Connect with us

ROMÂNIA

Infografic al Friedrich-Ebert-Stiftung privind îndeplinirea obiectivelor sociale ale strategiei Europa2020 în România: Tinerii din afara orașelor mari, dezavantajați economic și cu un viitor precar

Published

on

În contextul negocierii obiectivelor pentru următoarea strategie de dezvoltare a Uniunii Europene, Monitorul Social, proiect al  Friedrich-Ebert-Stiftung România, lansează o serie de infografice pentru a analiza parcursul României spre îndeplinirea obiectivelor sociale din Strategia Europa2020, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Educația este considerată cea mai bună modalitate de a asigura o carieră productivă și un venit stabil. Comisia Europeană consideră că pentru a putea fi adaptat societății moderne, un tânăr trebuie să fi absolvit cel puțin 8 clase sau să fie în continuare în educație sau pregătire profesională între vârstele de 18 și 24 de ani. În 2008, România avea o rată de părăsire timpurie a educației de 16%, doar ușor peste media UE28. Obiectivul strategiei Europa2020 a fost de reducere a acestei rate până la 11.3%, unul dintre cele mai modeste obiective ale statelor membre. În 2017, România are de departe cea mai ridicată rată de părăsire timpurie a școlii, în procent de 18%, și este extrem de departe de a-și atinge obiectivul setat. Mai mult, părăsirea timpurie a educației a crescut enorm în anii crizei economice, iar politicile publice adoptate de către statul român au dus la menținerea acestei rate la un nivel extrem de ridicat chiar și în anii ulteriori. Efectele sunt diferite între sexe, între regiuni, dar și între mediile de reședință.

Mai mult de jumătate dintre cei care abandonează timpuriu școala o fac pentru a se angaja. Conform rapoartelor Comisiei Europene, cel mai probabil aceștia provin din familii cu venituri foarte scăzute, unde tinerii sunt încurajați să se angajeze devreme, pentru a asigura supraviețuirea familiei. De altfel, România este țara în care subvențiile pentru cei care urmează educație secundară au scăzut radical în ultimii ani, ceea ce ar putea explica parte motivul pentru care continuăm să avem o rată atât de crescută de părăsire timpurie a școlii chiar și după ce efectele crizei economice au trecut.

Diferența între sexe în părăsirea timpurie a școlii are legătură cu tradiționalismul rolurilor casnice. Două treimi dintre bărbații care părăsesc timpuriu educația devin angajați, în timp ce doar o treime dintre fete au același traseu. Cel mai probabil, fetele care părăsesc timpuriu educația devin casnice sau emigrează.

Cea mai mare rată de părăsire timpurie a educației este încă în zona de Est a României (atât Sud-Est cât și Nord-Est) și în zona Centru, unde peste 20% dintre tinerii între 18 și 24 de ani au părăsit timpuriu educația sau pregătirea profesională. Cele mai mici rate și în scădere accelerată sunt în regiunea București-Ilfov, cea mai prosperă din România, unde rata de părăsire timpurie a educației este de 5%. Faptul că zonele cele mai sărace sunt și cele mai afectate susțin probabilitatea ca parte din efect să se datoreze scăderii subvențiilor și ajutorului social oferit pentru elevi și familii în vederea continuării școlii.

Părăsirea timpurie a școlii în rândul populației din orașele de peste 50.000 de locuitori din România a fost mereu scăzută și este estimată în 2017 la 4.5%, mai puțin de jumătate față de media UE28 a orașelor cu aceeași dimensiune. În schimb, abandonul educațional din mediul rural în România este de 28%, aproape de 3 ori mai mare decât media UE28 pentru mediul rural.

În concluzie, putem observa cum părăsirea timpurie a educației reflectă și potențează faliile de inegalitate deja existente în România, în special între regiuni de dezvoltare și între mediul urban și mediul rural. Aceste diferențe se reflectă și în felul în care românii născuți în mediul rural în următorii ani vor fi structural dezavantajați în devenirea lor economică și profesională, mai ales în lipsa unor politici publice de incluziune ale statului.

Infograficul poate fi consultat la:

https://monitorsocial.ro/indicator/tinerii-din-afara-oraselor-mari-au-ramas-fara-sprijin-si-cu-un-viitor-precar/

Sursa datelor folosite în infografic este Eurostat, iar datele pot fi consultate aici:

https://monitorsocial.ro/data/tinerii-din-afara-oraselor-mari-au-ramas-fara-sprijin-si-cu-un-viitor-precar/

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

România va primi 25.157 de flacoane de Remdesivir, a doua cea mai mare cantitate pentru o țară UE, pentru tratarea a peste 1.200 de pacienți COVID-19

Published

on

© EU Medicines Agency/ Twitter

România va beneficia de o cantitate de 25.157 flacoane Veklury (Remdesivir), în trei tranșe, pentru tratarea pacienților cu COVID -19 eligibili, în cadrul contractului finanțat și semnat de Comisia Europeană cu compania farmaceutică producătoare. Astfel, în data de 7 august 2020, țării noastre îi vor fi repartizate 6026 flacoane Remdesivir, cantitate care ajunge pentru asigurarea tratamentului unui număr de peste 1200 pacienti eligibili (5 flacoane/pacient), anunță Ministerul Sănătății într-un comunicat de presă.

Repartiția realizată de reprezentanții Comisiei Europene ține cont de numărul cazurilor la 14 zile și, în acest context, România a primit a doua cea mai mare cantitate dupa Spania, precizează sursa citată.

Conform calendarului transmis de către Bruxelles, în data de 11 septembrie 2020 vor fi primite alte 10.336 de flacoane pentru aproximatic 2067 pacienți eligibili, iar în data de 9 octombrie 2020, un număr de 8.795 flacoane care vor ajunge pentru asigurarea tratamentului a încă aproximativ 1759 de pacienți eligibili.

Ultimele două tranșe vor fi evaluate în funcție de evoluția epidemiologică la 14 zile.

Livrarea cantităților se va face în depozitele Companiei Unifarm SA de unde vor fi distribuite către unitățile sanitare desemnate în cadrul Ordinului ministrului Sănătății nr. 555/2020, în functie de numărul de cazuri medii si severe eligibile.

În data de 28 iulie, Veklury a fost primul medicament autorizat la nivelul UE pentru tratamentul COVID-19. Începând cu prima parte a lunii august vor fi puse la dispoziția statelor membre și a Regatului Unit, loturi de Veklury, cu coordonarea și cu sprijinul Comisiei Europene, pentru a răspunde nevoilor imediate.

Comisia Europeană va finanța contractul, în valoare totală de 63 de milioane EUR. Astfel, va fi asigurat tratamentul a aproximativ 30.000 de pacienți din spațiul european care prezintă simptome severe de COVID-19.

Continue Reading

ROMÂNIA

INS: Vizitele turistice în România, în scădere cu 62% în primele șase luni ale anului față de aceeași perioadă în 2019

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În primele șase luni ale anului, unitățile de cazare turistică din România au înregistrat cu aproximativ 62% mai puține sosiri față de aceeași perioadă în 2019, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. De asemenea, din numărul total de turiști, 86% au fost turiști români, iar restul turiști străini, majoritatea provenind din țări ale Uniunii Europene, în special Germania, Italia, Franța și Regatul Unit. Principalele destinații de vacanță au fost județele București, Brașov, Constanța sau Cluj.

Sosiri şi înnoptări în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare în primele șase luni ale anului 2020

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.01.-30.06.2020 au însumat 2148,2 mii, în scădere cu 61,8% faţă de perioada 1.01.-30.06.2019. Din numărul total de sosiri, în perioada 1.01.-30.06.2020, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 86,1%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 13,9%.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,8% din total turişti străini), iar dintre aceştia 72,2% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.01.-30.06.2020 au însumat 4280,0 mii, în scădere cu 62,5% faţă de cele din perioada 1.01.-30.06.2019. Din numărul total de înnoptări, în perioada 1.01.-30.06.2020, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 84,9%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 15,1%.

În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (73,0% din total turişti străini), iar dintre aceştia 70,8% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene. Durata medie a şederii în perioada 1.01.-30.06.2020 a fost de 2,0 zile la turiştii români şi de 2,2 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în perioada 1.01.-30.06.2020 a fost de 19,4% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 9,0 puncte procentuale faţă de perioada 1.01.-30.06.2019. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în perioada 1.01.-30.06.2020 s-au înregistrat la bungalouri (23,7%), hoteluri (23,0%), vile turistice (16,7%), hosteluri (16,2%), pensiuni turistice (15,1%) cabane turistice (13,5%), pensiuni agroturistice (13,0%) şi spații de cazare pe nave (11,9%).

Pe judeţe, în perioada 1.01.-30.06.2020, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Municipiul Bucureşti (324,4 mii), Braşov (277,0 mii), Constanța (133,8 mii), Prahova (115,8 mii), Cluj (102,3 mii), Bihor (89,9 mii), Mureș (88,4 mii), Sibiu (81,3 mii) şi Suceava (79,6 mii) iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Municipiul Bucureşti (580,0 mii), Braşov (564,7 mii), Constanța (365,7 mii), Prahova (249,2 mii), Bihor (188,6 mii), Cluj (184,7 mii), Vâlcea (180,5 mii), Timiș (172,2 mii), Mureș (169,1 mii) şi Suceava (161,7 mii).

Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (32,1 mii), Israel (27,2 mii), Italia (27,1 mii), Regatul Unit (18,5 mii) şi Franţa (17,1 mii).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada de referință 1.01.-30.06.2020 de 2724,8 mii, în scădere cu 50,8% faţă de aceeași perioadă a anului trecut. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 79,7%, respectiv 17,6% din numărul total al sosirilor.

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1.01.-30.06.2020 de 5121,0 mii, în scădere cu 49,6% comparativ cu perioada 1.01.-30.06.2019. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,8%, respectiv 30,5% din numărul total de plecări.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministerul Economiei: Au fost aprobate granturile în valoare de un miliard de euro pentru IMM-uri

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență pentru deschiderea a 3 scheme de finanțare pentru IMM-urile care au fost puternic afectate de criza coronavirusului COVID-19, proiect cuprins în Planul național de investiții și relansare economică, inițiat de Ministerul Fondurilor Europene și administrat de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, se arată în comunicatul oficiail.

Măsurile adoptate de Executiv vizează sprijinirea din fonduri europene nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014 – 2020, în cuantum de 1 miliard de euro, a întreprinderilor mici și mijlocii, prin acordarea de microgranturi, granturi pentru capital de lucru și granturi pentru investiții.

„Prin măsurile adoptate astăzi, un miliard de euro intră direct în economie, prin IMM-urile care vor primi o injecție directă de capital de lucru și fonduri pentru extinderea sau realizarea de capacități de producție. Banii trebuie să ajungă la firme până la sfârșitul acestui an. Este un proiect ambițios, pe care ne-am angajat că îl vom duce la bun sfârșit și așa vom face”, a declarat ministrul Virgil Popescu despre fondurile care ar urma să ajungă, potrivit estimărilor Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, la circa 100.000 de afaceri.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending