Ilie Bolojan s-a angajat marți seară să exercite mandatul de președinte interimar al României cu “decență”, să reprezinte România cu demnitate pe plan extern și să garanteze partenerilor internaționali că România este o țară de încredere.

Bolojan s-a adresat presei la finalul ședinței Biroului Politic Național al PNL, unde a anunțat că ministrul Cătălin Predoiu a fost ales președinte interimar al partidului și că își va delega atribuțiile de președinte al Senatului către vicepreședintele acestei instituții, senatorul liberal Mircea Abrudean.

“Sunt pregătit ca începând de mâine să exercit această poziție onorantă la Cotroceni, încercând ca prin atitudinea pe care o voi avea să-i respect pe cetățenii României, să fac acest lucru cu decență, să susțin stabilitatea țării noastre, să garantăm partenerilor noștri internaționali că România e o țară de încredere și să reprezentăm cu demnitate România în exterior“, a declarat Bolojan.

Curtea Constituțională a adoptat, marți, în unanimitate, hotărârea prin care constată că funcția de președinte al României devine vacantă din 12 februarie, după demisia lui Klaus Iohannis, astfel că președintele Senatului, Ilie Bolojan, va asigura interimatul în funcția de președinte al țării.

Ceremonia de încheiere a mandatului președintelui Klaus Iohannis va avea loc miercuri, 12 februarie, începând cu ora 12:00.

Citiți și Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”

Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Deși a calificat procedura de suspendare a sa din funcție drept un demers “inutil”, “nefondat” și “păgubos”, Iohannis a precizat că în plan intern, referendumul va fi unul “eminamente negativ”, deoarece societatea va fi divizată, iar în plan extern efectele vor fi de durată și foarte negative în raport cu partenerii.

“Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Klaus Iohannis, cu vocea tremurândă.

Citiți și O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României

Klaus Iohannis și-a început primul mandat de președinte la data de 21 decembrie 2014, succendându-i în funcție lui Traian Băsescu, după ce l-a învins la alegerile din noiembrie 2014 pe prim-ministrul și liderul PSD, Victor Ponta.

Principalele repere ale primului său mandat au fost date de acordul politic național pentru alocarea 2% din PIB pentru apărare, consolidarea statului de drept și lupta politică cu Partidul Social-Democrat condus de Liviu Dragnea, proiectul prezidențial “România Educată” sau lansarea formatului “București 9” care reunește aliații NATO de pe flancul estic.

În 2019, Iohannis și-a securizat un al doilea mandat, fiind votat de peste 6 milioane de cetățeni în competiția din turul al doilea cu candidata PSD, fostul premier Viorica Dăncilă, însă acesta a fost marcat de pandemia de COVID-19 și războiul declanșat și desfășurat de Rusia în Ucraina, de eșecul coaliției pro-europene de dreapta PNL – USR și de promovarea unei mari coaliții PSD – PNL la finele anului 2021, coaliție care guvernează și în prezent România.

Citiți și Ecouri în presa internațională după demisia lui Klaus Iohannis: Un lider “de lungă durată” și “pro-european” iese din scenă ”la presiunea populiștilor”, cu un ”discurs emoționant”

Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art. 83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.

Conform Constituției, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate deja pentru data de 4 mai.

Citiți și Ilie Bolojan va deveni președinte interimar al României după demisia lui Klaus Iohannis. Summitul Consiliului European din martie, primul moment extern major

Ilie Bolojan va deveni miercuri al treilea președinte interimar din istoria României. Primii doi – Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu – au ajuns temporar la Cotroceni pe fondul celor două suspendări ale președintelui Traian Băsescu.

Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea statului atât pe plan intern, cât și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.

Un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului și nu poate iniţia un referendum.

Curtea Constituțională a adoptat, marți, în unanimitate, hotărârea prin care constată că funcția de președinte al României devine vacantă din 12 februarie, după demisia lui Klaus Iohannis, astfel că președintele Senatului, Ilie Bolojan, va asigura interimatul în funcția de președinte al țării.

Potrivit hotărârii, CCR “constată că funcția de Președinte al României devine vacantă, începând cu data de 12 februarie 2025, ca urmare a demisiei domnului Klaus-Werner Iohannis din funcția de Președinte al României”.

Totodată, Curtea constată că “vacanța funcției de Președinte al României este o împrejurare care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României, începând cu data de 12 februarie 2025”.

În acest sens, CCR “constată că, în conformitate cu dispozițiile art.98 alin.(1) din Constituție, interimatul funcției de Președinte al României se asigură de președintele Senatului, domnul Ilie-Gavril Bolojan, începând cu data de 12 februarie 2025”.

Ceremonia de încheiere a mandatului președintelui Klaus Iohannis va avea loc miercuri, 12 februarie, începând cu ora 12:00.

Citiți și Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”

Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Deși a calificat procedura de suspendare a sa din funcție drept un demers “inutil”, “nefondat” și “păgubos”, Iohannis a precizat că în plan intern, referendumul va fi unul “eminamente negativ”, deoarece societatea va fi divizată, iar în plan extern efectele vor fi de durată și foarte negative în raport cu partenerii.

“Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Klaus Iohannis, cu vocea tremurândă.

Citiți și O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României

Klaus Iohannis și-a început primul mandat de președinte la data de 21 decembrie 2014, succendându-i în funcție lui Traian Băsescu, după ce l-a învins la alegerile din noiembrie 2014 pe prim-ministrul și liderul PSD, Victor Ponta.

Principalele repere ale primului său mandat au fost date de acordul politic național pentru alocarea 2% din PIB pentru apărare, consolidarea statului de drept și lupta politică cu Partidul Social-Democrat condus de Liviu Dragnea, proiectul prezidențial “România Educată” sau lansarea formatului “București 9” care reunește aliații NATO de pe flancul estic.

În 2019, Iohannis și-a securizat un al doilea mandat, fiind votat de peste 6 milioane de cetățeni în competiția din turul al doilea cu candidata PSD, fostul premier Viorica Dăncilă, însă acesta a fost marcat de pandemia de COVID-19 și războiul declanșat și desfășurat de Rusia în Ucraina, de eșecul coaliției pro-europene de dreapta PNL – USR și de promovarea unei mari coaliții PSD – PNL la finele anului 2021, coaliție care guvernează și în prezent România.

Citiți și Ecouri în presa internațională după demisia lui Klaus Iohannis: Un lider “de lungă durată” și “pro-european” iese din scenă ”la presiunea populiștilor”, cu un ”discurs emoționant”

Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art. 83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.

Conform Constituției, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate deja pentru data de 4 mai.

Citiți și Ilie Bolojan va deveni președinte interimar al României după demisia lui Klaus Iohannis. Summitul Consiliului European din martie, primul moment extern major

Ilie Bolojan va deveni miercuri al treilea președinte interimar din istoria României. Primii doi – Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu – au ajuns temporar la Cotroceni pe fondul celor două suspendări ale președintelui Traian Băsescu.

Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea statului atât pe plan intern, cât și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.

Un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului și nu poate iniţia un referendum.

Premierul Marcel Ciolacu a avut astăzi, 11 februarie, la Palatul Victoria, o întâlnire de lucru cu  Céline Gauer, director general SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene), informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Întrevederea s-a desfășurat în contextul în care prim-ministrul va coordona mâine reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, la care va participa și directorul general SG RECOVER.

„2025 este anul investițiilor pentru România, iar sumele alocate în bugetul de stat pentru susținerea proiectelor finanțate din fonduri naționale și pentru cofinanțarea europeană reprezintă un puternic argument. Continuăm implementarea reformelor și investițiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență într-un ritm ce va fi dinamizat la nivelul fiecărui minister”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Șeful Executivului a subliniat, de asemenea, că măsurile de digitalizare a ANAF îmbunătățesc colectarea veniturilor publice, iar rezultatele vor fi resimțite și în următorii ani. Totodată, reforma administrației centrale și celelalte soluții pentru reducerea cheltuielilor de personal vor conduce la un control mai riguros al resurselor publice și la încadrarea în ținta de deficit bugetar de 7% din Produsul Intern Brut, în anul 2025, a adăugat prim-ministrul.

La întrevederea între premierul Marcel Ciolacu și director general SG RECOVER, Céline Gauer, au mai participat, din partea Guvernului, vicepremierul Marian Neacșu și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.