Connect with us

CONSILIUL UE

Interviu exclusiv cu ambasadoarea Franței la București, țara care deține președinția Consiliului UE: Franța recunoaște “pe deplin” că România îndeplinește criteriile de aderare la Schengen

Published

on

© Ambasada Republicii Franceze în România

Interviu realizat de Robert Lupițu

Franța recunoaște “pe deplin” faptul că România îndeplinește criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen, iar extinderea acestui spațiu de liberă circulație ar putea fi luată în calcul în contextul discuțiilor privind reforma Schengen, a afirmat joi Laurence Auer, ambasadoarea Republicii Franceze în România, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro.

În zorii președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie și ale cărei obiective vor fi prezentate în perioada următoare în toate capitalele UE, inclusiv la București, și în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, Laurence Auer a explicat în exclusivitate obiectivele enunțate de președintele Emmanuel Macron la 9 decembrie, când a etalat prioritățile Franței pentru o “Europă suverană și stăpână pe destinul său”.

În ceea ce privește chestiunea guvernanței spațiului Schengen, pe care Parisul a anunțat-o ca fiind o prioritate, ambasadoarea Franței a îndemnat la răbdare din partea României, care de curând a aniversat 15 ani de la aderarea la UE.

“Franța a iniţiat eforturi de reformă structurală. Astfel, în timpul Președinției franceze a Consiliului, va fi examinată o nouă versiune a „codului de frontieră” Schengen. (…) Dar Franţa, chiar dacă deţine Preşedinţia în exerciţiu a Consiliului UE, este doar un stat membru dintre cele 27. Prin urmare, trebuie să dăm dovadă de răbdare în vederea următoarelor negocieri”, a spus Auer.

Diplomatul francez a indicat că toate statele membre au un cuvânt de spus în privința viitorului Europei, de la “Germania, Italia, Spania, Europa de Nord și de Sud, dar și țările Europei Centrale și de Est și în special România”. 

De asemenea, Auer a salutat eficiența cu care România și Franța colaborează cu instituțiile UE în chestiunea energiei nucleare, pe care Parisul și Bucureștiul o doresc inclusă în taxonomia UE și încadrată astfel pe lista investițiilor prietenoase cu mediul în calea către neutralitatea climatică. “Suntem optimişti că aceste eforturi comune, din partea franceză şi română, vor avea rapid succes”, a spus ea.

Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europene.

Având în vedere criza de securitate de la răsărit precum și concomitența proceselor de reflecție privind prima Busolă strategică a UE și noul Concept strategic al NATO, Laurence Auer a asigurat că “nu s-a pus niciodată problema ca Uniunea Europeană să rivalizeze cu NATO, să concureze împotriva Alianţei sau să o slăbească”.

“Franța este pe deplin implicată în NATO”, a declarat ea, precizând totodată că există în desfășurare discuții privind sprijinul Franței pentru aliații din regiunea Mării Negre.

CaleaEuropeană.ro: “Modelul european este forța noastră”. Sunt cuvintele rostite de președintele Emmanuel Macron la momentul prezentării prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene. Multe s-au schimbat de la ultima președinție franceză (2008). Ambițiile etalate de Franța pentru această președinție sunt dintre cele răsunătoare, impunătoare, dar și sensibile. O Europă suverană și stăpână pe destinul său în care Franța are în vedere reformarea regulilor bugetare privind deficitul de 3%, o potențială suplimentare a fondului de redresare, reforma spațiului Schengen, prevenirea monopolului giganților digitali și impulsionarea apărării.  Ce va însemna acest mandat pentru Franța și pentru Europa unită?

Laurence Auer: Franța și-a plasat Președinția sub egida următorului motto: relansare, putere, apartenență. Relansarea, după criza provocată de pandemie, este să realizăm împreună dubla tranziție, ecologică și digitală, a economiilor noastre. Franța va găzdui un summit pe acest subiect pe 10 și 11 martie, pentru a da o nouă dimensiune modelului european de creștere și investiții.

Puterea este, după cum subliniați şi dumneavoastră, o Europă suverană, care își apără interesele și valorile, care anticipează crizele și care devine un actor mai puternic dincolo de granițele sale. În timpul Președinției franceze, va avea loc adoptarea unei „Busole strategice”, care să definească amenințările cu care se confruntă UE, precum și instrumentele de răspuns la acestea. Până la sfârșitul lunii iunie, Franța va lua inițiativa unor întâlniri internaționale la nivel înalt cu statele din zonele Indo-Pacific, Africa și Balcanii de Vest.

Apartenenţa este provocarea de a cultiva sentimentul de aderare al cetățenilor europeni, prin cultura și valorile democrației și ale statului de drept. De asemenea, înseamnă a oferi o voce cetățenilor europeni, în special tinerilor, o voce cu privire la viitorul Europei. Franța va avea la dispoziție șase luni pentru a dezvolta, cât mai mult posibil aceste trei axe, relansarea, puterea și apartenența, înainte de a preda ştafeta Președinției cehe. Franța face parte dintr-un „trio” de președinții, alături de Cehia și Suedia.

CaleaEuropeană.ro: Președinția franceză a Consiliului UE va sta și sub semnul unor noi astre politice. Parisul are un nou interlocutor la Berlin, în persoana cancelarului social-democrat Olaf Scholz, în timp ce Franța și-a relansat relațiile cu Italia prin Tratatul de la Quirinale. Cum intenționează Franța să fructifice acest culoar favorabil?

Laurence Auer: Tratatul de la Quirinale semnat recent cu Italia este încă o dovadă care demontează ideea falsă potrivit căreia Franța ar fi într-un parteneriat exclusiv cu Germania. Desigur, relațiile franco-germane sunt deosebit de solide și aceste două țări sunt o forță motrice pentru construcția europeană. Noua coaliție de la Berlin este hotărâtă, ca și Franța, să consolideze Uniunea Europeană. Dar cei 27 de membri au toți un cuvânt de spus în ceea ce priveşte viitorul Europei: este deci Germania, Italia, Spania, Europa de Nord și de Sud, dar și țările Europei Centrale și de Est și în special România. Chiar dacă este dificil să acorde aceeași atenție unui număr atât de mare de parteneri, Franța a dorit să nu lase nicio țară în urmă și să asculte pozițiile fiecăreia înainte de a-și stabili agenda pentru Președinția sa. Acesta este motivul pentru care președintele Macron și-a îndeplinit promisiunea de a vizita toate statele membre UE în timpul mandatului său. De aceea, miniștrii francezi responsabili cu afacerile europene și tranziția ecologică au vizitat în ultimele luni Bucureștiul, pentru consultări cu omologii români.

CaleaEuropeană.ro: Tot la capitolul politic, ne așteptăm ca acest mandat să fie puternic personalizat de președintele Macron. Nu numai pentru că se va afla într-o cursă electorală pentru realegere, dar și pentru că și-a construit o carieră de eurofil prin Inițiativa Europeană de la Sorbona sau scrisoarea privind “Renașterea Europeană” transmisă cetățenilor europeni. Cum va fi influențată președinția franceză de personalitatea politică a președintelui Macron?

Laurence Auer: În sistemul politic francez, așa cum este prevăzut în Constituția noastră, Președintele Republicii are într-adevăr un rol preponderent. El este cel care a stabilit, la conferința de presă din decembrie, prioritățile Președinției franceze a Consiliului UE. Implementarea agendei acestei Președinții este asigurată până la sfârșitul lunii iunie, cu un calendar de reuniuni și evenimente. Printr-o situație similară am trecut deja în 1995, când Președinția a fost deținută concomitent cu alegerile prezidențiale și legislative, ceea ce nu i-a afectat în niciun fel eficacitatea.

CaleaEuropeană.ro: Președinția franceză se va derula și în cadrul unor crize concomitente. De la COVID-19 la criza prețurilor energiei și la criza de securitate din Europa de Est. În domeniul energiei există însă și o discuție mai extinsă privind Green Deal și taxonomia. Vor reuși Franța și state partenere în această privință, cum este și România, să impună includerea energiei nucleare pe lista investițiilor “verzi”? Ce înseamnă energia nucleară pentru viitorul verde și independența energetică a Europei?

Laurence Auer: Energia este unul dintre domeniile în care Franța și România colaborează foarte eficient cu instituțiile europene. Confruntate cu actuala criză a prețurilor, cele două țări ale noastre doresc să protejeze consumatorii prin stabilizarea piețelor energetice. Cooperarea franco-română în aceste probleme europene, cu care ne vom confrunta în viitor, se referă în special la energia nucleară.

Ţările noastre consideră că este o energie indispensabilă în vederea reducerii emisiilor de carbon din economiile europene și, astfel, pentru atingerea obiectivelor noastre de protejare a climei. Desigur, trebuie să investim mai mult și în energii regenerabile, precum energia solară sau eoliană. Dar energia nucleară este și una dintre energiile care produc cel mai puțin carbon. Un grup de experți, mandatat de Comisie, a arătat clar într-un raport din toamna anului trecut că producţia de electricitate de origine nucleară poate fi considerată o activitate verde. Este important ca Uniunea Europeană să ia în considerare acest lucru atunci când clasifică viitoarele investiții. Franța și România sunt pe deplin de acord asupra acestui punct. Comisia Europeană a propus un text care merge în această direcție. Suntem optimişti că aceste eforturi comune, din partea franceză şi română, vor avea rapid succes.

CaleaEuropeană.ro: Criza de securitate de la Est are multiple valențe, chiar și pentru Franța. În mod tradițional, Parisul este favorabil unui dialog cu Moscova, în pofida agresivității acesteia. Pentru România și statele din regiune înseamnă dorința unei creșteri a prezenței NATO în zonă și la Marea Neagră. Care este poziția Franței și disponibilitatea de implicare în regiunea Mării Negre? 

Laurence Auer: Franța este deja prezentă în mod frecvent și vizibil în regiune. Pe tot parcursul lunii decembrie, fregata Auvergne a efectuat o misiune în Marea Neagră. Această navă de 140 m, cea mai modernă din Marina franceză, a participat la exerciții cu Forțele aeriene române și a făcut escală la Constanța pe 16 decembrie, ceea ce a reprezentat un prilej de a confirma excelenţa relației noastre în domeniul apărării. Acesta este un exemplu al implicării concrete în Marea Neagră a Franței, una dintre cele mai active dintre țările non-riverane. În contextul tensiunilor puternice în această regiune, Franța intenționează, desigur, să își mențină tot sprijinul pentru aliații săi. Discuțiile sunt în desfășurare cu privire la mijloacele cele mai potrivite pentru a face acest lucru.

CaleaEuropeană.ro: Anul 2022 va fi și anul apărării europene. Un summit găzduit de Franța va preceda adoptarea Busolei Strategice prezentate de Înaltul Reprezentant, iar președinția franceză a Consiliului se va încheia în același timp în care NATO își va adopta următorul Concept Strategic. Va fi președinția franceză a Consiliului UE și o șansă de a risipi toate îndoielile că Uniunea Europeană a Apărării ar putea vreodată să concureze cu NATO?

Laurence Auer: Este important aici să clarificăm lucrurile: nu s-a pus niciodată problema ca Uniunea Europeană să rivalizeze cu NATO, să concureze împotriva Alianţei sau să o slăbească. Scopul nostru comun este complementaritatea între aceste două organizații. Franța este pe deplin implicată în NATO, care rămâne principala organizație responsabilă pentru apărarea noastră colectivă. În acest sens, aș dori să vă reamintesc că Franța a preluat, de la 1 ianuarie, comanda Forței întrunite cu nivel de reacţie foarte ridicat a NATO (VJTF). Această unitate, creată în 2014, este disponibilă permanent și capabilă să acţioneze în câteva zile pentru a apăra orice țară a Alianței.

Dar Uniunea Europeană, unde câteva state membre sunt neutre și, prin urmare, nu sunt membre NATO, este și un actor geopolitic, care posedă competenţe de apărare. În ultimii ani, aceste competenţe s-au dezvoltat în mod deosebit. Franța pledează, așadar, pentru o Alianţă Nord-Atlantică mai credibilă, mai eficientă și mai modernă, cu obiective clare, dezvoltând în același timp, datorită UE, un pilon european autonom al NATO. Însăși Statele Unite susțin principiul unei apărări europene mai puternice, pentru a contribui la securitatea transatlantică. În acest an, exercițiile paralele ale Busolei Strategice ale UE și ale Conceptului Strategic al NATO pot contribui la această bună complementaritate. Franța se va angaja pe deplin în acest sens împreună cu partenerii săi.

CaleaEuropeană.ro: Debutul președinției franceze a Consiliului UE coincide cu aniversarea a 15 ani de la aderare pentru România. După acest deceniu și jumătate – de progrese semnificative, dar și de pași în lateral în anumite privințe din partea României – putem spune că Uniunea Europeană a rămas restantă României cu un drept pentru care Bucureștiul respectă toate criteriile – acela de a fi primită în Schengen? Când vom putea finaliza această epopee?

Laurence Auer: Sunt bucuroasă să salut aniversarea a 15 ani de la aderarea României la UE. Ultimii 15 ani au arătat cât de mult poate aduce Uniunea Europeană României, dar și cât de mult aduce România Uniunii. În ceea ce privește Schengen, România, ca și Bulgaria și Croația, îndeplinesc de fapt criteriile tehnice necesare pentru aderare. Franța recunoaște pe deplin acest lucru. Din păcate, mai multe crize, legate de sosirea migranților sau de pandemie, au arătat că spațiul Schengen nu funcționează bine. Acesta este motivul pentru care Franța a iniţiat eforturi de reformă structurală. Astfel, în timpul Președinției franceze a Consiliului, va fi examinată o nouă versiune a „codului de frontieră” Schengen. Președintele Macron a cerut, de asemenea, consolidarea guvernanței politice a spațiului. Extinderea spațiului Schengen ar putea fi luată în considerare în acest context. Secretarul de stat Clément Beaune a declarat, cu ocazia vizitei sale la București, în septembrie anul trecut, că Franța este pregătită să ia în considerare concomitent extinderea şi reforma. Dar Franţa, chiar dacă deţine Preşedinţia în exerciţiu a Consiliului UE, este doar un stat membru dintre cele 27. Prin urmare, trebuie să dăm dovadă de răbdare în vederea următoarelor negocieri.


Puteți citi, pe larg, despre obiectivele și activitățile președinției Franței la Consiliul UE aici.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

UE este alături de Ucraina și reînnoiește sancțiunile economice contra Rusiei pentru încă 6 luni, până la 31 ianuarie 2025

Published

on

© Elysee

Consiliul Uniunii Europene a reînnoit luni, pentru încă șase luni, până la 31 ianuarie 2025, măsurile restrictive ale UE având în vedere acțiunile continue ale Federației Ruse de destabilizare a situației din Ucraina.

Potrivit unui comunicat al instituției, aceste sancțiuni, introduse pentru prima dată în 2014, au fost extinse considerabil din februarie 2022 ca răspuns la agresiunea militară neprovocată, nejustificată și ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei.

În prezent, acestea cuprind o gamă largă de măsuri sectoriale, inclusiv restricții privind comerțul, sectorul financiar, tehnologia și produsele cu dublă utilizare, industria, transporturile și produsele de lux.

Ele acoperă, de asemenea: o interdicție privind importul sau transferul de țiței transportat pe mare și de anumite produse petroliere din Rusia către UE, excluderea din SWIFT a mai multor bănci ruse și suspendarea activităților și a licențelor de radiodifuziune în Uniunea Europeană ale mai multor canale de dezinformare sprijinite de Kremlin. În plus, măsurile specifice permit UE să combată eludarea sancțiunilor.

Atât timp cât acțiunile ilegale ale Federației Ruse continuă să încalce interdicția privind folosirea forței, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a obligațiilor prevăzute de dreptul internațional, este oportun să se mențină în vigoare toate măsurile impuse de UE și să se ia măsuri suplimentare, dacă este necesar.

La 31 iulie 2014, Consiliul a adoptat Decizia 2014/512/PESC privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina.

Pe lângă sancțiunile economice impuse Federației Ruse, UE a instituit diferite tipuri de măsuri ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Printre acestea se numără: restricții privind relațiile economice cu Crimeea și orașul Sevastopol, anexate ilegal, precum și cu zonele din Ucraina care nu sunt controlate de guvern din oblastele Donețk, Herson, Luhansk și Zaporijia; măsuri restrictive individuale (înghețarea activelor și restricții de călătorie) împotriva a numeroase persoane și entități, precum și măsuri diplomatice.

Începând cu 24 februarie 2022, UE a adoptat 14 pachete de sancțiuni fără precedent și de mare impact ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei.

În concluziile sale din data de 27 iunie 2024, Consiliul European și-a reiterat sprijinul continuu pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și a reconfirmat angajamentul ferm al UE de a oferi în continuare sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic Ucrainei.

De asemenea, Consiliul European a condamnat cu fermitate escaladarea recentă a ostilităților de către Rusia, în special intensificarea în continuare a atacurilor împotriva civililor și a infrastructurii civile și critice, mai ales în sectorul energetic.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

Published

on

© European Union 2024

România va continua să colaboreze cu Ucraina și cu Republica Moldova pentru a îmbunătăți și spori interconectarea în sectorul energetic, a subliniat ministrul de externe Luminița Odobescu în cadrul declarațiilor susținute înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE, desfășurată la Bruxelles.

”O altă prioritate este sprijinirea sectorului energetic din Ucraina, care este în mod constant sub un atac masiv din partea Rusiei. De aceea, este foarte important să continuăm să ajutăm Ucraina să își protejeze infrastructura energetică, să înlocuiască echipamentele avariate și să furnizeze energie electrică România va continua să colaboreze cu Ucraina și Republica Moldova pentru a îmbunătăți și crește interconectarea în sectorul energetic”, a precizat Odobescu.

Aceasta a mai spus că îi va informa pe omologii săi despre semnarea, de către președintele Klaus Iohannis și președintele Volodimir Zelenski, a acordului de cooperare dintre România și Ucraina în domeniul securității, eveniment prilejuit de summitul NATO de la Washington.

Făcând trimitere la sancțiunile contra Rusiei, ministrul de externe a evidențiat nevoia de a menține presiunea asupra Moscovei prin aceste măsuri punitive.

”UE trebuie să răspundem amenințărilor hibride la adresa statelor membre, Ucrainei, Republicii Moldova. Acesta este motivul pentru care sprijinim adoptarea unui nou regim de sancțiuni contra Rusiei, care destabilizează activitatea în străinătate”, a mai spus oficialul român.

Ea a transmis că țara noastră sprijină formula de pace a președintelui Zelenski, descrisă drept ”o cale pentru o pace durabilă și justă în Ucraina, pentru Ucraina și cu Ucraina, bazată pe Carta ONU și pe dreptul internațional.”

Făcând trimitere la o altă temă aflată pe agenda discuțiilor, Orientul Mijlociu, Luminița Odobescu și-a arătat îngrijorarea față de ”volatilitatea situației de securitate din regiune, cu precădere la de granița cu Liban și Israel.”

”Trebuie să continuăm să sprijinim guvernul Libanului, în special pentru că este foarte important să menținem țara în afara conflictului. România sprijină planul de pace al președintelui Biden și o coordonare puternică cu SUA, Marea Britanie și partenerii regionali ai planului regional”, a arătat Luminița Odobescu.

În ceea ce privește discuția cu președinta Băncii Europene de Investiții și o mai mare implicare financiară a acestei instituții în sprijinirea obiectivelor de politică externă ale UE, ministrul de externe a arătat că este ”foarte important ca Banca Europeană de Investiții să sprijine reformele, creșterea și consolidarea capacității administrative, protecția infrastructurii critice în țările candidate precum Ucraina, Republica Moldova sau țările din Balcanii de Vest, dar și proiectele de conectivitate din zona Mării Negre.”

Ministrul de externe Luminița Odobescu participă luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care se va desfășura la Bruxelles.

Oficialii europeni vor aborda aspecte privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, precum și diplomația digitală.

De asemenea, vor avea un schimb de opinii cu președintele Băncii Europene pentru Investiții (BEI), Nadia Calviño, în cadrul unui dejun de lucru informal.

Discuțiile privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei se vor concentra pe accelerarea sprijinului militar pentru Ucraina, situația din sectorul energetic ucrainean, sancțiuni, coordonarea eforturilor diplomatice ale UE în sprijinul Formulei de Pace a președintelui Zelenski.

Cu privire la situația de securitate din Orientul Mijlociu, miniștrii europeni vor aborda ultimele evoluții de securitate, sprijinul UE pentru soluționarea crizei din Fâșia Gaza, precum și perspectivele procesului politic pentru o pace durabilă și cuprinzătoare.

În cadrul prânzului de lucru cu președintele Băncii Europene de Investiții va fi abordată intensificarea cooperării UE cu BEI pentru a adapta modalitățile de finanțare a obiectivelor de politică externă ale UE, în contextul provocărilor geopolitice actuale.

De asemenea, Înaltul Reprezentant pentru politică externă și de securitate a UE, Josep Borrell, va prezenta Raportul de progres privind diplomația digitală.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Luminița Odobescu participă la reuniunea miniștrilor de externe din UE. Intensificarea cooperării UE cu BEI pentru a adapta modalitățile de finanțare a obiectivelor de politică externă ale UE, pe agendă

Published

on

© European Union, 2023

Ministrul de externe Luminița Odobescu participă luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care se va desfășura la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, oficialii europeni vor aborda aspecte privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, precum și diplomația digitală.

De asemenea, vor avea un schimb de opinii cu președintele Băncii Europene pentru Investiții (BEI), Nadia Calviño, în cadrul unui dejun de lucru informal.

Discuțiile privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei se vor concentra pe accelerarea sprijinului militar pentru Ucraina, situația din sectorul energetic ucrainean, sancțiuni, coordonarea eforturilor diplomatice ale UE în sprijinul Formulei de Pace a Președintelui Zelenski.

Cu privire la situația de securitate din Orientul Mijlociu, miniștrii europeni vor aborda ultimele evoluții de securitate, sprijinul UE pentru soluționarea crizei din Fâșia Gaza, precum și perspectivele procesului politic pentru o pace durabilă și cuprinzătoare.

În cadrul prânzului de lucru cu președintele Băncii Europene de Investiții va fi abordată intensificarea cooperării UE cu BEI pentru a adapta modalitățile de finanțare a obiectivelor de politică externă ale UE, în contextul provocărilor geopolitice actuale.

De asemenea, Înaltul Reprezentant pentru politică externă și de securitate a UE, Josep Borrell, va prezenta Raportul de progres privind diplomația digitală.

Există posibilitatea ca mai multe state europene aflate în proximitatea Rusiei să boicoteze această reuniune a miniștrilor de externe, în semn de protest față de hotărârea premierului Viktor Orban, a cărui țară deține președinția Consiliului UE, de a călători la Moscova și Beijing la scurtă vreme după ce a preluat această responsabilitate.

Surse MAE au declarat pentru CaleaEuropeană.roRomânia nu va boicota reuniunile de lucru ale președinției ungare, având interesul să obțină intrarea României în Spațiul Schengen până la finalul acestui an.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.14 hours ago

Uniunea Europeană devine participant cu drepturi depline în cadrul Registrului Daunelor pentru Ucraina

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Meta are termen până la 1 septembrie să prezinte Comisiei Europene soluții pentru a îmbunătăți modelul de ”plată sau consimțământ” impus consumatorilor din UE, altfel riscă sancțiuni

CHINA17 hours ago

Ministrul ucrainean de externe merge la Beijing la invitația omologului chinez Wang Yi. Va fi discutat rolul Chinei în obținerea unei „păci stabile și drepte” în războiul cu Rusia

CONSILIUL UE17 hours ago

UE este alături de Ucraina și reînnoiește sancțiunile economice contra Rusiei pentru încă 6 luni, până la 31 ianuarie 2025

ROMÂNIA18 hours ago

Reacția României la retragerea lui Biden din cursa pentru Casa Albă: SUA sunt și rămân partener strategic pentru România și UE

CONSILIUL UE18 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Netanyahu: Israel va rămâne cel mai puternic aliat al SUA în Orientul Mijlociu indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale

ENERGIE18 hours ago

Secretarul american al energiei vine la București. România găzduiește reuniunea ministerială a Parteneriatului transatlantic pentru energie și cooperare în domeniul climei

U.E.19 hours ago

Șeful diplomației ungare, pregătit pentru confruntarea cu omologii din UE: Criticile Bruxelles-ului sunt motivate de frustrare și invidie

ROMÂNIA19 hours ago

ICI București își propune să redefinească modul în care interacționăm cu lumea digitală, utilizând tehnologii de vârf pentru a construi un metavers integrat și accesibil

CONSILIUL UE18 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.3 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA5 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Von der Leyen propune pentru următorii cinci ani în fruntea CE consolidarea competitivității UE printr-un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate

COMISIA EUROPEANA5 days ago

O “veritabilă UE a apărării” cu “NATO pilon al apărării”: Către un nou mandat, Ursula von der Leyen propune o “piață unică pentru apărare” și un “scut aerian european”

Trending