Ungaria prin semnarea memorandumului de înțelegere pentru implementarea coridorului vertical. Acesta va asigura fluxuri bidirecționale de gaze naturale, inclusiv înspre România și Republica Moldova.

În context, au fost discutate și modalitățile de continuare a sprijinului pentru Republica Moldova, afectată de o criză energetică, șeful statului prezentând măsurile și acțiunile întreprinse de țara noastră.

Președintele Klaus Iohannis a mulțumit pentru sprijinul constant al Greciei privind aderarea României la spațiul Schengen, reafirmat și cu această ocazie de către premierul grec.

În contextul geopolitic și de securitate determinat de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei, Iohannis și Mitsotakis au avut o discuție aprofundată despre provocările actuale și acțiunile menite să asigure consolidarea securității euro-atlantice.

Președintele Klaus Iohannis a prezentat acțiunile României în sprijinul Ucrainei și al refugiaților ucraineni, care vor continua atât timp cât este necesar. De asemenea, au fost discutate măsurile și acțiunile în plan bilateral, dar și european, prin Coridoarele Solidarității, menite să faciliteze tranzitul cerealelor ucrainene, în scopul prevenirii unor crize alimentare în state terțe vulnerabile.

Președintele Klaus Iohannis efectuează vineri și sâmbătă o vizită de lucru în Grecia, la Atena, ocazie cu care a avut întrevederi cu președintele Katerina Sakellaropoulou și cu prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis și va participa la reuniunea de lucru a liderilor Partidului Popular European.

În fotografia de bun venit la reședința premierului grec apare și “Peanut”, animalul de companie al prim-ministrului Mitsotakis. Câinele a fost adoptat în 2021 de Prim-ministrul elen cu ocazia Zilei Internaționale a Animalelor fără Adăpost și are acces peste tot în Reședință, apărând inclusiv în fotografiile oficiale de la primirile premierului.