Voi face tot ce este posibil prin amendamentele pe care le voi depune alături de colegii mei din Parlamentul European pentru a direcționa banii din comerțul cu emisii în ”cercetare și inovare” pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon fără a afecta mobilitatea, a fost mesajul transmis de eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro despre impactul pachetului legislativ ”Pregătiți pentru 55” asupra stilului de viață al cetățenilor europeni.

Marinescu a pledat astfel pentru ”dezvoltarea de tehnologii” și a deplâns faptul că studiile de fezabilitate prezentate de Comisia Europeană cu privire la acest pachet nu sunt bine întocmite.

”Numai cu ce vor ei să introducă, adică acest comerț cu emisii, nu poate să reducă emisiile la o asemenea valoare. Acum se adaugă, intră în acest comerț cu emisii, transportul rutier, maritim, în transportul aerian se înăspresc regulile, și clădirile. Acestea ar trebui să aducă plusul de până la 55%. Este o schimbare majoră. Dacă ne gândim în transportul aerian, nu există deocamdată combustibilul alternativ. Nu se poate produce într-o cantitate care să fie utilizată. Motoarele care se produc în acest moment pot utiliza 50% combustibil alternativ. La maritim, la fel. Există câteva alternative. Și amoniacul poate deveni un combustibil. Se consideră în aceste propuneri ca alternativă energia electrică. Nu avem baterii și va deveni o altă sursă de emisii producerea de baterii. Și eu doresc să reducem emisiile. Eu aș vrea să reduc emisiile, nu să reduc mobilitatea. (…) Nu putem să ajungem la o asemenea reducere de mobilitate care va avea consecințe sociale și economice foarte mari care nu sunt expuse în niciun studiu de impact. La toate întrebările pe care eu le-am adresat, inclusiv comisarului Timmermans, mi s-a spus ”nu știu detaliile. O să aranjez o întâlnire cu cei care știu.” Ar fi trebuit făcute niște studii și apoi propunerea legislativă. Ea a venit cu aceste studii”, a depâns eurodeputatul.

Acesta consideră că lucrurile ”nu pot fi făcute peste noapte” și că este nevoie de dezvoltarea unui sistem de colectare de materii prime pentru combustibilul alternativ, producția de combustibil alternativ”.

”Voi face tot ce e posibil prin amendamentele pe care le depunem în primul rând, să ducem banii, de la acest sistem, nu în bugetul european cum se vrea acum, în cercetare, inovare ca să dezvoltăm un sistem de colectare de materii prime pentru combustibilul alternativ, producția de combustibil alternativ și apoi alte tehnologii. Trebuie investit și în hidrogen, despre care se spune că va fi viitorul. Trebuie să avem niște perioade tranzitorii pentru că nu poți să ai hidrogen verde de mâine pentru că, pentru a-l produce, trebuie să ai o cantitate foarte mare de energie verde pe care nu o ai verde în acest moment 100. Nu poți să faci lucrurile peste noapte”, a dat asigurări Marian-Jean Marinescu.

În egală măsură, eurodeputatul a atras atenția că ”rețelele electrice vor și suprasolicitate” în contextul în care ”singura sursă alternativă în transport este energia electrică”.

Eurodeputatul a semnalat astfel că ”rețelele electrice vor trebui echilibrate” pentru că una dintre cele mai importante surse pe care Uniunea Europeană le propune ca regenerabile este ”energia eoliană”, care se află ”pe țărm, la extremitatea rețelei electrice”.

Făcând referire la energia nucleară și gazul natural ca surse de energie în perioada de tranziție, Marian-Jean Marinescu a anunțat că împreună cu alți colegi din Parlamentul Europeană a semnat o scrisoare înaintată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarul european pentru servicii financiare, Mairead McGuinness ”în care am menționat ce vrem să cuprindă” actul delegat pentru privind introducerea în taxonomie a energiei nucleare și a gazului natural.

”A fost trimis spre consultare un proiect de act delegat pentru a introduce în taxonomie energia nucleară și gazul natural. Trebuia să se încheie pe 21 ianuarie și să vedem o propunere finală la acest act. Taxonomia înseamnă o categorisire a unei activități dacă contribuie la combaterea schimbărilor climatice sau nu. La nuclear nu există niciun fel de argument să nu fie introdus pentru că nu are nicio legătură cu schimbările climatice. Are un dezavantaj la deșeurile nucleare dar, cred eu, în timp aceste lucruri se pot regla. Gazul are emisii, însă pe o perioadă tranzitorie eu cred că este foarte bine să reduci de la cărbune la gaz emisiile. Miercuri a fost aprobat planul de redresare al Oltenia care include și grupuri pe gaz. Germania are niște probleme. Văd că și colegii mei din PPE au început să aibă probleme cu acest act. La gaz se spune că este prea strict, iar nuclear este prea larg. De aici vin probleme. Eu, împreună cu colegi, inclusiv din Germania, am semnat o scrisoare către doamna președintă a Comisiei Europene și către doamna comisar european pentru servicii financiare, McGhiness, în care am scris ce am vrea să cuprindă acest act normativ. Normele de emisii pentru gaz sunt de neatins, deci trebuie schimbate un pic. Cred că, cu modificări, actul ar putea să fie util. Altfel, poate să fie destructiv”, a detaliat Marinescu.

Acesta a criticat abordarea unor eurodeputați cu privire la reducerea emisiilor de carbon și punctat că ”fără energie nucleară și fără înlocuirea cărbunelui cu gaz va fi o mare problemă.”

”Din păcate, când întreb colegii mei din parlament cu ajungem la acest 60%, 65% reducere, răspunsul este simplu: <<This is not my job>>. Lucrurile trebuie rezolvate cu calm, cu aplecare către industrie, fără lozinci sau reduceri de mobilitate de producție”, a mai spus eurodeputatul.

În interviul acordat, Marian-Jean Marinescu a anunțat că săptămâna viitoare va vizita sudul Franței, care găzduiește centrul de cercetare pentru proiectul privind reactorul termonuclear experimental internațional (ITER), ”un proiect tehnologic extraordinar, de nivel foarte înalt, o încercare inginerească foarte spectaculoasă”, care ar putea deschide drumul pentru producție la scară largă a energiei prin fuziune în jurul anului 2050. 

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european. 

Propunerile prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon.