Într-o criză de timp, singurul nume vehiculat pentru a conduce campania Partidului Socialiștilor Europeni pentru alegerile europarlamentare din iunie este comisarul european pentru afaceri sociale, luxemburghezul Nicolas Schmit.
Schmit este singurul politician de până acum care și-a declarat în mod public interesul pentru acest rol, care l-ar putea plasa în competiție cu actuala sa șefă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cazul în care aceasta din urmă decide să candideze pentru șefia Comisiei din partea Partidului Popular European de centru-dreapta.
“Numele meu circulă. Și, cu siguranță, sunt interesat”, a declarat Schmit pentru Politico Europe.
Jens Geier, cel mai important europarlamentar social-democrat german, a declarat că “există deja pe masă numele lui Nicolas Schmit, care este în ochii mei o persoană absolut respectabilă și convingătoare pentru a conduce această funcție.
“Până acum nu am auzit de nume suplimentare”, a spus el.
Schmit, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, este departe de a fi un nume cunoscut în Europa, cu siguranță nu în comparație cu von der Leyen, care ar reprezenta o provocare dificilă pentru Schmit, a cărui familie socialistă este deja mult în urma PPE în sondajul de opinie al Politico Europe.
PPE, în pole position pentru a da, din nou, președintele Comisiei Europene
Potrivit proiecțiilor de vot înregistrate până la 5 ianuarie 2024, PPE ar urma să obțină 171 de mandate, iar S&D 141 de mandate. Parlamentul European va avea 720 de locuri în legislatura 2024-2029 pe fondul schimbărilor demografice din UE, ceea ce înseamnă că o majoritate absolută, necesară pentru a numi un președinte al Comisiei Europene, presupune o coaliție formată din 361 de eurodeputați. Având în vedere sondajele existente, și în mandatul 2024-2029 va fi necesară o majoritate din cel puțin trei forțe politice. PPE și S&D sunt urmate, în intențiile de vot, de grupul suveranist și de extremă dreapta ID (90 de mandate), grupul liberal pro-european Renew Europe (82 de mandate), grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (78 de mandate) și grupul Verzilor (43 de mandate).
Tabăra politică care câștigă alegerile europene se află, de obicei, într-o poziție de negociere puternică în momentul în care intră în târgul pentru posturile de conducere a instituțiilor puternice ale UE.
Alegerile pentru Parlamentul European au respectat o singură dată principiul “candidați cap de listă” (Spitzenkandidat), în momentul inaugural al procedurii, după alegerile europene din 2014, când candidatul PPE, Jean-Claude Juncker, a ajuns președinte al Comisiei Europene. În 2019, Consiliul European a ignorat propunerile candidaților cap de listă, precum Manfred Weber (PPE) sau Frans Timmermans (S&D), și a optat pentru numirea Ursulei von der Leyen (PPE) în fruntea Comisiei Europene.
Tratatul în vigoare al Uniunii Europene, cel de la Lisabona, precizează la aliniatul 7 al articolului 17 că, ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei.
Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.
Dificultăți pentru Socialiștii Europeni?
“Probabil că mama mea nu îl cunoaște, dar atunci este de datoria noastră în campania electorală să îl facem cunoscut”, a spus Geier. “Este un comisar performant în acest colegiu von der Leyen, are un palmares impresionant când vine vorba de schimbări sociale… și este bine cunoscut și acceptat în rândul sindicaliștilor și al forțelor progresiste din Europa.”
Pentru Schmit, în vârstă de 70 de ani, care vorbește germana, aceasta ar fi probabil singura modalitate de a rămâne la Bruxelles, deoarece partidul său nu mai face parte din noul guvern din Luxemburg, țara sa de origine.
Iratxe García, liderul familiei Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, a declarat miercuri jurnaliștilor că nu a luat în considerare posibilitatea ca doi candidați să se prezinte în cursă.
Schmit se profilează ca favorit în ceea ce nu este un câmp electoral aglomerat, după ce cei mai influenți politicieni socialiști au dispărut de pe hartă. Frans Timmermans, care a fost candidatul cap de listă al Socialiștilor Europeni în 2019, a revenit în politica națională din Olanda, în timp ce guvernul portughez al lui António Costa a căzut anul trecut în urma unui scandal de corupție. De asemenea, premierul spaniol Pedro Sanchez a reușit cu dificultate să formeze o nouă coaliție de guvernare în țara sa, fapt care l-ar determina să rămână în fruntea guvernului spaniol, deși anvergura mandatului de succes al președinției Spaniei la Consiliul Uniunii Europene l-ar putea propulsa într-o funcție de top la nivelul UE.
Candidații socialiștilor europeni au termen până la 18 ianuarie pentru a-și manifesta interesul. Partidul Socialiștilor Europeni va lua o decizie în cadrul unui congres care va avea loc la Roma, pe 2 martie. PPE își va alege candidatul principal câteva zile mai târziu, la București.
