de Iulian Chifu*
Relațiile ruso-chineze sunt la apogeu, dacă e să luăm declarațiile liderilor celor două state. Vladimir Putin și Xi Jinping au semnat parteneriatul „fără limite”, care e, însă, departe de a fi perfect. Și el se traduce în numeroase cazuri de spionaj direct, dar și infiltrare și cyber spionaj, în timp ce relația privind vânzările de arme scârțîie, iar în ceea ce privește exercițiile comune, ele sunt noi ocazii de racolări, spionaj, calchiere și copiere și, mai ales, furt intelectual venind din partea chineză. De altfel, au ieșit public date din subsolurile instituțiilor de informații ruse și cantitatea de suspiciuni îndreptățite la adresa Chinei, care amenință direct securitatea Rusiei pe termen lung. Orice analiză obiectivă ar plasa astăzi China drept principala amenințare de securitate la adresa Rusiei, la nivelele cele mai intime, chiar dacă există elemente de cooperare și pe zona de spionaj, cu precădere venind din partea sateliților chinezi, date utilizate direct în război, transformând China în cobeligerant clar în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Spionajul chinez în Rusia. Cazul Wang Yu
Rusia a arestat numai în luna septembrie, transparent și cu anunț public, doi spioni. La 22 septembrie, serviciul de informații interne rus, FSB, l-a identificat și arestat pe Chinzhen, cetățean chinez, care a fost acuzat de spionaj potrivit curții de justiíe din districtul Leforovsky din zona celebrei închisori din zona Moscovei. Cazul, marcat top secret, nu conține detaliile acuzării sau locația reală a suspectului. Doar este menționat de către acuzare articolul 276 din Codul penal rus care presupune pedepse de 10-20 de ani în închisoare sau chiar pedeapsa pe viață pentru afectarea prin spionaj și pagube pe scară largă aduse Rusiei.
Anterior, la 15 septembrie, Ziarul Kommersant a notat implicarea unui cetățean chinez, Wang Yu, cu acuzații similare, de spionaj. Atât Chinzhen cât și Wang Yu relevă o abordare în spionaj cu surse umane, alături de atacuri cibernetice cu același scop, ce trădează interesele chineze în Rusia și lipsa oricărui scrupul când ținta a fost industria de apărare rusă, cu precădere tehnologii aerospațiale. De atlfel, China a încălcat constant acordurile cu licențele și drepturile intelectuale pe produsele militare și cu dublă utilizare rusești, fapt care a determinat copierea sistemelor de arme, inclusive caracteristicile avionului Su-27 și sistemului de rachete anti-aeriene S300. Varianta din comunicatul autorităților ruse abreviază numele cetățeanului chinez Van Yu. Ch. pentru care FSB a obținut o continuare a perioadei de arestare preventive în perspectiva cercetărilor și a procesului.
În aceeași perioadă a ieșit la iveală și intruziunea unui grup chinez de hakeri la compania de livrare a serviciilor de internet rusă, pentru a genera o adevărată campanie de spionaj cibernetic, potrivit cercetătorilor firmei de securitate cibernetică Symantec. Chinezii au preluat un acces la firma de software între ianuarie și mai 2025, scopul fiind ca, cu ajutorul softului, să pătrundă în lanțul de furnituri, vizând clienții firmei. Este vorba despre grupul de hakeri cunoscut ca Jewelbug, care are drept scop spionajul pe termen lung și nu vizează obiective financiare. Grupul mai e cunoscut și ca Earth Alux și e activ încă din jumătatea lui 2023, când a vizat rețele guvernamentale și corporatiste din America de Sud, Sudul și sud estul Asiei și Taiwan.
Există precedentul acestui mod de operare care este preferat pentru spionajul cibernetic deoarece firmele furnizoare de soft au acces la clienții lor de toate facturile, fapt care permite intrarea deodată în rețele multiple prin intermediul update-urilor softurilor utilizate, fiind infiltrate zeci de companii rusești, potențând spionaj și operațiuni disruptive, potrivit Symantec. Atacatorii au utilizat Yandex Cloud pentru a extrage datele, evitând detectarea pentru că e o rețea populară și utilizată masiv. De aceea, dealtfel, rețeaua de cloud nu este blocată de către întreprinderile rusești și nu ridică suspiciuni.
Grupul de hakeri Jewelbug este cunoscut în lumea cyber pentru compromiterea unei agenții guvernamentale dintr-un stat sud-american, a unei companii de software taiwaneze și a unui furnizor de IT din sudul Asiei numai în ultimul an, potrivit Symantec. Ultima experiență arată că Rusia nu e scutită de atacurile maligne venite din partea Chinei și e țintită deopotrivă cu competitorii occidentali ai Beijingului. Activitatea cibernetică în sfera atacurilor și a spionajului subtil, sub radar, a crescut în Rusia.
Un raport al FSB scurs în presă și invocat de The New York Times relevă faptul că serviciul de informații intern rus a sesizat atacurile repetate și acțiunile maligne ale hakerilor chinezi asupra agențiilor guvernamentale și companiilor din domeniul militar prin care se extrage informație militară. În același timp, firma de securitate Kaspersky a identificat intruziuni în cadrul rețelelor guvernamentale și din zona tehnologiilor ruse a unor grupuri de hakeri legate de guvernul chinez, clasificate în domeniul cyber drept APT31 și APT 27. Tot așa cum firmele spațiale și de apărare rusești au fost vizate de către grupurile Mustang Panda și Tonto Team, potrivit unei relatări a publicației Politico de la începutul acestui an.
Din evaluările Jewelbug, reiese că noul actor are capacitatea de a-și dezvolta propriul produs malware pentru a pătrunde în rețele sofisticate și care să poată rămâne ascuns, pe perioade lungi, în diferitele rețele pe care le accesează. FINALDRAFT (numit și Squidoor) produsul său, poate infecta atât sisteme Windows cât și Linux. Relatările despre Jewelbug datează din jumătatea lunii septembrie, ceea ce arată faptul că activitatea de spionaj chineză este extrem de prezentă chiar acum și că a fost detectată pe scară largă de către partea rusă, care a transmis mare parte din aceste date spre a fi publicate cu scopul de a crea descurajarea credibilă a “partenerului său strategic fără limite”, China.
Serviciul 7 al D.K.R.O. din cadrul FSB și operațiunea “Entente-4”
FSB deține o unitate specială care se preocupă de spionajul chinez sub orice formă, autoritățile ruse considerând, pe bună dreptate, că o amenințare serioasă la adresa securității ruse este China. Beijingul încearcă tot mai des și mai mult să recruteze spioni ruși și să pună mâna pe tehnologie militară sensibilă, în timp ce racolează direct sau exploatează foști spioni ruși eliberați din pozițiile lor. Dacă era de așteptat ca spionii chinezi să vizeze operațiunile militare ruse din Ucraina pentru a extrage date despre armele occidentale și modul de a purta războiul, pe de altă parte, zona științifică pregătește baza pentru a revendica teritorii din Rusia și utilizează date prin care amenință integritatea teritorială a Rusiei. În plus, raportul dat publicității arată faptul că China vizează și zona arctică prin intermediul firmelor de minerit și folosind cercetarea universitară drept acoperire.
Documentul de 8 pagini dat publicități prin The New York Times subliniază și prioritățile de contracarare a spionajului chinez de către Rusia. Din context rezultă că analiza datează din finalul anului 2023-începutul lui 2024. Documentul a fost obținut de către grupul cibernetic Ares Leaks, dar nu se știe cum a pătruns, și nici autenticitatea nu e perfect stabilită, deși The Times susține că a verificat din 6 surse, servicii secrete occidentale independente, și poate confirma și autenticitatea documentului, nu numai pe cea a datelor prezentate de el. Nici partea rusă, nici cea chineză nu au comentat situația și nici autenticitatea documentului sau existența unității care l-ar fi emis.
Interesul e cu atât mai mare pentru că parteneriatul fără limite sino-rus este cel mai important și cu consecințele cele mai de impact în reașezarea globală a relațiilor interneționale și de securitate pe care o traversăm, supraviețuirea Rusiei datorându-se și sprijinului constant pe care-l primește de la China. China e principalul furnizor al Rusiei de chipuri pentru computer, software și componente militare, fiind, până la recentele sancțiuni americane, cel mai important client al petrolului rus luat la prețuri ieftine. Părțile cooperează în domenii multiple, inclusiv construirea unei baze spațiale pe Lună și realizarea de filme în comun, preluând multe dintre serviciile lăsate neacoperite după retragerea companiilor occidentale din Rusia.
Programul care vizează prevenirea serviciilor de informații chineze să submineze securitatea Rusiei se numește “Entente-4” și a fost aprobat la începutul lui 2022, înainte de debutul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, potrivit documentului. Acțiunea s-a dovedit concomitentă cu perspectiva dirijării forțelor militare și resurselor ruse de tot felul către războiul din Ucraina și nevoia de a lăsa o componentă care să se ocupe de vecinul major din coasta Rusiei, cu care împarte o frontieră de peste 6500 km. Documentul subliniază că China chiar încearcă să profite la maximum de această situație de război și lipsa de atenție a Rusiei, trecând la recrutări de oficiali, experți, jurnaliști și oameni de afaceri din preajma puterii politice de la Kremlin.
Documentul ce vizează partenerul fără limite, China, cu liderul căreia Președintele Putin s-a văzut de peste 40 de ori – este cea mai mare destinație și consumator de produse energetice căruia Rusia, cel mai important producător al acestor resurse îi livrează, după decuplarea de Europa – a fost produs de către D.K.R.O., Serviciul 7, cum se numește componenta FSB care se ocupă contra-informativ de China și părți din Asia. Desigur, una este normalitatea activității unui serviciu de contra-informații, alta amploarea, dimensiunea și credibilitatea produselor sale, utilizate la scară largă de către decidenții ruși.
Lista de preocupări ale serviciilor de informații ruse despre China parteneră și prietenă
Principalele ținte ale spionajului chinez, șpotrivit documentului evocat, sunt, în primul rând operațiunile de război, armamentele occidentale, specificațiile tehnice, tehnologiile adaptate și dezvoltate în timpul războiului și înțelegerea primului război pe scară largă de secol 21. Firmele din domeniul apărării și institutele legate de intelligence-ul chinez au inundat Rusia după februarie 2022. Drone, software, modernizare, metode de adaptare la luptă și evoluție a spațiului de război și contracararea armelor occidentale de către ruși a venit natural prin revoluția creată în afaceri militare și purtarea războiului tehnologizat.
Aviația și lupta aeriană a fost o țintă specifică a ofițerilor și racolaților de către serviciile chineze. De la acțiunile concrete ale piloților ruși și piloților de drone la aerohidrodinamică, sisteme de control și aeroelasticitate, toate au fost vizate de către cercetătorii chinezi coordonați de serviciile de intelligence, iar prioritate a avut-o recrutarea de angajați nemulțumiți și foști angajați ai companiilor Ministerului Apărării Rus, inclusiv legat de programul ekranoplan închis de către Rusia din motive financiare.
Documentul menționează și interesul pentru grupul Wagner și activitățile sale în Africa, dar și despre firmele private de securitate și militare în general, modul de control și coordonare statală. Restabilirea teritoriului chinez din Estul îndepărtat rus și Siberia de către China este o altă țintă menționată în plan, inclusiv prin restabilirea legăturilor cu “fostele popoare chineze” din regiune, de unde țintele recrutpărilor la nivelul istoricilor și a datelor arhivelor rusești asupra acestor regiuni.
Tot astfel, există un interes deosebit la nivelul Asiei Centrale și a celor cinci state din regiune, acolo unde China a preluat majoritatea activităților economice, dezvoltarea de resurse și cumpărarea lor, în detrimentul Rusiei, și a început să infiltreze și dimensiunea militară. Raportul vizează introducerea soft power-ului chinez din noua strategie a Beijingului cu precădere în Uzbekistan. Zona Arctică și Ruta Nordică sunt alte ținte ale Chinei, Beijingul așteptând să fie contactat de către Rusia pentru dezvoltarea acestei rute după sancțiunile occidentale. China pregătește inflitrarea proprie în regiune, odată cu construcția infrastructurii necesare. Spionii chinezi ar fi foarte activi și în Arctica, potrivit raportului, fiind vizate situația reală a încălzirii globale și efectele asupra coridorului, dar și dezvoltările ruse din regiune, resurse de minerit și zona de cercetare asupra evoluțiilor din Arctica.
Sateliții spion chinezi în mâna lui Putin
E adevărat, pe de altă parte, că există și o dimensiune a cooperării directe în război care ajută infiltrarea spionajului chinez tocmai prin aceste cooperări militare comune. China este furnizorul principal de informații prin intermediul sateliților militari și de spionaj pe care i-ar pune la dispoziția Rusiei în războiul său de agresiune în Ucraina. Sateliții chinezi supraveghează Ucraina în timpul atacurilor ruse, de unde suspiciunea întemeiată privind livrarea de informații din partea Chinei pentru Rusia inclusiv la nivelul țintelor și itinerarelor de tragere. Spre deosebire de sistemele rusești învechite și cu multe probleme, rețeaua chineză este extrem de avansată și nouă și poate livra informație din teatru de cea mai bună calitate.
Serviciile de informații ucrainene urmăresc această componentă a deplasărilor sateliților chinezi și prezumă implicarea directă în atacul de la începutul lunii octombrie asupra Lvov-ului. Rusia și China au negat vreo implicare în livrarea de intelligence asupra teatrului de operații din Ucraina, dar experții afirmă fără dubiu că, cel puțin în anumite cazuri, acțiunile Rusiei nu se puteau desfășura fără utilizarea sataliților spion chinezi. CSIS, Centrul de Studii Strategice și Internaționale al SUA, subliniază clar faptul că orice colaborare care implică China este și o oportunitate pentru spionajul chinez asupra Rusiei și chiar rețeaua de 262 de sateliți ai Chinei pentru ISR-Intelligence, supraveghere și recunoaștere este mult mai evoluată decât cea cu 32 de sateliți a Rusiei, inclusiv potrivit DIA, serviciul militar american de intelligence.
Este neclar astăzi dimensiunea cooperării sino-ruse la nivel spațial inclusiv pentru desfășurarea operațiunilor curente ale Rusiei, iar oficialii europeni și americani nu au formulat niciodată acuzații directe pe această dimensiune. Și la nivelul procesării informației obținute, a lucrului cu baze mari de date și cantități de date enorme, Rusia nu ar avea capacitatea să funcționeze fără China, presupun experții. Chiar dacă toate aceste date ar ajunge la Rusia, capacitatea de procesare este de asemenea limitată substanțial, deci și această componentă este dezvoltată, probabil, în China, iar rezultatul unei asemenea dependențe și a culegerii abundente de date avantajează, din nou, China în propriul său proces de intelligence vizând Rusia, capabilitățile sale militare, realizările sale în război.
Așa cum furnizarea de armament de către Rusia a ajutat în copierea, replicarea și perfecționarea tehnologiilor Chinei, tot astfel au fost utilizate exercițiile militare comune recente. China nu a uitat nimic în activitatea sa de spionaj împotriva Rusiei iar prezumția este că astăzi China ar putea ști mai multe despre capacitatea, resursele, rezervele și modul de luptă al Rusiei decât statele occidentale tocmai prin intermediul acestor dependențe și a accesului suplimentar dobândit prin furnizarea unui număr de servicii în timp de război.
Astfel că partenerul fără limite, China, s-ar putea să fie, de fapt, cel mai mare și mai puternic dușman al Rusiei astăzi, mai ales că acțiunea sa insidioasă ar putea duce la atingerea unor obiective substanțiale de către Beijing pe seama Rusiei imediat ce aceasta va fi suficient de slabă, în confruntarea cu Ucraina și Occidentul. Iar idea că avem o Chină care nu-și dorește un partener slăbit pentru confruntarea viitorului, cu Occidentul, s-ar putea să nu fie deloc adevărată, prin prisma ultimelor descoperiri ale intelligence-ului occidental despre dimensiunea spionajului chinez asupra vecinului său nord-vestic.
* Iulian Chifu este profesor universitar doctor habilitat la UNAp, președintele Centrului de Prevenirea Conflictelor și Early Warning. Este specializat în Analiză de Conflict și decizie în criză, spațiul post-sovietic și studii prospective. A fost consilier prezidențial pentru afaceri strategice, securitate și politică externă (2011-2014) și consilier de stat al Prim-Ministrului pentru politică externă, securitate și afaceri strategice (2021-2023). Este autor a numeroase cărți, publicații și articole de specialitate.
