ICI București a semnat astăzi, 23 ianuarie 2025, un acord de parteneriat cu Asociația ProPrevenire, o organizație dedicată educației cibernetice și siguranței digitale pentru toate generațiile. Parteneriatul își propune să contribuie activ la crearea unui mediu digital sigur, accesibil și responsabil pentru toți utilizatorii de tehnologie, indiferent de vârstă.

„ICI București este dedicat promovării unui ecosistem digital care să răspundă nevoilor cetățenilor și să asigure un nivel ridicat de protecție a datelor și siguranță online. Colaborarea cu Asociația ProPrevenire ne oferă ocazia de a sprijini demersuri educative care au un impact real asupra utilizatorilor de tehnologie, de la copii și adolescenți, până la seniori,” a declarat Adrian-Victor Vevera, director general ICI București.

Prin acest parteneriat, vor fi dezvoltate programe și resurse de educație cibernetică care să acopere subiecte precum navigarea sigură pe internet, protecția datelor personale și confidențialitatea online, recunoașterea amenințărilor cibernetice și prevenirea fraudei digitale.

„Asociația ProPrevenire are misiunea de a transforma tehnologia într-un spațiu sigur și accesibil pentru toată lumea. Ne bucurăm să colaborăm cu ICI București pentru a extinde impactul inițiativelor noastre și pentru a aduce mai aproape de comunitate soluții inovatoare și eficiente în domeniul educației digitale” a declarat Eliza Negoi, președintele Asociației ProPrevenire.

Acest acord a fost semnat în contextul în care tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important în viața de zi cu zi, iar educația cibernetică devine un pilon fundamental pentru dezvoltarea unei societăți reziliente și responsabile. ICI București și Asociația ProPrevenire vor colabora pentru a dezvolta proiecte pilot, workshop-uri și campanii de informare care să sprijine comunitățile din întreaga țară.

ICI București devine partener activ în inițiativa AI Factories, parte a primei generații de Fabrici de Inteligență Artificială (IA) europene, coordonată de Barcelona Supercomputing Center – Centro Nacional de Supercomputación (BSC-CNS), informează Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Informatică din București. 

Această colaborare, sprijinită de EuroHPC Joint Undertaking (EuroHPC JU) și finanțată prin fonduri europene și naționale, confirmă angajamentul ICI București de a contribui la dezvoltarea tehnologică europeană și la consolidarea ecosistemului de inteligență artificială din Europa.

„Ca partener esențial în cadrul proiectului, ICI București sprijină dezvoltarea unei platforme experimentale de vârf, destinată testării și implementării tehnologiilor inovatoare AI și oferă acces la resurse de calcul de înaltă performanță (HPC) pentru start-up-uri, IMM-uri și cercetători din diverse domenii: administrație publică, sănătate, biotehnologie, agricultură, energie și media. Implicarea ICI București subliniază dorința României de a juca un rol strategic în inovația tehnologică europeană”, transmite ICI București într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Prin contribuția sa, ICI facilitează accesul echitabil la resurse avansate de calcul pentru actorii economici și de cercetare din România și Europa. Totodată, se propune dezvoltarea unor soluții AI inovatoare care vor accelera tranziția către o economie digitală competitivă și sustenabilă.

Participarea ICI București în proiectul AI Factories poziționează România ca un actor relevant în cadrul rețelei europene de Fabrici de IA, care integrează șapte locații cheie din Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Spania și Suedia.

Această inițiativă strategică promovează colaborarea și inovația, sprijinind transformarea digitală a Europei și punând în valoare expertiza și resursele tehnologice ale ICI București în beneficiul întregii comunități europene.

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat Jalonul 437 din Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C14- Buna guvernanță, ce vizează interconectarea şi interoperabilitatea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) cu alte baze de date naţionale, consolidând astfel eficienţa şi transparenţa procesului de achiziţii publice din România, informează Agerpres.

Potrivit unui comunicat al ADR, remis luni AGERPRES, această realizare a fost posibilă graţie integrării tehnologiilor digitale şi a conceptului de interconectare care au permis consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor şi entităţilor contractante.

”Prin această reformă, se contribuie la modernizarea sistemului naţional de achiziţii publice”, subliniază ADR.

În cadrul acestui proiect, SEAP a fost integrat cu următoarele instituţii şi sisteme:

• Agenţia Naţională de Integritate (ANI) – alinierea Formularului de integritate ANI la cerinţele de flexibilitate în utilizare;
• Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) – publicarea informaţiilor relevante privind contestaţiile şi deciziile aferente acestora la nivelul procedurilor de atribuire;
• Ministerul Afacerilor Interne (MAI) – obţinerea cazierului judiciar pentru fluidizarea şi debirocratizarea procesului de achiziţie publică;
• Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) – accesarea cazierului fiscal pentru simplificarea procedurilor de achiziţie publică;
• Oficiul Naţional pentru Registrul Comerţului (ONRC) – interconectare realizată pentru acces rapid la datele de înregistrare ale companiilor;
• Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) – colaborare eficientă prin integrarea sistemelor informatice în procesul de control ex-ante al procedurilor de atribuire;
• Ministerul Justiţiei (MJ) – publicarea informaţiilor relevante în procesul de soluţionare a plângerilor formulate în legătură cu procedurile de achiziţie publică.

Beneficiile reformei sunt:

• digitalizare – implementarea soluţiilor digitale pentru a simplifica şi a îmbunătăţi procesele de achiziţie publică;
• interconectare – crearea unor legături eficiente între diferitele entităţi şi autorităţi pentru a asigura transparenţă şi eficienţă;
• fonduri europene – utilizarea fondurilor europene pentru a sprijini această transformare şi modernizare;
• eficienţă – consolidarea capacităţii administrative şi reducerea costurilor asociate procesului de achiziţie publică.

Planul Național de Redresare și Reziliență cuprinde investiții de peste 6 miliarde de euro, care vor contribui la transformarea digitală a țării, aducându-ne astfel mai aproape de un alt deziderat, acela de a adera la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

De altfel, la sfârșitul anului 2023, OCDE și Autoritatea pentru Digitalizarea României au publicat un document intitulat ”Analiza guvernării digitale a României: Către o guvernare matură din punct de vedere digital”, cuprinde o serie de recomandări în patru domenii-cheie: guvernanța guvernării digitale, capacități digitale în sectorul public, un sector public bazat pe date, proiectarea și furnizarea de servicii în era digitală.

În document sunt amintite ”acțiunile concrete pentru a promova transformarea digitală a sectorului public”, printre acestea numărându-se ”stabilirea unui cloud guvernamental și a unei platforme naționale de interoperabilitate”, fapt ce face ca ”tranziția către guvernarea digitală în România” să ”se desfășoare pe o cale similară cu cea a țărilor membre OCDE”.