Connect with us

U.E.

Italia, Portugalia și Spania solicită adoptarea unui venit minim universal la nivelul Uniunii Europene

Published

on

© Curtea de Conturi Europeană

Trei țări membre ale Uniunii Europene – Italia, Portugalia și Spania – solicită crearea unui sistem european de venituri minime, făcând un apel la solidaritate ca mijloc de diminuare a efectelor crizei cauzate de noul coronavirus, informează agenția națională de presă portugheză Lusa.

Propunerea, publicată vineri în ziarul portughez Público, este susținut într-un text comun semnat de ministrul portughez al muncii, solidarității și securității sociale, Ana Mendes Godinho, vicepreședintele Guvernului spaniol, ministrul drepturilor sociale și al Agendei 2030, Pablo Iglesias, și ministrul italian al muncii și politicii sociale, Nunzia Catalfo. Cele trei țări sunt conduse de guverne social-democrate.

“Trebuie să ne asigurăm că tuturor oamenilor li se garantează satisfacția nevoilor lor de bază, deci avem nevoie de un sistem de venituri minime comune pentru a combate sărăcia și excluderea socială dintr-o perspectivă ambițioasă și integrată”, spun miniștri în articolul intitulat “Spre un venit minim european”.

Cei trei semnatari ai articolului au spus că Uniunea Europeană are nevoie de un cadru comun de venituri minime, care nu se limitează la nivelurile de supraviețuire sau la raportul de sărăcie calculat pe baza venitului mediu european, dar care este mai degrabă un cadru legal obligatoriu, care să permită tuturor statelor membre să stabilească un venit minim adecvat și adaptat la nivelul de viață și la modul de viață al fiecărei țări.

Cei trei miniștri subliniază că “cele mai vulnerabile grupuri” și necesitatea unor măsuri de solidaritate “ambițioase și curajoase” pentru a evita riscul sărăciei și excluziunii sociale.

“Astăzi ,Europa are peste 113 milioane de persoane în risc de sărăcie și excludere socială și 25 de milioane de copii care trăiesc sub pragul sărăciei. Trebuie să luăm măsuri urgente pentru a contribui la reducerea acestui număr”, spun cei trei oficiali.

Referitor la un cadru politic și legislativ, articolul evidențiază pilonul european al drepturilor sociale, adoptat în 2017 de Parlamentul European, de Consiliul UE și de Comisia Europeană în cadrul Summit-ului Social de la Göteborg.

Principiul 14 din acel document afirmă că oricine nu are resurse suficiente are dreptul la beneficii de venituri minime adecvate care garantează un nivel de viață decent în toate etapele vieții, precum și acces efectiv la bunuri și servicii de sprijin. Pentru cei care pot lucra, beneficiile pentru venituri minime ar trebui combinate cu stimulente pentru (re)integrarea pe piața muncii.

Citiți și Eurostat: La 1 ianuarie 2020, cel mai ridicat salariu minim din UE era de trei ori mai mare comparativ cu cel mai scăzut, raportat la puterea de cumpărare

Cel mai ridicat salariu minim din UE este de trei ori mai mare comparativ cu cel mai scăzut, raportat la puterea de cumpărare

În ianuarie 2020, Bulgaria a avut cel mai mic salariu minim brut (312 euro) din întreaga UE. Nouă state membre, situate cu precădere în estul UE, au avut salarii minime cuprinse între 400 și aproximativ 600 euro lunar: Letonia (430 €), România (466 €), Ungaria (487 €), Croația (546 €) , Cehia (575 €), Slovacia (580 €), Estonia (584 €), Lituania (607 €) și Polonia (611 €).

În alte cinci state membre, situate în principal în sudul UE, salariile minime au fost cuprinse între 700 euro și puțin peste 1.000 euro pe lună: Portugalia (741 EUR), Grecia (758 €), Malta (777 €), Slovenia ( 941 €) și Spania (1 050 €).

În restul de șapte state membre, toate situate în vestul și nordul UE, salariile minime au fost peste 1 500 euro pe lună: Franța (1 539 €), Germania (1 584 €), Belgia (1 594 €), Olanda (1 636 €), Irlanda (1 656 €) și Luxemburg (2 142 €).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană recomandă statelor membre să nu acorde sprijin financiar post-pandemie întreprinderilor care au legături cu paradisurile fiscale

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Comisia Europeană a recomandat astăzi, 14 iulie, ca statele membre să nu acorde sprijin financiar întreprinderilor care au legături cu țări ce se află pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale.

Restricțiile ar trebui să li se aplice și întreprinderilor care au fost condamnate pentru infracțiuni financiare grave, inclusiv, printre altele, pentru fraudă financiară, corupție, neplata obligațiilor fiscale și a celor în materie de securitate socială, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Potrivit Executivului, ”scopul recomandării de astăzi este să se consolideze garanțiile împotriva abuzurilor fiscale în întreaga UE, în conformitate cu legislația UE”.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: ”Ne aflăm într-o situație fără precedent, în care se acordă volume excepționale de ajutoare de stat unor întreprinderi în contextul pandemiei de COVID-19. Nu este acceptabil, mai ales în acest context, ca întreprinderile care beneficiază de sprijin public să recurgă la practici de evitare a obligațiilor fiscale ce implică paradisuri fiscale. Aceasta ar constitui o utilizare abuzivă a bugetelor naționale și a bugetului UE, în detrimentul contribuabililor și al sistemelor de securitate socială. Împreună cu statele membre, dorim să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că ”cei care încalcă deliberat normele fiscale sau care desfășoară activități infracționale nu ar trebui să beneficieze de pe urma sistemelor pe care încearcă să le eludeze. Trebuie să ne protejăm finanțele publice, astfel încât acestea să poată sprijini realmente contribuabilii cinstiți din întreaga UE.”

Cu toate acestea, Comisia Europeană menționează că este la latitudinea statelor membre să decidă dacă doresc să acorde sprijin financiar și să prevadă măsuri conforme cu normele UE, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat, precum și cu propriile lor obiective de politică.

Recomandarea de astăzi își propune să ofere statelor membre un model, conform cu legislația UE, referitor la prevenirea utilizării asistenței din fonduri publice pentru operațiuni de fraudă fiscală, evaziune fiscală, evitare a obligațiilor fiscale sau spălare a banilor ori pentru finanțarea terorismului.

În special, întreprinderile care au legături cu țările de pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (de exemplu, în cazul în care o întreprindere este rezidentă fiscal într-o astfel de jurisdicție) nu ar trebui să beneficieze de sprijin public. În cazul în care statele membre decid să introducă astfel de dispoziții în legislația lor națională, Comisia sugerează o serie de condiții care să fie impuse pentru acordarea sprijinului financiar.

Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale este cea mai bună bază pentru aplicarea unor astfel de restricții, deoarece le va permite tuturor statelor membre să acționeze în mod consecvent și va evita adoptarea unor măsuri individuale care ar putea încălca legislația UE. Utilizarea acestei liste pentru punerea în aplicare a restricțiilor va crea, de asemenea, mai multă claritate și siguranță pentru întreprinderi.

În același timp, Comisia este pregătită să discute cu statele membre despre planurile lor specifice pentru a se asigura că acordarea de ajutoare de stat, în special sub formă de recapitalizări, se va limita la întreprinderile care își plătesc impozitele în mod echitabil.

Statele membre ar trebui să convină asupra unor cerințe rezonabile prin care întreprinderile să poată demonstra că nu au nicio legătură cu vreuna din țările aflate pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale. Recomandarea sugerează unele principii pentru sprijinirea statelor membre în această privință.

În finalul comunicatului se arată că statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la măsurile pe care le vor pune în aplicare pentru a se conforma recomandării de astăzi, în concordanță cu principiile bunei guvernanțe ale UE.

Comisia va publica, în decurs de trei ani, un raport privind impactul acestei recomandări.

Continue Reading

ROMÂNIA

Costel Alexe, mesaj pentru miniștrii mediului ai statelor membre: Prioritatea UE trebuie să rămână asigurarea implementării Acordului de la Paris

Published

on

© Ministerul Mediului - România/ Facebook

Ministrul Mediului, Costel Alexe, a participat în cadrul Reuniunii Informale a Miniștrilor Mediului din statele membre ale Uniunii Europene, unde a subliniat că prioritatea UE trebuie să rămână asigurarea implementării Acordului de la Paris în contextul viitorului buget european.

”Referitor la cadrul financiar multianual și planul de redresare economică am subliniat că acestea vor juca un rol important în accelerarea investițiilor ecologice. Acestea trebuie să contribuie la o tranziție justă și echitabilă din punct de vedere social, iar prioritatea UE trebuie să rămână asigurarea implementării Acordului de la Paris”, a transmis Costel Alexe într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Potrivit ministrului român, Uniunea Europeană a făcut ”pași importanți” în accelerarea acțiunii climatice: ”Avem un cadru legislativ robust, cu ținte ambițioase și un sistem de guvernanță care va asigura implementarea acestora”, a mai adăugat acesta.

”Considerăm că avem deja o bună bază de plecare în ilustrarea și explicarea modului în care UE și Statele Membre contribuie de o manieră ambițioasă la atingerea obiectivelor din Acordul de la Paris”, a subliniat Alexe.

Potrivit lui Costel Alexe, ”UE este și trebuie să rămână un lider dar, fără un efort global real, obiectivele Acordului nu vor putea fi atinse – eforturile unora vor fi anulate de lipsa de acțiune a altora.”

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Ludovic Orban, de ziua Națională a Franței: Țările noastre recunosc importanța unui plan de redresare solid, incluziv și fondat pe solidaritate care să permită o mai mare convergență în UE

Published

on

© Guvernul României

România și Franța recunosc importanța unui plan de redresare post-criză solid, incluziv și fondat pe solidaritate care să permită o mai mare convergență în interiorul Uniunii Europene, a declarat premierul Ludvic Orban, la recepția oferită de Ambasada Franței la București, cu prilejul zilei naționale, pe 14 iulie. 

 

Ziua națională a Franței are loc în acest an într-un context special în care sunt aniversați 140 de ani de ani de relații bilaterale „privilegiate” între România și Franța, care au la bază „viziuni convergente și interese comune atât în plan bilateral, cât și la nivel european”.

„Parteneriatul dintre țările noastre este cu adevărat aparte și are rădăcini istorice puternice. Astăzi, suntem mândri să întreținem relații privilegiate, bine definite printr-un parteneriat strategic pe care dorim să-l aprofundăm în toate domeniile. În acest sens, foaia de parcurs aflată în curs de actualizare ar trebui să deschidă relația noastră către noi orizonturi și să o orienteze mai mult către viitor. Sper că voi avea ocazia de a participa la semnarea acestei noi foi de parcurs împreună cu omologul meu, dl. Jean Castex, pe care țin să-l felicit din nou și să reînnoiesc urările mele de succes în îndeplinirea mandatului de prim-ministru al Franței”, a spus premierul României.

De asemenea, șeful Guvernului și-a exprimat satisfacția față de nivelul atins de cooperarea economică bilaterală, „o cooperare privilegiată în care Franța rămâne unul dintre cei mai importanți parteneri economici din România, unul dintre cei mai importanți investitori străini în România”: „Remarc numeroasele investiții franceze în economia românească și nu pot să sper decât că prezența acestora va continua să sporească în anii următori”, a precizat premierul. 

Mai departe, Ludovic Orban a vorbit despre apartenența la Uniunea Europeană și la cooperarea cu Franța atât pentru aprofundarea proiectului european, cât și pentru depășirea crizei sanitare și economice generate de pandemia de coronavirus.

„Este foarte clar că parcursul nostru nu poate fi conceput în afara proiectului european, pentru a cărui dezvoltare atât Franța, cât și România lucrează împreună. În acest context, generat de pandemia de coronavirus, este crucial să fim capabili să acționăm împreună, să fim solidari unii cu ceilalți. Atașamentul nostru profund față de proiectul european animă acțiunea noastră care urmărește realizarea unei Uniuni mai coezive și mai eficiente în scopul obținerii de rezultate tangibile pentru cetățenii europeni”, a punctat prim-ministrul. 

Tot în context, premierul Ludovic Orban a menționat faptul că „epoca recentă ne-a demonstrat, o dată în plus, importanța demersurilor conjugate pentru a răspunde provocărilor comune”, iar în acest scop România și Franța recunosc importanța unui plan de relansare solid, incluziv și fondat pe conceptul de solidaritate și împărtășesc, de asemenea, interesul pentru o cooperare intensificată la nivel european în domeniul sănătății și al gestiunii crizelor.  Mai exact, țările noastre înțeleg importanța unui demers de redresare după criză în acord cu marile priorități economice și sociale ale Uniunii pe termen mediu și lung, care să permită continuarea eforturilor de convergență în interiorul Uniunii Europene, a specificat premierul României. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending