Connect with us

U.E.

Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell pledează pentru o ”autonomie strategică” a Uniunii Europene în sectoare-cheie precum producția de medicamente: Europa trebuie să-și învețe lecțiile din criza de COVID-19

Published

on

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a subliniat nevoia ca Europa să-și fi învățat lecțiile din această criză sanitară provocată de SARS-CoV-2, asigurându-și ”autonomia strategică” în sectoare-cheie precum producția de alimente, lucru care ar duce la relocarea producției și, implicit, formarea de stocuri, informează AFP, citat de Agerpres.

”Odată ce sentimentul de șoc va fi trecut, trebuie să evaluăm consecințele acestui eveniment, evitând două capcane. În primul rând, având în vedere incertitudinea în ceea ce privește această criză, nu trebuie să tragem concluzii pripite. În al doilea rând, nu trebuie să le lăsăm copleșiti de situație, concluzionând prea devreme că totul se va schimba. (…) Crizele majore au un efect accelerator asupra trendurilor. Acesta este motivul pentru care ar avea mai mult sens să privim consecințele pandemiei de COVID-19 din perspectiva modului în care această criză ar putea augmenta dinamica care este deja în desfășurare”, a precizat Borrell, potrivit ECFR

Oficialul european a identificat în acest sens trei dinamici care vor redesena lumea post-coronavirus, care, din punctul său de vedere, ”este deja aici”: viitorul globalizării și neoliberalismului, evoluția guvernanței globale și reziliența Uniunii Europene și a democrațiilor europene atunci când se confruntă cu riscuri grave, neprevăzute.

Viitorul globalizării și neoliberalismului

Înaltul Reprezentant al UE consideră că această pandemia nu va reprezenta sfârșitul globalizării, ci, mai degrabă, ”va ridica semne de întrebare cu privire la o serie de modalități și asumpții ideologice, inclusiv în ceea ce privește faimoasa mantră neoliberală: piețe libere, reducerea intervenției statutul în anumite domenii, privatizare.”

”În ultimul deceniu, globalizarea s-a accentuat ca urmare a dezvoltării lanțurilor de aprovizionare, aflate în plină dezvoltare. Digitalizarea economiei a accentuat această tendință,  de pe urma acesteia beneficiind multe state emergente – în special China, care a atras o mare parte din producția textilă și electronică de consum, dar și India. Această extendere a lanțurilor de aprovizionare și ușurința cu care ar putea fi înființate au alimentat în mod natural ideea că nu mai există o problemă în ceea ce privește oferta. Drept urmare, livrarea la termen a luat locul asigurării stocurilor. Stocarea a devenit o practică nerentabilă din punct de vedere economic. (…) Lanțurile de aprovizionare nu vor dispărea odată cu criza, pentru că prezintă un interes economic considerabil. Cu toate acestea, există trei moduri în care această dinamică se va schimba, într-o anumită măsură”, a explicat Borrell.

Primul mod identificat de oficialul european implica nevoia de diversificare a surselor de aprovizionare în domeniul sanitar. ”Nu este normal ca Europa să nu producă niciun gram de paracetamol şi ca China să concentreze 80% din producţia mondială de antibiotice”, a justificat Înaltul Reprezentant al UE.

A doua cale presupune relocarea unor serii de activități, ”aducându-le cât mai aproape posibil de zona de consum. Posibil să ne îndreptăm către lanțuri de aprovizionare mai scurte, care ar putea să vină în întâmpinarea cerințelor privind combaterea schimbărilor climatice, Probabil că acest lucru va duce la creșterea costului produselor, dar trebuie să acceptăm un compromis între nevoile de securitate și asigurarea unor costuri cât mai reduse posibil pentru consumatori”, a argumentat oficialul european.

Al treilea mod presupune implicarea tehnologiei alternative, ”utilizarea imprimantelor 3D sau a roboților”.

”Există câteva momente în istorie când societățile au oportunitatea de a privi către ele însele, având în vedere că, de cele mai multe ori, acestea sunt prinse în agitația cotidiană. Avem șasa de a lua o pauză: acest lucru ar trebui să ne determine să reflectăm asupra viitorului nostru”, a mai spus Borrell, care pledează, în acest context pentru o ”autonomie strategică” a Europei, care să nu fie limitată ”doar la sfera militară”, axată pe șase piloni principali:

”- reducerea dependenței noastre, nu numai în sectorul sănătății, ci și în domeniul tehnologiilor viitoare, cum ar fi bateriile și inteligența artificială;

– împiedicarea jucătorilor de pe piața din afara Europei să preia controlul asupra activităților noastre strategice, ceea ce necesită identificarea clară a acestor activități;

– protejarea infrastructurii noastre critice împotriva atacurilor cibernetice;

– să ne asigurăm că autonomia noastră de luare a deciziilor nu va fi niciodată subminată de externalizarea anumitor activități economice și de dependența implicită;

– extinderea puterilor de reglementare ale Europei pentru a acoperi viitoarele tehnologii, pentru a împiedica alte reglemetări care sunt în detrimentul nostru;

– manifestând leadership în toate domeniile în care lipsa guvernanței globale are un efect distrugător asupra sistemului multilateral”, a detaliat Înaltul Reprezentant al UE.

Restaurarea guvernanței globale

Josep Borrell a atras atenția asupra unui ”blame game” înte Statele Unite și China care erodează ”learshipul global”. ”Pentru prima dată de la crearea ONU, a fost imposibil să se ajungă la un consens în timpul pandemiei. (…) Această situație reprezintă rezultatul dezacordurilor dintre țări și lipsa de interes în rândul multora dintre ele în ceea ce privește leadership-ul global”, a punctat oficialul european, arătându-și îngrijorarea, subliniind că o cooperare internațională solidă poate fi revoluționară.

În acest context, Borrell consideră că Uniunea Europeană ar trebui să se asigure că ”efectele acestei rivalități nu au repercusiuni negative în anumite regiuni ale lumii – în special Africa – care vor avea nevoie de sprijin financiar real pentru a face față pandemiei. G20 și Fondul Monetar Internațional au anunțat un moratoriu al datoriilor pentru cele mai sărace țări”, dar, ”în mod clar, acest lucru nu este suficient”.

Acesta a semnalat că modelul european va privit unul drept de urmat doar dacă UE reușește să ”practice acasă ceea ce predică la nivel internațional”, și anume solidaritatea. 

”Având în vedere această situație, dacă vrem să dăm un exemplu și, mai ales, să fim credibili, trebuie să dovedim mai întâi cetățenilor noștri că practicăm acasă ceea ce predicăm la nivel internațional – mă refer la solidaritate. Țările europene au luat o serie de măsuri pentru a preveni colapsul economiilor. Au fost lansate planuri de recuperare. Acesta este un pas în direcția corectă. Dar suntem încă departe de a realiza o abordare bazată pe solidaritatea europeană”, a spus Borrell, semnalând că încă există o falie nord-sud, ”care exista și înainte de criză, dar care riscă să se accentueze după COVID-19”. 

Josep Borrell a pledat, de asemenea, pentru o Uniune Europeană independentă, focusată pe nevoile urgente. ”Pentru ca această solidaritate să devină realitate, s-a vorbit mult despre un <<Plan Marshall>>, un punct de referință pozitiv pentru europeni. În afară de faptul că nu ne mai putem aștepta să apară un nou George Marshall din partea cealaltă a Atlanticului, Planul Marshall a fost conceput la vremea respectivă pentru a reconstrui un continent care a fost complet distrus. (…) În urma unui cutremur, trebuie reconstruită infrastructura și capacitatea de producție. Dar nu aceasta este provocarea cu care ne confruntăm astăzi. Acum trebuie să ne concentrăm pe satisfacerea nevoilor imediate ale sistemelor de asistență medicală, asigurarea unui venit pentru persoanele care nu pot lucra, oferindu-le întreprinderilor garanții și permițându-le să amâne plățile pentru a preveni colapsul sistemului de producție. Aceasta este ceea ce este nevoie urgentă astăzi”, a explicat Înaltul Reprezentant al UE. 

Reziliența democrațiilor 

Oficilalul european a semnalat că ”această criză, va fi, de asemenea, un test politic pentru sistemele democratice europene. Crizele scot societăților la iveală punctele tari și punctele slabe”, existând, din punctul său de vedere, ”trei abordări aflate în competiție: populistă, autoritară (în multe privințe asemănătoare cu prima) și democratică”. 

”Modul în care vor răspunde va avea urmări asupra societăților noastre, asupra stabilității sistemelor noastre politice și viitorului intregării europene. Este momentul să vindecăm rănile crizelor trecute, nu să le redeschidem. Pentru a realiza acest lucru, instituțiile și politicile UE trebuie să cucerească inimile și mințile cetățenilor europeni. Și, din acestă perspectivă, mai este mult de făcut”, a conchis Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

Published

on

© UNICEF, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană și-a confirmat astăzi rolul de partener de lungă durată, previzibil și de încredere al Agenției Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) și drept unul dintre cei mai mari donatori ai acesteia, adoptând o contribuție multianuală în valoare de 261 de milioane de euro, care va permite asigurarea unor resurse financiare previzibile pentru agenție în vederea furnizării de servicii esențiale refugiaților palestinieni.

În conformitate cu Declarația comună UE-UNRWA 2021-2024, aceasta include finanțarea pe trei ani a UE pentru UNRWA, în valoare totală de 246 de milioane EUR, la care se adaugă o sumă suplimentară de 15 milioane EUR din Fondul pentru Alimente și Reziliență pentru a aborda insecuritatea alimentară și a atenua impactul războiului din Ucraina.

Din 1971, parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și UNRWA se bazează pe obiectivul comun de a sprijini dezvoltarea umană, nevoile umanitare și de protecție ale refugiaților palestinieni și de a promova stabilitatea în Orientul Mijlociu.

La 17 noiembrie 2021, comisarul general al UNRWA, Philippe Lazzarini, ÎR/VP Joswp Borrell și comisarul Oliver Várhelyi au semnat “Declarația comună UE-UNRWA privind sprijinul UE pentru UNRWA (2021-2024)”, care marchează cea de-a 50-a aniversare a parteneriatului UE-UNRWA. În declarația comună, Uniunea Europeană se angajează să continue să sprijine UNRWA din punct de vedere politic și să asigure resurse financiare previzibile și multianuale. UNRWA se confruntă cu provocări semnificative în îndeplinirea mandatului său din cauza deficitelor financiare recurente.

Există o nevoie urgentă ca UNRWA să se reformeze și să identifice modalități inovatoare de a menține furnizarea de servicii pentru refugiați. UE sprijină UNRWA în continuarea acestor eforturi de reformă internă pentru a asigura o bază financiară solidă și sustenabilă, care include concentrarea asupra serviciilor de bază pentru cei mai vulnerabili.

În plus, UE continuă să facă tot posibilul pentru a ajunge la donatorii existenți și potențiali pentru a plasa agenția pe un model fiscal sustenabil și pentru a asigura o repartizare mai echitabilă a contribuțiilor.

 

Continue Reading

RUSIA

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Published

on

© European Union 2022

Estonia s-a alăturat Finlandei și Letoniei și a îndemnat Uniunea Europeană să-și închidă granițele pentru turiștii ruși, reluând astfel apelul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, informează Politico Europe.

”Nu mai eliberați vize turistice pentru ruși. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului”, a fost mesajul publicat pe Twitter de premierul Estoniei, Kaja Kallas.

Cu o zi în urmă, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a îndemnat Occidentul să introducă o interdicție de călătorie pentru ruși.

”Cele mai importante sancțiuni sunt închiderea granițelor – pentru că rușii iau pământul altcuiva”, a declarat Zelenski într-un interviu pentru Washington Post publicat luni, adăugând că rușii ar trebui ”să trăiască în propria lor lume până când își vor schimba filosofia”.

Kallas a subliniat că majoritatea intră în UE prin granița estică a UE cu Rusia, ceea ce reprezintă o povară pentru Estonia, Letonia și Finlanda, acestea fiind ”singurele puncte de acces”.

Premierul finlandez Sanna Marin a declarat luni că ”poziția sa personală este că turismul ar trebui să fie restricționat” și că se așteaptă ca această problemă să fie discutată la următoarele summituri ale liderilor UE.

”Nu este corect ca, în timpul în care Rusia duce un război de agresiune, brutal, în Europa, rușii să poată duce o viață normală, să călătorească în Europa, să fie turiști. Nu este corect”, a declarat ea pentru postul public național de televiziune din Finlanda, Yle.

La rândul său, ministrul leton de externe, Edgars Rinkevics, și-a exprimat sprijinul pentru o astfel de măsură, declarând într-un interviu anterior pentru Politico că țările UE ar trebui să limiteze eliberarea de vize pentru ruși, cu excepția cauzelor de natură umanitară.

Uniunea Europeană a impus deja o serie de sancțiuni împotriva Rusiei pentru că a invadat Ucraina, printre aceste măsuri restrictive numărându-se și închiderea spațiului aerian al UE pentru toate aeronavele ruse și înmatriculate în Rusia, dar nu și închiderea căii rutieră. Astfel, turiștii ruși pot călători în UE cu ajutorul mașinii sau autocarului. 

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

Published

on

© colaj foto: European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021

Comisia Europeană ia diverse măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze consecințele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, a fost răspunsul acordat de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, în urma unei interpelări înaintate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Acesta din urmă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor pentru utilajele agricole ca urmare a creșterii prețului oțelului.

Buda relatează într-o postare pe Facebook că McAree Engineering, companie de inginerie, a anunțat că prețurile produselor sale vor crește cu 20 % din cauza scumpirii oțelului.

Astfel, unii producători irlandezi sunt obligați să-și revizuiască ofertele pentru echipamentele și utilajele agricole. Această companie produce și furnizează echipamente de producție a furajelor pentru fermierii din Marea Britanie și Irlanda.

”În al doilea trimestru al acestui an, costul oțelului a crescut cu 540 euro pe tonă față de primul trimestru. Pe parcursul anului 2021, prețul angro al acestuia a crescut cu peste 400 %, un record. Din cauză că Rusia și Ucraina furnizează majoritatea materiilor prime, precum minereul de fier și cocsul, iar Rusia este un exportator major de oțel în sine, costurile producției de oțel sunt la cote maxime. Prețul altor metale necesare pentru producția de oțel, precum nichelul, de asemenea a crescut”, detaliază eurodeputatul.

În contextul dat, Daniel Buda a adresat Comisiei Europene o întrebare cu privire la măsurile luate de instituție pentru a sprijini producția utilajelor agricole.

”În martie 2022, Comisia a adoptat un cadru temporar de criză  care permite statelor membre să acorde ajutoare în sume limitate pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contra-sancțiunile aferente, să asigure faptul că întreprinderile dispun în continuare de lichidități suficiente și să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a prețurilor excepțional de ridicate la gaze și energie electrică”, i-a răspuns comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Acesta a dat asigurări că instituția din care face parte va intensifica ”activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU”.

”La 18 mai 2022, ca răspuns la dificultățile și la perturbările pieței mondiale a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia a prezentat Planul REPowerEU . REPowerEU este un plan de economisire a energiei, de accelerare a producției și implementării de energie curată și de diversificare a surselor noastre de energie. Pentru a spori reziliența industriei și a-i mări competitivitatea, Comisia își va intensifica activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU. În plus, Comisia este conștientă de problema coordonării eforturilor statelor membre pentru asigurarea aprovizionării cu energie la prețuri accesibile a actorilor din industria europeană”, a detaliat Breton.

În încheierea răspunsului său, comisarul european a amintit de platforma pentru reziliența lanțului de aprovizionare, care ajută ”întreprinderile să păstreze, să restructureze sau să înlocuiască lanțurile de aprovizionare existente, să găsească noi parteneri în Europa și să se aprovizioneze cu materiile prime, piesele, componentele și/sau produsele (semi)finite sau serviciile de care au nevoie pentru a-și menține activitatea de producție”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

Ambasadorul României în SUA salută introducerea în Senatul american a proiectului de lege privind securitatea Mării Negre

ROMÂNIA6 hours ago

România ”condamnă ferm acțiunile militare nesăbuite ale forțelor ruse din apropierea centralei nucleare de la Zaporojie”

U.E.7 hours ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA8 hours ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda9 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA10 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA11 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending