Connect with us

COMISIA EUROPEANA

INTERVIU Ruxandra Draghia-Akli, românca numită director general-adjunct pentru Cercetare și Inovare în cadrul CE: Nivelul insuficient de finanțare și cadrul instituțional fragmentat din România afectează politicile publice în domeniu

Published

on

Cu 40.000 de persoane care lucrează în aparatul instituțional european, nivelul de reprezentare al românilor în funcțiile de conducere din cadrul instituțiilor UE rămâne unul dintre cele mai scăzute din rândul celor 28 de țări membre. Cu toate acestea, interesul românilor pentru o carieră europeană a crescut considerabil din 2007 încoace, iar acest lucru o dovedește cea mai recentă numire a unui cetățean român într-una dintre direcțiile de top ale Comisiei Europene (CE).

FOTO: ec.europa.eu

FOTO: ec.europa.eu

De la 1 septembrie 2016, Ruxandra Draghia-Akli, în prezent director în Direcția Sănătate din cadrul Direcției pentru Cercetare și Inovare de la nivelul Comisiei Europene, va ocupa poziția de director general adjunct în cadrul Direcției Generale pentru Cercetare și Inovare, organism al Comisiei Europene responsabil cu definirea și implementarea politicii europene de cercetare și inovare în scopul atingeri obiectivelor Europa 2020.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro, Draghia-Akli a vorbit despre principalele rezultate ale poziției sale precedente în cadrul Direcției Sănătate, despre prioritățile noii responsabilități instituționale, despre oportunitatea oferită de programul Horizon 2020, în care 80 de miliarde de euro reprezintă valoarea totală a fondurilor alocate de UE cercetării, dezvoltării și inovării, dar și despre nevoia unei prezențe tot mai mari a românilor în instituțiilor UE, precum și a dificultăților pe care le întâmpină România în îndeplinirea obiectivelor aferente cercetării și inovării.

CaleaEuropeana.ro: Care sunt prioritățile pe care vi le-ați setat pentru activitatea din cadrul Direcției Generale pentru Cercetare și Inovare (DG RTD) din cadrul Comisiei Europene, acolo unde de la 1 septembrie 2016 veți fi director general adjunct?

Ruxandra Draghia-Akli: Această nouă poziție este o provocare pentru mine, iar continuarea eforturilor făcute până în prezent pentru reușita programelor de finanțare pe sănătate și a diferitelor inițiative lansate în ultimii 7 ani vor fi extinse și asupra celorlalte direcții pe care le voi coordona: tehnologii industriale, bioeconomie, energie, transport și mediu.

Una dintre primele mele acțiuni ar fi valorizarea rezultatelor proiectelor finanțate din programele–cadru, atât pentru utilizarea lor pentru noile politici europene, cât și pentru a le aduce practic spre cetățeni și societate în general, având în vedere prioritățile politice ale Comisarului Moedas și alte Direcției Generale pentru Cercetare și Inovare (DG RTD). Acestea sunt extrem de ambițioase și adresează trei aspecte complementare: lărgirea accesului la informații generate de proiectele noastre, deschiderea către inovare și creșterea semnificativă a cooperării internaționale (open access, open innovation și open to the world).

De asemenea, mă voi concentra pe scoaterea în evidență în discuțiile cu partenerii noștri europeni și internaționali a importanței pe care o ocupă cercetarea și inovarea la nivel mondial și definitivarea unui plan de acțiune pentru programele europene. Europa a devenit un lider în domeniu numai pe anumite domenii, iar scopul este de a uniformiza acest succes și în sectoarele mai puțin exploatate. Cercetarea și inovarea sunt deja parte a reviziei Cadrului Financial Multianual (Multianual Financial Framework) programată spre sfârșitul anului 2016. Cadrul Financiar Multianual stabilește sumele maxime anuale pe care UE le poate îndrepta spre anumite priorități politice pe o perioadă de cel puțin 5 ani. Actualul instrument de planificare bugetară acoperă perioada între 2014 și 2020.

“Europa ocupă locul 3 în lume în finanțarea cercetării și dezvoltării după Statele Unite ale Americii și China”

Voi respecta și voi contribui considerabil la ducerea la îndeplinire a priorităților politice ale Comisiei Juncker în special ‘Creșterea locurilor de muncă, a economiei și a investițiilor’, una dintre cele 10 priorități la care Direcția Generală pentru Cercetare și Inovare se raportează în mod direct – aici parteneriatele pe care le avem cu diverse industrii vor avea un loc esențial. Mai mult, foarte important pentru mine este apropierea de cetățenii europeni care nu cunosc suficient realizările extraordinare în domeniul cercetării, parte integrantă a contribuției oferită de Statele Membre. Cetățenii UE au dreptul să știe spre ce merg aceste contribuții și să fie la curent cu miracolele științei din ziua de astăzi, lucruri care poate le vor crește speranța de viață, le vor asigura o alimentație mai sănătoasă, un mediu înconjurător mai curat și surse de energie regenerabile. Astfel, voi continua si voi îmbunătăți comunicarea DG RTD față de cetățeni prin exploatarea succeselor strânse sub umbrela programelor pentru cercetători. Valoarea adăugată a proiectelor susținute de DG RTD este extrem de prețioasă, iar rezultatele certifică faptul că Europa ocupă locul 3 în lume în finanțarea cercetării și dezvoltării după Statele Unite ale Americii și China. În acest mod, vom pune umărul la transformarea Uniunii Europene într-un ‘actor global mai puternic’, o altă prioritate menționată de Președintele Comisiei Europene la investitura din 2014.

Ruxandra Draghia-AkliSe vorbește de ceva timp despre schimbarea graduală a scopului DG RTD care va deveni inițiator de politici europene spre deosebire de prezentul statut care îi conferă poziția de Direcție Generală mai mult operațională, în sensul de coordonator de proiecte finanțate din programele–cadru ale UE pentru cercetare și inovare. Un aspect esențial al muncii mele se va concentra pe asigurarea unei bune tranziții către o direcție generală axată pe crearea de politici și linii directoare pentru Statele Membre, într-o atitudine de parteneriat, pentru beneficiul comun.

CaleaEuropeana.ro: Dețineți în prezent poziția de director în Direcția Sănătate din cadrul DG RTD, funcție în cadrul căreia gestionați un buget de 1.3 miliarde de euro. Care au fost principalele realizări pe care le-ați înregistrat în această poziție?

Ruxandra Draghia-Akli: Lucrând în domeniul medical, inclusiv în sistemul privat, când am venit la Direcția Sănătate din cadrul DG RTD nu cunoșteam îndeaproape dinamica instituției care pare dificil de înțeles din exterior. Am știut că voi interacționa cu profesioniști și așa a fost. Am creat o echipă unită care m-a susținut și mi-a dat curajul de a face și mai mult în acest domeniu vital al cercetării.

În primul rând, aș dori să menționez eforturile pe care Direcția Sănătate le-a făcut in domeniul bolilor infecțioase. Am fost primii care am lansat Premiul Horizon pentru o mai bună utilizare a antibioticelor. Premiul de 1 milion de euro va fi acordat pentru un test rapid care identifică, la punctul de îngrijire, pacienții cu infecții ale tractului respirator superior care pot fi tratate fără antibiotice în condiții de siguranță. Doritorii pot sa răspundă provocării până la 17 august 2016. Continuând seria Premiilor Horizon, de curând am lansat Premiul Mamei și Copilului (Birth Day Prize) care va fi acordat soluției care demonstrează diminuarea morbidității și mortalității materne și/sau a nou-născutului. Mai mult, continuând în acest domeniu, una dintre cele mai importante realizări este lansarea Facilității Financiare InnovFin destinată bolilor infecțioase în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții. Menirea acestui instrument este de a facilita acordarea unor împrumuturi între 7,5 si 75 de milioane de euro pentru inovatorii activi în dezvoltarea de vaccinuri, medicamente, dispozitive medicale și de diagnostic, precum și infrastructuri de cercetare pentru combaterea bolilor infecțioase. De asemenea, aș dori să subliniez și răspunsul prompt al Uniunii Europene la epidemiile de Ebola și Zika care au marcat ultimii 2-3 ani și ale căror efecte s-au resimțit și pe vechiul continent. Un total de 215 milioane de euro a fost mobilizat pentru proiecte axate pe cercetarea Ebola. Virusul Zika a uimit o lume întreagă prin efectele devastatoare pe care le are asupra fătului. Se impunea o reacție la fel de rapidă din partea echipei și, drept urmare, am depus toate eforturile pentru alocarea iminentă a 30 milioane de euro pentru a găsi soluții.

Unul dintre proiectele pe care Uniunea Europeană a marșat în domeniul sănătății în cadrul Horizon 2020, actualul program–cadru pentru cercetare, este Inițiativa de Inovare Medicală (IMI), cel mai mare parteneriat public-privat din lume pe aceasta arie de activitate. IMI reunește Uniunea Europeană, reprezentată de Comisie, și Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice. În urma succesului primei faze a Inițiativei, Direcția Sănătate a sprijinit IMI și pe mai departe în atingerea scopului său, creșterea ratei de succes a studiilor clinice pentru noi medicamente și vaccinuri, accelerarea etapelor primare de cercetare pentru medicamente, dezvoltarea de markeri biologici noi pentru a diagnostica boli și pentru a evalua tratamente. Astfel, bugetul IMI a crescut de la 2 miliarde de euro (2008–2013) la 3,3 miliarde de euro (2014–2020). Aceste eforturi pentru accelerarea producerii unor medicamente mai bune și mai sigure fac parte dintr-un tablou de ansamblu care dorește stimularea unei industrii europene de sănătate mai bine structurată, susținută de parteneriate și instrumente financiare inovatoare. Ideea este de a exploata pe deplin potențialul de cunoștințe noi, inovație, tehnologie și antreprenoriat în sănătate și de a încuraja companiile farmaceutice private să aplice rezultatele cercetării pentru a face față provocărilor curente și pentru crearea mai multor locuri de muncă.

Mai mult, activitatea la Direcția Sănătate, DG RTD, s-a concentrat și pe zona de sănătate și mediu punând bazele lansării Inițiativei de Biomonitorizare Umană (Human Biomonitoring Initiative), eveniment care va avea loc pe 8 decembrie 2016, sub auspiciile Președinției Slovace a Consiliului Uniunii Europene. Scopul principal al inițiativei este de a coordona și promova monitorizarea impactului factorilor înconjurători asupra sănătății umane în Europa și, prin urmare, de a determina expunerea efectivă a cetățenilor la, spre exemplu, agenți chimici. În completare, am crescut exponențial vizibilitatea inițiativelor multilaterale și am condus la crearea IRDiRC (Consorțiul Internațional de Cercetare a Bolilor Rare) care aduce împreună organizații care investesc în domeniul bolilor rare și cercetători, cu scopul de a atinge două obiective principale până în 2020: de a aduce 200 de terapii noi pentru boli rare la pacienți și de a descoperi mijloace pentru a diagnostica majoritatea bolilor rare.

În cele din urmă, aș dori să scot în evidență importanța crucială a principiului medicinii personalizate, o realitate cu care ar trebui sa rămânem după atingerea tuturor punctelor menționate mai sus. Ideea este de a dezvolta un model medical pentru adaptarea strategiei terapeutice pe bază individuală, la momentul potrivit, și/sau pentru a determina predispoziția la boli și/sau pentru a oferi prevenirea în timp util. Direcția Sănătate a lucrat continuu pentru dovedirea și aplicarea pe scară largă a acestui mod de lucru în sistemul sanitar al celor 28 de State Membre și a lansat în iunie 2016 Consorțiul Internațional pentru Medicină Personalizată (IC PerMed) menit să transforme Europa într-un libel de anvergură în acest domeniu, să joace un rol activ în a exemplifica avantajele acestei idei la nivelul cetățenilor, dar și în sistemele de sănătate publice și private din Statele Membre.

”Interesul românilor pentru o carieră internațională a crescut considerabil”

CaleaEuropeana.ro: Ce înseamnă pentru România faptul că un cetățean român deține o funcție atât de importantă în cadrul Comisiei Europene? Ce îi sfătuiți pe românii care vor să lucreze în instituțiile europene și sunteți de părere că există un nivel de subreprezentare a cetățenilor români care activează în angrenajul instituțional al UE?

Ruxandra Draghia-Akli: Pentru cititori este important de știut faptul că funcționarii Comisiei Europene nu reprezintă țara din care provin fiind angajați pentru abilitățile și cunoștințele lor respectând criterii bine stabilite. Cu toate acestea, faptul că voi ocupa poziția de director general adjunct în cadrul unei direcții–cheie cum este Direcția Generală pentru Cercetare și Inovare (DG RTD) reprezintă un pas înainte pentru Romania și demonstrează nu numai calitatea și eficiența muncii pe care am depus-o împreuna cu echipa mea, dar se reflecta pozitiv și asupra comunității de români care lucrează în prezent sau intenționează să își valorifice cunoștințele in folosul instituțiilor. Aș îndrăzni să spun chiar faptul că ne vom situa de acum înainte la un alt nivel al deciziilor, iar aprecierea deja dovedită față de contribuția considerabilă și dedicația funcționarilor români va fi întregită de această poziție de management. Mai mult, sunt mândră de faptul că DG RTD este una dintre direcțiile Comisiei unde egalitatea între sexe, puternic promovată în ultimii ani, este respectată; astfel, 40% dintre funcțiile de conducere sunt deținute de femei.

Instituțiile europene creează un mediu de lucru extrem de dinamic și pun bazele unei competiții constructive. Este o lume care deseori pare departe de cetățeni, dar care lucrează continuu pentru succesul proiectului european trecut prin multe încercări de la înființare și până în zilele noastre. Ambiția și perseverența fac diferența între candidați, iar rezultatul este că, în prezent, din ce în ce mai mulți români sunt recrutați. Consider că nu există un real nivel de subreprezentare a cetățenilor români, dar pot fi depuse eforturi pentru a mări numărul celor care activează la oricare dintre instituții, oameni dedicați și de calitate. Cred că interesul românilor pentru o carieră internațională a crescut considerabil din 2007, iar sistemul UE are nevoie de oameni noi care îl vor duce mai departe și ale căror idei de îmbunătățire și reformare vor schimba percepția curentă și vor scoate in evidență faptul că numai împreună putem asigura stabilitatea generațiilor viitoare.

”Nivelul insuficient de finanțare și cadrul instituțional fragmentat afectează politicile publice în materie de inovare, cercetare și dezvoltare. Cheltuielile publice cu C&D au scăzut în 2014 la 0,22 % din PIB, plasând Romania pe ultimul loc în UE”

CaleaEuropeana.ro: Cercetarea și inovarea sunt un obiectiv esențial al Strategiei Europa 2020, iar principalul indicator de măsurare a îndeplinirii acestui obiectiv ar fi procentul de 3% din PIB alocat acestui domeniu de către fiecare stat membru. Care sunt premisele la nivelul Uniunii în acest sens – este nevoie de un nou imbold acordat cercetării inovării? România, de pildă, alocă cel mai puțin, în jur de 0.3%, iar media europeană este undeva la 2%.

Ruxandra Draghia-Akli: Într-adevăr, cercetarea și inovarea ocupă un loc central în cadrul Strategiei Europa 2020, iar la nivelul Uniunii cred cu tărie că sunt două puncte de sprijin extrem de utile pentru îmbunătățirea performantelor în acest domeniu.

ruxandra draghia-akli2În primul rând, Horizon 2020, cel mai mare program de cercetare și inovare al UE cu un buget de aproape 80 de miliarde de euro puși la dispoziție pentru o perioadă de peste 7 ani (2014 – 2020). Horizon 2020 reflectă prioritățile politice ale Strategiei Europa 2020 și abordează principalele priorități comune ale cetățenilor din Europa si nu numai. Văzut ca un mijloc pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă, Horizon 2020 are sprijinul politic al liderilor europeni și al Parlamentului European care sunt conștienți că cercetarea este o investiție în viitorul tuturor, iar o creștere inteligentă și durabilă nu se poate baza decât pe forța cunoașterii și a inovării. Bugetul de 80 de miliarde de euro este întregit și de investițiile private atrase în consorțiile alcătuite de Statele Membre cu alte State Membre sau cu terți. Suma proiectelor finanțate până în prezent sub titlul de ‘Sănătate, schimbări demografice și bunăstare’ demonstrează succesul acestui program și reprezintă un stimulent destul de puternic pentru atingerea țintei de 3% din PIB alocat pentru cercetare de fiecare dintre cele 28 de state prezente la masa deciziilor.

Un alt imbold deja existent și extrem de folositor este reprezentat de recomandările Comisiei Europene pentru Statele Membre date în cadrul Semestrului European. În fiecare an, Comisia efectuează o analiză detaliată a planurilor de reforme bugetare, macroeconomice și structurale ale Statelor Membre ale UE și oferă recomandări specifice fiecărei țări pentru următoarele 12-18 luni. Aceste recomandări contribuie, de asemenea, la obiectivele Strategiei Europa 2020, implementată și monitorizată în contextul Semestrului European.

În cazul României, au fost adoptate măsuri pentru consolidarea sectorului financiar, iar țara nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Cu toate acestea, în ciuda creșterii economice semnificative din ultimii 3 ani, nivelul insuficient de finanțare și cadrul instituțional fragmentat afectează politicile publice în materie de inovare, Cercetare și Dezvoltare (C&D). “Intensitatea C&D a fost în continuă scădere începând din 2011, ajungând la 0,38 % din PIB în 2014. Acesta este cel mai scăzut nivel din UE și este departe de obiectivul de 2 % prevăzut de Strategia Europa 2020. Cheltuielile publice cu C&D au scăzut în 2014 la 0,22 % din PIB, plasând Romania pe ultimul loc în UE” este menționat în Raportul de țară al României publicat în februarie 2016. Aflându-ne în fața acestui tablou, recomandările Semestrului European (publicate la 13 iunie 2016) relevante cercetării și inovării implică o ajustare fiscală anuală de 0,5% PIB în 2017, consolidarea investițiilor publice și prioritizarea și pregătirea proiectelor.

Citiți și Cele mai inovative regiuni din Uniunea Europeană. Cum se situează România la capitolul inovare

Deciziile în acest sens se iau la nivel național, dar eu voi încuraja activ investițiile în acest domeniu care se reflectă pe parcursul anilor în performanța internațională, indicatorii economici, crearea locurilor de muncă, și vizibilitatea României în științe.

CaleaEuropeana.ro: Reprezintă finanțarea unica problemă din cadrul domeniului? Cu ce alte provocări se mai confruntă statele membre și cu ce sprijin vine Comisia Europeană în acest sens?

Ruxandra Draghia-Akli: Predictibilitatea finanțării cercetării este necesară pentru a încuraja implicarea atât a mediului privat cât și a resurselor umane calificate (de exemplu, cei din diaspora care vor sa se întoarcă în țările de origine) asigurând astfel coerența sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare. În lipsa acestei predictibilități, celelalte componente ale sistemului (resurse umane, mediu privat etc.) au de suferit.

În completare, este nevoie de o mai bună participare în consorțiile europene de cercetare – cercetătorii noilor State Membre nu sunt motivați să caute parteneri si să intre in proiecte europene, iar rata de participare a acestora este foarte mică. Investiții naționale în programele de cercetare vor aduce cu siguranță o participare mai pronunțată și în programele europene.

Politica de cercetare și inovare actuală este complexă și se schimbă gradual de la un model în care fiecare domeniu era analizat distinct la un model multidisciplinar. Adevărata încercare este de a depăși barierele dintre diversele domenii ale științei și de a găsi împreuna soluții pentru a evolua (apa – alimentație – mediu, îmbătrânirea populației – digitalizare – locuite adaptate etc.). Avem nevoie de ingeniozitate și dedicare, iar Comisia Europeană prin noile programe adresează aceste oportunități.

Ruxandra Draghia-Akli a fost numită director general adjunct al Direcției Generale pentru Cercetare și Inovare (DG RTD) din cadrul Comisiei Europene, urmând să preia noua funcție începând cu data de 1 septembrie 2016.

În prezent, aceasta ocupă poziția de director în Direcția Sănătate din cadrul DG RTD. Aici, Draghia-Akli conduce o echipă de circa 150 de persoane și gestionează un buget de aproximativ 1,3 miliarde de euro. Aceasta s-a alăturat Comisiei Europene în 2009, în cadrul Direcției Generale pentru Cercetare și Inovare. Anterior, Draghia-Akli a desfășurat, timp de aproape 20 de ani, o activitate de medic și cercetător în România, Franța și SUA. Ultimul post ocupat, înainte de a-și începe activitatea în cadrul Comisiei Europene, a fost cel de vicepreședinte pentru cercetare al unei companii de cercetare din domeniul biotehnologiei.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană anunță că aditivul alimentar, dioxid de titan, va interzis începând din această vară

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisia Europeană a adoptat o interdicție de utilizare a dioxidului de titan (E171) ca aditiv alimentar, potrivit comunicatului Reprezentanței Comisiei Europene în România. 

Interdicția se va aplica după o perioadă de tranziție de șase luni. Cu alte cuvinte, începând din vară, acest aditiv nu ar mai trebui adăugat în produsele alimentare.

Comisara Stella Kyriakides, responsabilă cu sănătatea și siguranța alimentară, a declarat: „Siguranța alimentelor pe care le consumă cetățenii noștri și sănătatea lor nu sunt negociabile. De aceea, efectuăm un control strict și permanent pentru a garanta cele mai înalte standarde de siguranță pentru consumatori. O piatră de temelie a acestei activități este să ne asigurăm că numai substanțele sigure, susținute de dovezi științifice solide, ajung în farfuriile noastre. Prin interdicția de astăzi, eliminăm un aditiv alimentar care nu mai este considerat sigur. Contez pe faptul că autoritățile statelor membre vor coopera asigurându-se că operatorii din sectorul alimentar vor înceta să utilizeze E171 în produsele alimentare.”

Dioxidul de titan se utilizează pentru a conferi o culoare albă multor produse alimentare, de la produse coapte și paste tartinabile, până la supe și sosuri, sosuri pentru salate și suplimente alimentare. Statele membre au aprobat în unanimitate propunerea Comisiei, prezentată în toamna trecută.

Aceasta s-a bazat pe un aviz științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, care concluziona că E171 nu mai poate fi considerat sigur atunci când este utilizat ca aditiv alimentar. Mai multe informații sunt disponibile în documentul Întrebări și răspunsuri.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană solicită ca sustenabilitatea mediului să se afle în centrul sistemelor de învățământ din UE

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a  publicat vineri o propunere de recomandare a Consiliului privind educația în scopul dezvoltării durabile a mediului. Scopul propunerii este de a sprijini statele membre, școlile, instituțiile de învățământ superior, organizațiile neguvernamentale în vederea dotării elevilor cu cunoștințe și competențe în materie de durabilitate, schimbări climatice și mediu, informează comunicatul oficial. 

De asemenea, un nou cadru european de competențe privind durabilitatea, publicat de Centrul Comun de Cercetare prezintă competențele necesare pentru tranziția ecologică, inclusiv gândirea critică, spiritul de inițiativă, respectul față de natură și înțelegerea impactului pe care acțiunile și deciziile zilnice îl au asupra mediului și a climei globale.

„Participarea tinerilor a revoluționat modul în care privim clima și mediul înconjurător. Prin intermediul programelor noastre pentru tineret, Corpul european de solidaritate și DiscoverEU, promovăm campania de dezvoltare durabilă prin implicarea tinerilor noștri. Acesta este un pas înainte în activitatea de integrare a sustenabilității în educație”, a declarat vicepreședintele pentru promovarea stilului de viață european, Margaritis Schinas.

Propunerea Comisiei invită statele membre: 

  • să asigure accesul elevilor de toate vârstele la educație și formare de înaltă calitate și favorabilă incluziunii în ceea ce privește schimbările climatice, biodiversitatea și durabilitatea;
  • să stabilească educația pentru mediu ca domeniu prioritar în cadrul politicilor și programelor de educație și formare, pentru a sprijini și a permite sectorului să contribuie la tranziția ecologică;
  • să încurajeze și să sprijine abordările întregii instituții în ceea ce privește durabilitatea, care să cuprindă predarea și învățarea; elaborarea de viziuni, planificarea și guvernanța; implicarea activă a studenților și a personalului;
  • să mobilizeze fondurile naționale și ale UE pentru investiții în infrastructuri durabile și ecologice, formare, instrumente și resurse pentru a spori rezistența și pregătirea educației și a formării pentru tranziția ecologică.

Întrebați într-un sondaj Eurobarometru care ar trebui să fie principalele priorități ale UE în anii următori, tinerii au spus că protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice (67%), urmată de îmbunătățirea educației și a formării profesionale (56%) sunt prioritare.

Programul Erasmus+ 2021-2027 pune, de asemenea, un accent puternic pe tranziția ecologică în domeniul educației și formării profesionale. Pentru programul din 2022, se va acorda prioritate proiectelor care dezvoltă competențe și abilități ecologice, programe de studii orientate spre viitor și abordări planificate ale sustenabilității de către furnizorii de educație.

O cerere de propuneri specifice pentru proiecte la scară largă va oferi finanțare pentru identificarea, dezvoltarea și testarea unor abordări inovatoare în domeniul educației pentru durabilitatea mediului. Comisia va oferi, de asemenea, oportunități de formare pentru profesori prin intermediul School Education Gateway și eTwinning.

Noul portal al spațiului european al educației al Comisiei permite un acces facil la informații privind educația și formarea profesională în UE, inclusiv informații specifice privind educația ecologică. Propunerea Comisiei va fi discutată de statele membre și apoi adoptată de miniștrii educației din UE. Comisia va sprijini punerea în aplicare a recomandării prin învățare și schimburi între statele membre, părțile interesate și țările partenere.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Financial Times: Comisarul european pentru justiție avertizează România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE

Published

on

© European Union 2021

În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Potrivit lui Reynders, Curtea Constituțională din România calcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE, potrivit comisarului pentru justiție, Didier Reynders, scriu Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Anul trecut, mai întâi într-o hotărâre din luna mai, urmată de o a doua în decembrie, Curtea Justiție a UE a statuat că judecătorii din România ar trebui să pună legislația UE deasupra legislației naționale, inclusiv hotărârile Curții Constituționale naționale, atunci când acestea încalcă tratatul UE. Curtea Constituțională a României a răspuns la ambele hotărâri, susținând că judecătorii ar trebui să pună pe primul loc legislația românească.

Citiți și CJUE confirmă că MCV este ”obligatoriu în toate elementele sale pentru România”: Judecătorii naționali pot lăsa neaplicată o decizie a Curților Constituționale dacă este contrară dreptului Uniunii

Deciziile instanței de la București au reflectat poziții similare ale curților constituționale din Polonia și Germania cu privire la supremația legislației UE.

Dar, în timp ce acțiunea în justiție a Poloniei a fost declanșată de premierul țării (care nu se dă înapoi în fața nenumăratelor litigii juridice), Comisia a îngropat securea războiului cu Germania după ce Berlinul a transmis asigurări că susține pe deplin supremația dreptului UE.

Guvernul României, potrivit lui Reynders, se situează undeva la mijloc.

“Am primit o reacție din partea guvernului român care a spus: “Nu, vrem să respectăm pe deplin primatul [legislației UE] … dar în cadrul Constituției României”. Deci, nu este chiar răspunsul pe care l-am primit de la guvernul german, fără nicio condiție“, a afirmat el.

Reynders a declarat că ar putea iniția o acțiune în justiție împotriva României, având în vedere “poziția reală, permanentă și persistentă a instanței supreme din această țară de a merge împotriva legislației UE sau a caracterului obligatoriu al deciziilor CJUE”.

Deși nu este la fel de avansată în ceea ce privește rezistența sa față de hotărârile CJUE, România ar putea urma exemplul Poloniei și ar putea fi amendată cu milioane de euro dacă refuză să pună în aplicare verdictele instanței cu sediul în Luxemburg.

Una dintre aceste cereri este desființarea secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție, care “ar putea fi percepută ca fiind o încercare de a stabili un instrument de presiune și intimidare în ceea ce privește judecătorii”, potrivit CJUE.

În această speță, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders i-au transmis la începutul lunii decembrie ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law, nominalizând tema desființării SIIJ.

Ambii oficiali europeni au insistat pe faptul că 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law. Din această perspectivă, oficialii europeni au subliniat importanța calendarului pentru realizarea principalelor obiective, desființarea SIIJ, adoptarea legilor justiției și a codurilor penale”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.

Mai mult, în privința dreptului european, ministrul Predoiu a transmis că Guvernul precedent a transmis Comisiei o scrisoare în care a precizat că Guvernul României respectă principiul supremației dreptului european și că poziția noului Guvern în această chestiune rămâne neschimbată.

Ca urmare a acestor discuții, ministrul Cătălin Predoiu a precizat, în cadrul unei întrevederi online cu reprezentații Comisiei Europene, că va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Dar Reynders a declarat pentru Financial Times că aceasta a fost o tactică de tragere de timp pe care a întâlnit-o în discuțiile cu omologii maghiari. “În primul rând, trebuie să puneți în aplicare [hotărârile CEJ], în România, opriți-vă cu secția specială. Apoi, dacă vreți să puneți în aplicare un nou sistem, vom verifice”, a avertizat el

Financial Times conchide, subliniind că deși între Varșovia și București se pot găsi unele asemănări, rămâne o mare diferență: România a început să primească fonduri în cadrul planului de redresare post-pandemie, aproximativ 3,8 miliarde de euro dintr-un total de 29,2 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN20 hours ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV23 hours ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA1 day ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

CONSILIUL UE1 day ago

Ministrul Bogdan Aurescu susține continuarea coordonării cu SUA sau țări din Asia care împărtășesc aceleași valori și obiective cu România

ROMÂNIA2 days ago

Remus Pricopie, rectorul SNSPA: “Dezechilibrul de gen afectează calitatea guvernării”

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, mesaj pentru Asociația Română a Băncilor: Avem nevoie de un parteneriat real, care să valorifice potențialul de dezvoltare economică a României

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană anunță că aditivul alimentar, dioxid de titan, va interzis începând din această vară

SUA2 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending