România este un partener exemplar în scopul nostru comun pentru pace și securitate transatlantică, precum și în eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice, a transmis luni Departamentul de Stat al SUA pe fondul anunțului președintelui Joe Biden la summitul G7 privind lansarea Parteneriatului pentru infrastructura globală și investiții (PGII), care prevede și finanțarea studiului de inginerie și proiectare pentru implementarea tehnologiei reactoarelor modulare de mici dimensiuni în România.

“Statele Unite alocă 14 milioane de dolari pentru un studiu de inginerie și proiectare de tip FEED (Front-End Engineering and Design), care va constitui baza pentru implementarea unei centrale electrice cu reactor modular mic (SMR) în România. Această acțiune reprezintă următorul pas în îndeplinirea promisiunii făcute de trimisul prezidențial special pentru climă, John Kerry, și de președintele României, Klaus Iohannis, la Conferința ONU privind schimbările climatice din 2021 de la Glasgow (COP26), unde și-au anunțat intenția de a desfășura un SMR în România în parteneriat cu firma americană NuScale”, a precizat Departamentul de Stat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Sursa citată precizează că acest studiu va costa în total 28 de milioane de dolari și va include contribuții din partea SN Nuclearelectrica România și NuScale. Studiul va furniza României date cheie specifice pentru fiecare amplasament – costuri, construcție, calendar și detalii privind licențele – necesare pentru desfășurarea unei centrale nucleare NuScale VOYGRTM-6 SMR.

“Energia nucleară, inclusiv reactoarele modulare de mici dimensiuni, reprezintă un instrument esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice, putând, de asemenea, să sporească securitatea energetică și să stimuleze prosperitatea economică. Acesta este un pas înainte puternic în sprijinul dorinței României de a desfășura energie nucleară inovatoare, sigură și cu emisii zero, în parteneriat cu Statele Unite”, a declarat John Kerry, trimisul special pentru climă al președintelui SUA, citat în comunicat.

Director Agenției SUA pentru Comerț și Dezvoltare, a declarat că partenerii din România și din întreaga Europă de Est au nevoie de extinderea eforturilor existente de pregătire a proiectelor pentru a răspunde nevoilor de securitate energetică pe termen mai lung ale regiunii.

“România este un partener exemplar în scopul nostru comun al păcii și securității transatlantice, precum și în eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice. Prin angajamentul său de a implementa tehnologia americană a reactoarelor modulare mici, România nu numai că își consolidează relația solidă cu Statele Unite prin cooperarea în domeniul nuclear civil, dar oferă și un exemplu de urmat pentru alții în ceea ce privește capacitățile tehnologiilor energetice curate și ale reactoarelor nucleare avansate pentru a facilita tranziția noastră de la combustibilii fosili“, a declarat și adjunctul adjunctului secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice, Robin Dunnigan.

Într-un semnal clar și al angajamentului României în această direcție, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat la summitul liderilor mondiali de la COP26 planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.

România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni. Prin această intenție, România va include Reactoare Modulare Mici (SMR) în sistemul național de producere a energiei până în anul 2028, ceea ce va consolida parteneriatul cu SUA în domeniul nuclear civil. Acordul a fost salutat de John Kerry, care a calificat acest pas drept unul “vizionar” și “de pionierat” din partea României. La o zi distanță, la 4 noiembrie 2021, companiile Nuclearelectrica și NuScale Power au semnat, la Glasgow, acordul prin care SUA vor construi în România primul reactor nuclear modular de mici dimensiuni.

Acordul din noiembrie 2021 între Washington și București a venit să dezvolte un nou domeniu al cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral – cel al energiei nucleare civile. Această cooperare a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu l-a primit luni, pentru consultări politice bilaterale, pe ministrul afacerilor externe al Serbiei, Nikola Selakovic, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o efectuează la București, la invitația șefului diplomației române.

Potrivit unui comunicat al MAE, consultările dintre cei doi demnitari s-au axat pe modalitățile concrete de extindere și diversificare a dialogului politic și sectorial, inclusiv din perspectiva sprijinului acordat de România parcursului european al Serbiei, precum și pe aspecte de interes privind problematica respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Vizita ministrului afacerilor externe al Serbiei are loc în contextul soluționării, ca urmare a demersurilor diplomatice ale României, a aspectelor privind atribuirea proprietății complexului ”Luceafărul” din Vârșeț, Serbia, către statul român.  

Astfel, cei doi miniștri de externe au semnat Acordul între Guvernul României și Guvernul Serbiei privind acordarea dreptului de proprietate asupra clădirii ”Luceafărul” României, și respectiv Acordul între Guvernul României și Guvernul Serbiei privind cooperarea în domeniile educației, științei, culturii, mass-media, tineretului și sportului.

”Este o deosebită plăcere să vă am ca oaspete astăzi la București, în prima vizită oficială pe care o întreprindeți în România în această calitate. Am avut astăzi o agendă de convorbiri foarte bogată, așa cum este de așteptat între două state vecine, care se confruntă în același timp cu provocări comune, inclusiv în actualul context regional de securitate. Am efectuat astăzi împreună o evaluare cuprinzătoare a stadiului actual al relațiilor dintre România și Republica Serbia, care ne va permite, fără nicio îndoială, să consolidăm și să extindem dialogul și cooperarea bilaterală”, a subliniat oficialul român în preambulul declarațiilor de presă.

Astfel, ministrul Aurescu a subliniat interesul autorităților române pentru asigurarea unui tratament egal în materia drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale pe întreg teritoriul celor două state.

Totodată, a transmis interesul părții române privind reluarea lucrărilor Comisiei Mixte Interguvernamentale România-Serbia pentru Minorități Naționale, fiind agreată cu omologul sârb realizarea unei noi sesiuni a acesteia până la finele anului 2022, ocazie cu care să fie semnat și cel de-al treilea Protocol al Comisiei Mixte.

Ambii miniștri au susținut necesitatea impulsionării schimburilor comerciale bilaterale, astfel încât să fie atins potențialul real de cooperare, și au convenit ca sesiunea viitoare a Comisiei Economice Mixte Interguvernamentale România-Serbia să aibă loc în a doua parte a anului 2022, cu scopul de a identifica noi modalități de impulsionare a contactelor la nivelul comunităților de afaceri din cele două state. De asemenea, la propunerea ministrului român de externe, a fost convenită organizarea unui Forum de afaceri și intensificarea dialogului între miniștrii de linie. 

”Am abordat astăzi necesitatea și am convenit, de altfel, ca până la finalul anului să avem o nouă sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale pentru minoritățile naționale, la care să fie semnat și al treilea Protocol al acesteia. De asemenea, am discutat despre importanța utilizării acestui mecanism împreună cu domnul ministru. Până la urmă, beneficiarii efortului nostru sunt persoanele care aparțin minorităților noastre înrudite, indiferent de modul în care ele sunt desemnate sau de locul unde locuiesc pe teritoriul statului sârb sau teritoriul statului român, pentru că, până la urmă, minoritățile înrudite îmbogățesc cultura și, de asemenea, creează legături strânse între statele noastre, rămânând, în același timp, cetățeni loiali ai țărilor în care locuiesc. Printre domeniile prioritare de cooperare pe care le-am discutat astăzi a fost și cooperarea în domeniul economic. Republica Serbia este un partener comercial important al României în regiune. Avem, anul trecut, deja schimburi aproape de 2 miliarde de euro, care, anul acesta, conform datelor disponibile, sunt în creștere. Este foarte important să stimulăm și mai mult acest efort, acest proces. Și, de aceea, am convenit astăzi să organizăm în acest an, de îndată ce va fi posibil, o nouă sesiune a Comisiei mixte economice dintre țările noastre, precum și un Forum de afaceri, pentru a stimula legăturile între comunitățile noastre de afaceri și dezvoltarea cooperării noastre economice, în general”, a completat ministrul Aurescu.

Totodată, consultările politice au ocazionat o amplă trecere în revistă a stadiului și perspectivelor de avansare a proiectelor de cooperare sectorială, cu accent pe domeniile energie, transport, turism, afaceri interne, educație, cultură, tineret, inclusiv din perspectiva oportunităților generate prin Programele INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia.

”În planul cooperării sectoriale am salutat semnarea de către cei doi miniștri de resort, pe 23 iunie, la Timișoara, a Acordului dintre cele două Guverne privind stabilirea conexiunii autostrăzii Timișoara-Moravița și drumul de mare viteză Belgrad – Vatin. Astfel, prin semnarea acestui Acord, proiectul autostrăzii care va lega Timișoara de Belgrad intră în linie dreaptă. Tot în domeniul transporturilor, am discutat astăzi și despre importanța reluării circulației trenurilor internaționale dintre cele două țări – mă refer la trenurile de călători – care trebuie să-și găsească o soluție în cel mai scurt timp. Am discutat astăzi și despre cooperarea în domeniul energiei, care, mai ales în contextul regional actual, devine extrem de importantă și am subliniat necesitatea și importanța pe care România o acordă creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, respectiv interconectărilor de electricitate dintre cele două țări. Am discutat și despre perspectivele reluării Programului INTERREG IPA de cooperare transfrontalieră România-Serbia, cu utilizarea fondurilor europene aferente de aproximativ 88 de milioane de euro. Acest program – mă bucur să anunț – este finalizat pentru perioada 2021-2027 și va fi lansat în luna septembrie, dacă toate condițiile vor fi îndeplinite. Prin urmare, avem foarte multe premise pentru foarte multe proiecte transfrontaliere de cooperare în sprijinul cetățenilor noștri”, a mai spus ministrul român de externe.

În egală măsură, acesta a reiterat susținerea României pentru avansarea parcursului european al Serbiei, respectiv importanța alinierii partenerilor Uniunii Europene la Politica Externă și de Securitate a Uniunii (PESC).

Totodată, a subliniat disponibilitatea părții române de a furniza expertiză în domeniul integrării europene, pe baza experienței acumulate de România, atât în perioada preaderării, cât și în calitate de membru al Uniunii Europene.

”Am reiterat susținerea deplină pe care România o acordă parcursului european al Republicii Serbia și am reiterat, și reiterez și cu această ocazie, disponibilitatea de a acorda sprijin tehnic sau de altă natură, dacă este necesar. Am discutat despre importanța pe care o are acest parcurs european al Serbiei, care, din punctul de vedere al României, trebuie să se finalizeze cât mai repede cu aderarea ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană. De asemenea, în acest context, am discutat și despre importanța alinierii la Politica externă și de securitate comună a Uniunii pentru partenerii Uniunii Europene, inclusiv pentru Serbia, având în vedere, desigur, și contextul regional complicat”, a adăugat Aurescu.

De asemenea, cei doi miniștri au avut un amplu schimb de vederi și evaluări privind situația de securitate din regiune, cu accent pe Balcanii de Vest, inclusiv situația din Bosnia și Herțegovina, și agresiunea armată a Rusiei la adresa Ucrainei.