Iranul ar putea relua îmbogățirea uraniului în scopuri militare „în câteva luni”, a declarat Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), într-un interviu acordat CBS News, partenerul american al BBC.
Declarațiile vin în contextul în care atacurile aeriene recente lansate de Israel și Statele Unite asupra unor situri nucleare iraniene au stârnit confuzie cu privire la amploarea reală a pagubelor provocate programului nuclear iranian.
Grossi a contrazis afirmațiile președintelui american Donald Trump, care susținuse că instalațiile nucleare iraniene au fost „complet distruse”. „Sincer vorbind, nu se poate spune că totul a dispărut și că nu mai există nimic acolo”, a declarat Grossi sâmbătă.
Pe 13 iunie, Israelul a atacat situri nucleare și militare din Iran, afirmând că Teheranul era aproape de construirea unei arme nucleare. Ulterior, Statele Unite s-au alăturat, bombardând trei obiective: Fordo, Natanz și Isfahan.
Deși amploarea reală a distrugerilor rămâne incertă, Grossi a spus că Iranul ar putea avea din nou „în câteva luni… o multitudine de centrifuge care să funcționeze și să producă uraniu îmbogățit”. El a adăugat că Iranul deține în continuare „capacitățile industriale și tehnologice… astfel încât, dacă doresc, vor putea relua această activitate”.
Un raport preliminar al Pentagonului, apărut în presă săptămâna aceasta, estima că atacurile americane au întârziat programul nuclear iranian cu doar câteva luni. Este posibil ca viitoare evaluări de informații să ofere o imagine mai clară asupra efectelor reale ale atacurilor.
Trump a reacționat vehement, afirmând că siturile nucleare iraniene au fost „complet distruse” și acuzând mass-media de „o încercare de a minimaliza unul dintre cele mai reușite atacuri militare din istorie”.
În prezent, Iranul și Israelul au convenit asupra unui armistițiu temporar. Însă Trump a declarat că ar „considera fără doar și poate” lansarea unui nou atac asupra Iranului dacă informațiile ar arăta că acesta reia îmbogățirea uraniului la niveluri îngrijorătoare.
În timp ce liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, a minimalizat joi pagubele spunând că atacurile „nu au realizat nimic semnificativ”, ministrul de externe Abbas Araghchi a susținut contrariul, indicând distrugeri „excesive și grave”.
Relația deja tensionată dintre Iran și AIEA s-a deteriorat și mai mult miercuri, după ce parlamentul iranian a decis suspendarea cooperării cu agenția ONU, acuzând-o că „țintește politic” Iranul și favorizează Statele Unite și Israelul.
Pe rețeaua X, Araghchi a criticat intenția lui Grossi de a inspecta siturile bombardate, afirmând că „insistența lui Grossi de a vizita aceste situri sub pretextul garanțiilor este lipsită de sens și posibil chiar rău intenționată”.
Atacurile israeliene și americane au avut loc după ce AIEA a constatat, luna trecută, că Iranul a încălcat pentru prima dată în 20 de ani obligațiile din Tratatul de Neproliferare.
Iranul insistă că programul său nuclear este unul civil și pașnic. Cu toate acestea, în urma retragerii SUA din acordul nuclear din 2015 – decizie luată de Trump în 2018 – Iranul a început să încalce progresiv restricțiile impuse, reluând îmbogățirea uraniului la Fordo în 2021. Conform AIEA, Iranul a acumulat suficient uraniu îmbogățit la 60% pentru a produce potențial până la nouă bombe nucleare.
Deși Teheranul a suspendat cooperarea cu AIEA, Rafael Grossi a declarat că speră în continuare la o soluție diplomatică. „Trebuie să mă așez la masa discuțiilor cu Iranul și să analizăm situația, pentru că, la final, tot acest dosar, după atacurile militare, va trebui să aibă o soluție durabilă, care nu poate fi decât una diplomatică”, a afirmat Grossi.
