Uniunea Europeană va discuta la sfârșitul lunii august despre interzicerea vizelor pentru toți cetățenii ruși, a anunțat vineri ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acesta a  apreciat că ”interzicerea totală a vizelor pentru ruşi de către toate statele membre ale UE ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace împotriva Rusiei”. El va discuta subiectul cu omologii săi europeni la o reuniune neoficială la Praga, la sfârşitul lunii.

Şeful diplomaţiei cehe a fost însă de părere că ”în această perioadă de agresiune rusă, pe care Kremlinul continuă să o intensifice, nu poate fi vorba de turism ca de obicei pentru cetăţenii ruşi”.

Printre cei care trebuie convinşi se numără şi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care prezidează consiliile miniştrilor de externe şi ai apărării.

Nici Comisia Europeană nu sprijină o astfel de interdicție, insistând asupra necesităţii de a proteja disidenţii, jurnaliştii şi familiile.

Executivul european a comunicat printr-o purtătoare de cuvânt că ”statele membre dispun de o marjă importantă pentru eliberarea vizelor pe perioade scurte şi examinează cererile caz cu caz”.

La nivelul statelor, eforturi de persuasiune trebuie depuse când vine vorba de cancelarul german, Olaf Scholz, care și-a exprimat joi opoziția față de interzicerea vizelor turistice pentru cetățenii ruși și a amintit că la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate sancțiuni relevante împotriva persoanelor apropiate Kremlinului.

”Acesta este războiul lui (Vladimir) Putin. Şi îmi este greu să înţeleg acest fel de cereri”, a spus Scholz la o conferinţă de presă axată pe criza energetică şi războiul din Ucraina.

Scholz a insistat că preşedintele rus Vladimir Putin ”este cel responsabil pentru acest război”, nu ansamblul populaţiei ruse, iar o astfel de măsură generală de interzicere a vizelor pentru cetăţenii ruşi ”ar fi îndreptată împotriva întregii populaţii, inclusiv a celor nevinovaţi”.

La polul opus, Estonia, Finlanda și Letonia au făcut front comun și au solicitat Uniunii Europene să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, motivând că ”nu este corect ca, în timpul în care Rusia duce un război de agresiune, brutal, în Europa, rușii să poată duce o viață normală, să călătorească în Europa, să fie turiști”.

Mai mult, Parlamentul de la Riga a adoptat joi o declaraţie în care desemnează Rusia drept ”ţară care sprijină terorismul” și a invitat şi alte ţări să adopte iniţiative similare.

Între timp, Estonia a anunțat că de săptămâna viitoare nu va mai permite accesul accesul cetățenilor ruși pe teritoriul său cu vize emise de autorităţile estoniene, ci va recunoaşte doar vizele acordate de alte state europene.

Cehia a adoptat deja o măsură similară. Acest stat nu mai eliberează vize pentru ruşi încă din 25 februarie, a doua zi după începerea invaziei ruse în Ucraina.

Comisia Europeană lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele pentru agricultură din Rusia, a fost asigurarea oferită de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în urma unei întrebări adresate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Interpelarea acestuia din urmă vine în contextul în care Rusia, unul dintre cei mai importanți producători mondiali de îngrășăminte agricole de care Europa și Brazilia sunt dependente, i-a îndemnat pe producătorii săi, prin ministrul rus al industriei și comerțului, să-și suspende, cel puțin temporar, expedierea de îngrășăminte.

Pe fondul acestor interdicții a exporturilor de îngrășăminte, atât agricultorii din Europa, cât și din alte țări, au fost și sunt în continuare afectați pentru că nu dispun de cantitățile de îngrășăminte contractate.

Cu toate că momentan există resurse care să acopere necesitățile agricultorilor din România, situația rămâne îngrijorătoare pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei și tensiunilor actuale. Am adresat așadar în urmă cu puțin timp Comisiei Europene, o întrebare cu solicitare de răspuns scris pentru a afla care sunt instrumentele de care dispune Comisia pentru ca necesarul de îngrășăminte pentru agriculturile țărilor europene să fie asigurat în contextul dat”, a explicat Daniel Buda.

În răspunsul său, comisarul european Janusz Wojciechowski a explicat că ”per ansamblu, în acest stadiu, industria îngrășămintelor din UE pare să fie în măsură să deservească fermierii din UE în 2022/2023, dar dat fiind nivelul de incertitudine în această privință, Comisia rămâne foarte atentă la problema respectivă și monitorizează permanent situația”.

”În UE, problema îngrășămintelor este legată mai mult de prețurile ridicate, datorate în special gazelor naturale pentru producția de îngrășăminte azotate, decât de problemele legate de aprovizionarea cu îngrășăminte minerale (fosfați sau potasă) sau de capacitățile de producție. În plus, aplicarea de potasă și de fosfați poate fi redusă temporar fără consecințe semnificative asupra productivității culturilor”, a mai spus oficialul Comisiei Europene.

Acesta a amintit că instituția din care face parte a anunțat în comunicarea sa din 23 martie 2022 privind garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare ”un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro care poate fi utilizat de statele membre pentru a finanța măsuri care să abordeze, printre altele, creșterea costurilor îngrășămintelor. În plus, Cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat , adoptat la aceeași dată, permite statelor membre să introducă măsuri menite să remedieze deficitul de lichidități cu care se confruntă întreprinderile afectate direct sau indirect de perturbarea gravă a economiei cauzată de invadarea Ucrainei de către Rusia”, a mai spus Wojciechowski.

Comisarul european pentru agricultură a conchis dând asigurări că ”monitorizează în mod activ evoluțiile în acest sens, discută cu principalele părți interesate, lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența și evaluează posibilitățile de reducere a utilizării îngrășămintelor prin inovare și printr-o mai bună gestionare a nutriției”.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintele Consiliului European, Charles Michel, și-au exprimat ”revolta” la aflarea veștii că scriitorul Salman Rushdie a fost atacat pe scenă, în timp ce participa la un eveniment din Chautauqua, o localitate din vestul statului New York.

”Consternată de înjunghierea autorului Salman Rushdie în timp ce acesta discuta despre libertatea artistică. Acesta i-a sfidat pe extremiști și a apărat libertatea de exprimare de mai bine de o generație. În aceste momente dificile, mă alătur milioanelor de oameni din întreaga lume care au speranța că va scăpa cu viață”, a fost mesajul transmis de Metsola pe Twitter.

Appalled by the stabbing of author @SalmanRushdie in New York as he was discussing artistic freedom.

He has defied extremists and stood up for free speech for more than a generation.

At this difficult time, I join millions aroud the globe in hoping he will pull through.

— Roberta Metsola (@RobertaMetsola) August 12, 2022

La rândul său, Charles Michel a punctat pe aceeași rețea de socializare că ”libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi ale noastre” iar ”violența nu este justificată”.

”Îi dorim să depășească această încercare”, a mai spus președintele Consiliului European.

Appalled by the attack on Salman #Rushdie

Wishing him to overcome this ordeal.

Freedom of thought is one of our most precious rights.

Violence is not justified.

— Charles Michel (@CharlesMichel) August 12, 2022

Mesaje similare au venit și din partea președintelui francez, Emmanuel Macron.

”Timp de 33 de ani, Salman Rushdie a întruchipat libertatea și lupta împotriva obscurantismului. Tocmai a fost victima unui atac laș din partea forțelor urii și barbariei. Lupta lui este lupta noastră; este universală. Acum, mai mult ca oricând, suntem alături de el”, a precizat liderul francez.

For 33 years, Salman Rushdie has embodied freedom and the fight against obscurantism. He has just been the victim of a cowardly attack by the forces of hatred and barbarism. His fight is our fight; it is universal. Now more than ever, we stand by his side.

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) August 12, 2022

De asemenea, premierul britanic Boris Johnson s-a declarat ”consternat de faptul că Sir Salman Rushdie a fost înjunghiat în timp ce îşi exercita un drept pe care nu ar trebui să încetăm niciodată să îl apărăm”, referindu-se la libertatea de exprimare, informează Agerpres.

Salman Rushdie, născut la 19 iunie 1947 la Bombay, cu două luni înainte de independenţa Indiei – crescut de o familie bogată, progresistă şi cultă de intelectuali musulmani nepracticanţi – a provocat un val de revoltă în rândul unei părți din lumea musulmană cu publicarea ”Versetelor satanice”, ceea ce l-a determinat pe ayatollahul iranian Rouhollah Khomeini să emită o ”fatwa” (decret religios) în 1989 prin care cerea asasinarea sa.

Autorul a fost obligat să trăiască ascuns şi sub protecţia poliţiei, mutându-se din ascunzătoare în ascunzătoare. Trăind discret la New York, Salman Rushdie şi-a reluat o viaţă mai mult sau mai puţin normală, continuând în acelaşi timp să susţină satira şi ireverenţa în cărţile sale.

Dar fatwa nu a fost niciodată ridicată, iar mulţi dintre traducătorii cărţii sale au fost răniţi de atacuri sau chiar ucişi, cum ar fi japonezul Hitoshi Igarashi, care a fost înjunghiat de mai multe ori în 1991.