Connect with us

NEWS

Irlandezul acuzat că a ucis-o pe Mărioara Rostaş, omorâtă pentru că a refuzat să se prostitueze, a fost găsit nevinovat

Published

on

slider1-1Irlandezul Alan Wilson, acuzat că ar fi ucis-o pe tânăra româncă de etnie romă Mărioara Rostaş în urmă cu şase ani, a fost găsit nevinovat de un juriu în urma procesului desfăşurat la Tribunalul penal central, relatează The Irish Times, citat de Agerpres si Jurnalul.ro.

Wilson, în vârstă de 35 de ani, a pledat nevinovat la acuzaţia că ar fi ucis-o pe adolescenta de 18 ani pe 7 sau 8 ianuarie 2008.

În timpul procesului care a durat cinci săptămâni, victima a fost prezentată ca fiind de etnie romă şi având o condiţie foarte modestă în ţara sa de origine, România. La 6 ianuarie 2008, familia sa cerşea la o intersecţie, iar fratele ei mai mic, Dumitru, a depus mărturie că a văzut-o vorbind cu un bărbat aflat într-o maşină în jurul orei 14:00. Acest bărbat i-a spus băiatului pe atunci în vârstă de 13 ani că o va duce pe Mărioara până la un fast-food pentru a-i da mâncare. Potrivit fratelui ei, familia nu a mai văzut-o de atunci.

El susţine însă că sora lui l-a sunat în România a doua zi şi a cerut cu insistenţă ca tatăl ei să se ducă să o ia.

După dispariţia fetei a început o investigaţie, dar nu au existat evoluţii semnificative timp de luni de zile. În timpul investigaţiei s-au făcut cercetări şi la locuinţa surorii lui Wilson, Maxine Wilson, şi a partenerului său, Fergus O’Hanlon, care era prieten cu acesta la momentul respectiv. Deşi casa fusese incendiată în februarie acelaşi an, în pereţi s-au găsit gloanţe şi găuri provocate de gloanţe.

Dumitru Rostaş a identificat autoturismul Ford Mondeo în care a văzut-o ultima dată pe sora sa. Alan Wilson a recunoscut că maşina îi aparţine, însă neagă că ar fi condus-o la momentul dispariţiei româncei de 18 ani.

Wilson şi O’Hanlon au fost arestaţi în octombrie 2088 şi interogaţi, dar ancheta nu a progresat semnificativ până spre finalul lui 2011. Atunci, fiind interogat în legătură cu o altă infracţiune, O’Hanlon ar fi oferit poliţiştilor informaţii în legătură cu cazul Mărioarei Rostaş.

În ianuarie 2012, bărbatul i-a condus pe poliţişti la Kippure, o regiune muntoasă în care aceştia au găsit trupul neînsufleţit al adolescentei într-un mormânt puţin adânc. Cadavrul, înfăşurat în plastic legat cu bandă adezivă, prezenta patru plăgi împuşcate, despre care s-a stabilit că au reprezentat cauza morţii.

O’Hanlon a intrat în programul de protecţie a martorilor, i s-a acordat imunitate în acest caz şi a devenit principalul martor al acuzării în procesul împotriva lui Alan Wilson. El a depus mărturie în instanţă că pe 8 ianurei 2002 l-a ajutat pe Wilson să îngroape cadavrul şi că a curăţat sângele de la locuinţa sa.

Avocatul apărării a afirmat în instanţă că martorul apărării a comis un sperjur ‘de toată frumuseţea’, în timp ce procurorii au replicat că într-un astfel de caz nu ar fi putut obţine informaţii de la un ‘băiat de altar’.

Judecătorul de caz i-a avertizat pe juraţi că ar fi periculos să-l condamne pe acuzat în baza unor dovezi neconfirmate. Juriul a deliberat timp de aproape trei ore, iar apoi l-a declarat pe Alan Wilson nevinovat, mai scrie The Irish Times.

NEWS

Președinții Poloniei, SUA și Comisiei Europene, pe primele trei locuri în topul liderilor străini în care ucrainenii au cea mai mare încredere. Maia Sandu se clasează pe locul șase

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele Republici Moldova, Maia Sandu, s-a clasat pe locul șase în topul celor mai de încredere lideri străini în rândul ucrainenilor, cu 50,4% de opinii favorabile, conform unui sondaj realizat de centrul de analize de la Kiev, New Europe Center, anunță Radio Chișinău, citat de Agerpres.

Pe prima poziție în acest clasament se situează președintele Poloniei, Andrzej Duda, cu aproape 87% de aprecieri favorabile, acesta fiind urmat de preşedintele american Joe Biden cu 79% şi de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu 73%.

Locul al patrulea este ocupat de premierul britanic, Rishi Sunak, care se bucură de o încredere de 64% în rândul ucrainenilor, în vreme ce pe cea de-a cincea poziție se află președintele Consiliului European, Charles Michel, care a acumulat 51% încredere. Top zece este închis de președintele francez, Emmanuel Macron, cu un scor de aproape 44%, la distanță de cancelarul german, Olaf Scholz, care o urmează îndeaproape pe Maia Sandu, cu 49,2%.

De cealaltă parte, majoritatea ucrainenilor nu au încrederea pentru al doilea an la rând în președinții rus și belarus, Vladimir Putin, respectiv Aleksandr Lukaşenko, într-un procent de 97% şi respectiv 94% dintre intervievaţi.

În topul neîncrederii se mai regăsesc preşedintele Chinei, Xi Jinping (73%) şi prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban (69%).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Germania și Norvegia au convenit să coopereze în producerea de energie regenerabilă pentru a ”consolida securitatea energetică”

Published

on

© Arvid Samland / Ministry of Petroleum and Energy

Norvegia și Germania au convenit joi, la Oslo, să stabilească un ”parteneriat strategic privind clima, energia regenerabilă și industria ecologică”, obiectivul general fiind acela de a duce la îndeplinire prevederile Acordului de la Paris, ”de a crea noi industrii și locuri de muncă ecologice și de a consolida securitatea energetică și economia circulară”.

”Este o perioadă plină de provocări în Europa din cauza războiului din Ucraina. În mijlocul crizei energetice, vedem cât de importantă este Norvegia ca furnizor de încredere al gazului în Europa, dar vedem şi cât de esenţial este faptul să facem mai repede schimbarea către energia regenerabilă”, a spus premierul norvegian Jonas Gahr Store în prezența ministrului german al economiei Robert Habeck, conform Agerpres.

Parteneriatul stabilit între cele două părți acoperă domenii precum: politici climatice, hidrogen, energie regenerabilă/ energie eoliană offshore, emisii negative, materii prime și materiale prelucrate și baterii, industria maritimă/ transport maritim ecologic, microelectronică, conform unui comunicat al executivului de la Oslo.

Norvegia și Germania și-au exprimat ”intenția de a menține un dialog periodic cu privire la principalele evoluții politice relevante pentru parteneriat”.

Acest dialog periodic include evoluții atât la nivel național, cât și la nivelul UE și la nivel mondial, cele două părți angajându-se să contribuie la ”buna funcționare și la reziliența lanțurilor de aprovizionare în cadrul domeniului de aplicare a parteneriatului”.

Pentru a facilita acest lucru, va fi organizată o reuniune anuală la nivel înalt pentru a oferi o direcție strategică parteneriatului, care va fi dezvoltat în continuare în cadrul unui schimb continuu cu asociațiile de afaceri, partenerii sociali și alte părți interesate relevante din ambele țări.

În egală măsură, cele două state au convenit asupra unui program de lucru cu acțiuni concrete pentru a duce la îndeplinire obiectivele convenite:

  1. Politici climatice

Cele două părți vor face periodic schimb de opinii cu privire la evoluțiile actuale ale politicii naționale și europene în domeniul climei. Mai mult, va exista un schimb de experiență cu privire la cele mai bune practici, precum și la provocările din cadrele de politică în domeniul climei, cu scopul de a învăța unii de la alții.

  1. Hidrogen

Va exista o declarație comună separată privind hidrogenul, care va include etapele convenite. Acestea vor fi urmărite cu intenția de a asigura furnizarea de hidrogen din Norvegia către Germania.

  1. Energie regenerabilă / Eoliană offshore

Cele două părți vor să își continue cooperarea în domeniul energiei regenerabile – în special al energiei eoliene offshore. Acestea se vor baza pe eforturile existente de dezvoltare a energiei eoliene offshore, inclusiv a infrastructurii de rețea offshore, cu posibilitatea viitoare de a dezvolta proiecte de cooperare hibride, în cadrul cooperării energetice în Marea Nordului și prin intermediul formatelor bilaterale.

  1. Emisii negative / CCS

Norvegia va informa cu privire la posibilitățile de captare, transport și stocare pe termen lung a CO2 în platforma continentală norvegiană.

Cele două părți vor extinde cooperarea în cadrul Grupului operativ pentru bazinul Mării Nordului. În timpul președinției norvegiene din 2023, vom stabili un nou program de lucru ambițios, care ar putea include elaborarea de orientări pentru circulația transfrontalieră a CO2.

Statele vor discuta diverse opțiuni pentru infrastructura de CO2 și lanțurile valorice, inclusiv o conductă de CO2 din Germania până în Norvegia.

Germania va continua să joace un rol activ în dezvoltarea unui cadru uniform pentru certificarea eliminării carbonului în UE, care este, de asemenea, susținut de Norvegia.

  1. Materii prime și materiale prelucrate și baterii

Părțile își vor intensifica cooperarea în domeniul materiilor prime și al lanțurilor valorice strategice conexe, profitând de interesele strategice comune și vizând consolidarea rețelelor industriale.

Pentru a promova intensificarea schimburilor comerciale și a cooperării, părțile vor organiza un atelier de afaceri pentru actorii din lanțurile valorice relevante pentru tranziția industrială ecologică din ambele țări. Subiectele relevante pentru tranziția industrială norvegiană și germană sunt procesele de producție neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și cu consum intensiv de energie, cum ar fi oțelul, metalele de bază, aluminiul și siliciul, producția de materii prime pentru baterii (anod și catod) și fabricarea de baterii pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei, precum și materii prime esențiale pentru tehnologiile verzi.

Părțile vor menține un dialog strâns cu privire la participarea norvegiană la proiecte relevante și complementare la IPCEI pentru baterii ”EuBatIn” coordonat de Germania. Părțile vor investiga împreună posibilitățile de finanțare privind materiile prime și materialele prelucrate relevante pentru Legea privind materiile prime critice.

Părțile vor discuta provocările și oportunitățile în acest context și vor face schimb de informații legate de Legea privind reducerea inflației (IRA), precum și de orice evoluții conexe, inclusiv la nivelul UE.

  1. Industria maritimă / Transport maritim ecologic

Părțile vor intensifica dialogul strâns pentru a investiga și a coopera în ceea ce privește inițiativele față de OMI și alte arene relevante în vederea consolidării acțiunilor de transport maritim ecologic, în special în ceea ce privește eliminarea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transportul maritim.

  1. Microelectronică

Părțile vor explora posibilitățile de intensificare a cooperării în domeniul microelectronicii ca tehnologie-cheie pentru transformarea digitală și ecologică. Aceasta include potențialul de aprofundare a cooperării între producătorii de semiconductori cu sediul în Germania și capacitățile de dezvoltare și cercetare ale Norvegiei în domeniul energiei regenerabile și al tehnologiilor de mediu, precum și dezvoltarea afacerilor și parteneriate ulterioare în domeniul dezvoltării și fabricării de cipuri.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken, convorbire telefonică cu ministrul ucrainean de externe: Am subliniat sprijinul SUA pentru consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat sâmbătă la telefon cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, despre apărarea continuă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, informează comunicatul oficial

Aceștia au discutat despre cele mai recente eforturi ilegale și ilegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță, precum și despre atrocitățile tot mai multe comise de forțele ruse împotriva poporului ucrainean, inclusiv despre crimele de război și încălcările drepturilor omului.

Antony Blinken a reiterat mesajul președintelui Biden, potrivit căruia Statele Unite vor respecta întotdeauna frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei și că vor continua să sprijine eforturile Ucrainei de a recâștiga controlul asupra teritoriului său prin consolidarea militară și diplomatică a acesteia.

„Atrocitățile și încercările nelegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță nu vor funcționa niciodată. I-am reiterat lui Dmytro Kuleba angajamentul nostru ferm față de Ucraina și am subliniat sprijinul nostru pentru a consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic, astfel încât aceasta să-și poată apăra patria”, a transmis secretarul de stat american, pe Twitter.

 

Mai mult, secretarul de stat l-a pus la curent pe ministrul de externe cu privire la asistența americană în domeniul securității, inclusiv pachetul de 1,1 miliarde de dolari al Inițiativei de asistență pentru securitatea Ucrainei, anunțat săptămâna aceasta, precum și cu livrările viitoare.

„În cadrul convorbirii telefonice de astăzi cu Antony Blinken, am mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul său neclintit, inclusiv pentru ultima asistență bugetară și de securitate în valoare de 12,35 miliarde de dolari. Secretarul de stat m-a asigurat că, indiferent de orice demers ilegal al lui Putin, SUA vor continua să sprijine Ucraina în lupta noastră dreaptă”, a scris Dmytro Kuleba, pe Twitter.

 

Mai mult, Antony Blinken și ministrul de externe au discutat și despre eforturile de a se asigura că grânele ucrainene continuă să ajungă la cei mai nevoiași din întreaga lume și despre asigurarea siguranței instalațiilor nucleare ucrainene.

Reamintim că în data de 30 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a proclamat anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție a administrației americane ca urmare a deciziei lui Vladimir Putin, Joe Biden și secretarul de stat Antony Blinken au declarat, la unison, că Statele Unite resping fără echivoc „încercările frauduloase” ale Rusiei de a schimba granițele recunoscute internațional ale Ucrainei și vor impune costuri rapide și severe ca răspuns la încălcarea suveranității Ucrainei de către Federația Rusă.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă: Indiferent de rezultatul alegerilor americane, parteneriatul România-SUA va continua să se dezvolte și răspundă provocărilor comune

SUA3 hours ago

LIVE UPDATE | Alegeri SUA 2024 | Donald Trump vs. Kamala Harris: Americanii își aleg președintele într-o cursă considerată existențială pentru viitorul țării

ROMÂNIA4 hours ago

Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE7 hours ago

Luca Niculescu: Dacă lucrurile evoluează în ritmul actual, România ar trebui să fie membră a OCDE în 2026. Nu avem nicio întârziere, până acum suntem în grafic

ROMÂNIA8 hours ago

ARPIM: Pentru o Românie productivă și competitivă în UE și OCDE, autoritățile și industria farmaceutică inovatoare trebuie să implementeze modele de stimulare a investițiilor

ROMÂNIA8 hours ago

Ministrul Bogdan Ivan: Spitalele inteligente vor deveni realitate în România de anul viitor, cu 207 unități digitalizate și interconectate

PARLAMENTUL EUROPEAN9 hours ago

Comisarul desemnat al României, Roxana Mînzatu, despre portofoliul pe care îl primește: Răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al UE

ROMÂNIA9 hours ago

Digitalizarea sistemului medical nu înseamnă doar investiţii, ci şi pregătirea personalului medical, subliniază ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

ROMÂNIA10 hours ago

Luminița Odobescu a discutat cu omologul francez despre domeniul apărării și a reiterat aprecierea României pentru contribuția Franței la consolidarea securității Flancului Estic

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ekaterina Zaharieva, comisarul desemnat al Bulgariei pentru portofoliul Start-upuri, Cercetare și Inovare, promite un nou impuls pentru competitivitatea UE 

ROMÂNIA13 hours ago

INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative

ROMÂNIA13 hours ago

Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac

ROMÂNIA1 day ago

Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE2 days ago

Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Alegeri R. Moldova: Maia Sandu le mulțumește cetățenilor, în special tinerilor și moldovenilor din diaspora, pentru participarea record la vot și face apel la numărarea corectă a voturilor

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Marcel Ciolacu anunță o vizită în Valencia în următoarele zile: Vom avea un centru logistic pentru a-i ajuta pe românii din Spania care au suferit în urma inundațiilor

Trending