Românii constituie cea mai numeroasă categorie de rezidenți străini în Italia, la considerabilă distanță față de albanezi, ocupanții celei de-a doua poziții, arată Insitutul Național de Statistică din Peninsula Iberică, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Istat constată că populația Italiei s-a redus cu peste o jumătate de milioan de locuitori în cinci ani. Scăderea natalităţii şi creşterea emigraţiei nu au fost compensate de sosirile de cetăţeni străini.

Grupul cel mai numeros de străini rezidenţi în Italia îl formează românii (1,208 milioane), urmaţi de albanezi (441.000), marocani (432.000), chinezi (305.000) şi ucraineni (240.000), toţi aceştia formând aproape jumătate din numărul total al străinilor.

”La 31 decembrie 2019, populaţia rezidentă în Italia era de 60.244.639 de persoane, cu aproape 189.000 mai puţin decât la începutul anului. Faţă de aceeaşi dată din 2014, ea s-a redus cu 551.000 persoane, confirmând menţinerea scăderii demografice care a caracterizat aceşti ultimi cinci ani”, informează Institutul Național de Statistică din Italia care a anunțat un ”nou record negativ de nașteri”, după cel din 2018: doar 420.170, cu circa 19.000 mai puţine în interval de un an.

Instat atrage atenția că în 2019 numărul deceselor l-a depășit cu 214.000 pe cel al nou-născuților. Astfel, populația Italiei prezintă o ”îmbătrânire demografică accentuată”.

 Conform statisticilor, Italia găzduieşte pe teritoriul său cetăţeni de 194 de naţionalităţi, dintre care 50 cu cel puţin 10.000 de rezidenţi.

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, a avut luni o întrevedere cu ambasadorul Regatului Unit la București, Andrew Noble, în cadrul căreia au discutat despre cooperare între cele două țări, atât din perspectivă bilaterală, în plan aliat, cât și în contextul crizei sanitare.

Potrivit unui comunicat al MApN, în timpul ”convorbirilor a fost evidenţiată importanţa Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie, precum şi liniile de cooperare în domeniul apărării ca elemente esenţiale pentru securitatea şi stabilitatea ţării noastre şi a regiunii din care România face parte, în actualul context de limitări generate de pandemia COVID-19”.

La finalul întâlnirii, cei doi oficiali au apreciat nivelul discuţiilor, exprimându-și totodată disponibilitatea continuării consultărilor pe teme de interes comun pentru ambele părţi.

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a anunțat în luna mai a acestui an că România și Regatul Unit se află în etapa de negociere a unui document privind Parteneriatul Strategic bilateral. “Suntem în curs de negociere a unui nou document al acestui parteneriat strategic și sperăm să-l putem finaliza cât mai curând în așa fel încât el să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit”, a spus șeful diplomației române într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

Mesajul ministrului de externe venea în urma anunțului făcut de președintele Klaus Iohannis, care preciza în luna ianuarie, în cadrul alocuțiunii sale anuale în fața reprezentanților misiunilor diplomatice acreditați la București, că România lucrează la modernizarea Parteneriatului Strategic cu Regatul Unit, un mesaj reluat de șeful statului, dar și de Bogdan Aurescu în ziua producerii Brexitului, și anume la 31 ianuarie 2020.

Relaţia bilaterală dintre România şi Marea Britanie este caracterizată de relaţii apropiate de cooperare în plan internaţional. În iunie 2003 cele două ţări au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, prin adoptarea unui document intitulat ”Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”. În iunie 2011 a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede angajamentul celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii.

Primul contract de împrumut din România, finanțat prin Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI), se ridică la 7,3 milioane de euro și este menit să acorde microfinanțare pentru dezvoltarea a cel puțin 700 de microîntreprinderi din sectorul agricol, informează Comisia Europeană.

Fondul European de Investiții a anunțat astăzi prima operațiune de împrumut EaSI (programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială) din România, în valoare de 7,3 milioane de euro (35 milioane de lei)

Împrumutul va permite Agricover, furnizor de servicii financiare specializat în agricultură pe piața românească, să ajungă la mai mulți fermieri din sectorul micro-agricol. De asemenea, Agricover joacă un rol esențial în economia locală prin îmbunătățirea accesului fermierilor la diverse produse de împrumut.

Tranzacția va spori capacitatea de creditare a Agricover, a cărei ofertă financiară este completată de servicii nefinanciare. De exemplu, în 2019, Agricover a lansat Clubul Fermierilor Români, o platformă de schimb de cunoștințe și bune practici, care are ca scop creșterea participării fermierilor români la procesul de consultare și elaborare a politicilor și reglementărilor naționale și UE. De asemenea, a pus în aplicare un program de formare și gestionare a riscurilor pentru tineret pentru a îmbunătăți educația financiară a fermierilor, în special a generației tinere.

„Tranzacția finanțată de EaSI va permite FEI și Agricover să sprijine producătorii agricoli, inclusiv micro-fermierii din toată România. Acest lucru va contribui la dezvoltarea sectorului agricol din țară, la consolidarea competitivității acestuia și la susținerea locurilor de muncă, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții pentru comunitățile agricole locale”, a declarat Alain Godard, directorul executiv al FEI.

Aceasta este a patra operațiune între Agricover și Grupul BEI, care valorifică relația puternic dezvoltată în ultimii doi ani, deoarece extinde și completează baza de finanțare a Agricover.

„Sunt încântat să anunț această primă operațiune de împrumut în România, ca parte a noului nostru instrument de finanțare EaSI, de care vor beneficia sectorul agricol, fermierii și economia locală din România. În aceste momente dificile, UE rămâne angajată să sprijine accesul la microfinanțare, ceea ce poate contribui la stimularea ocupării forței de muncă, a șanselor egale și a incluziunii, de asemenea, la nivel local, ca parte a eforturilor de recuperare din Europa”, a declarat Nicolas Schmit, comisarul european pentru ocuparea forței de muncă și drepturi sociale.

„Suntem onorați și încântați să fim prima instituție agrofinanciară din România care a obținut finanțare în cadrul programului EaSI furnizat de FEI și Uniunea Europeană. Acesta deschide o gamă largă de oportunități pentru a ajuta micro-fermieri, precum și fermierii mici și medii să-și înceapă activitățile și să se dezvolte în continuare. Finanțarea agriculturii este principala noastră activitate și ne mândrim cu capacitatea noastră de a înțelege nevoile specifice ale unui fermier și de a dezvolta soluții de finanțare specializate și unice pentru a răspunde cerințelor lor. Finanțarea fermierilor micro, mici și mijlocii este o prioritate strategică pentru Agriover Credit IFN în următorii ani”, a declarat Robert Rekkers, CEO al Agricover Credit IFN.

Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) este un instrument de finanțare la nivelul UE menit să promoveze crearea unui număr cât mai mare de locuri de muncă de calitate și durabile, să garanteze o protecție socială adecvată și decentă, să lupte împotriva excluziunii sociale și sărăciei și să îmbunătățească condițiile de muncă.